Overview
Alba Iulia, în slavona veche Bălgrad, este municipiul de reședință al județului Alba, România, format din localitățile componente Alba Iulia (reședința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa. Se află în zona de sud-vest a Transilvaniei, pe malul râului Mureș. Se află în regiunea istorică Transilvania, la o altitudine de 230 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 102,4843 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 64.227 de locuitori.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Alba Iulia, în slavona veche Bălgrad, este municipiul de reședință al județului Alba, România, format din localitățile componente Alba Iulia (reședința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa. Se află în zona de sud-vest a Transilvaniei, pe malul râului Mureș. Se află în regiunea istorică Transilvania, la o altitudine de 230 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 102,4843 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 64.227 de locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Etimologie
Înainte de cucerirea romană, în apropierea actualului oraș exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat menționat pe hărțile vremii. După cucerirea Daciei de către Traian, orașul s-a numit Apulum, iar fortificația dacică preexistentă a fost extinsă prin efortul soldaților Legiunii a XIII-a Gemina staționate aici. În Evul Mediu orașul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia (după Iula, un conducător local din secolul al X-lea), centru al administrației Regatul Ungariei din Transilvania. În documentele medievale redactate în limba slavonă orașul apare sub numele Bălgrad (Cetatea Albă).
Stemă
Stema municipiului Alba Iulia se compune dintr-un scut rotunjit cu marginile triunghiulare, scut tăiat în bandă și în bară, cu trei cartiere. În primul cartier, de azur, se află pasărea cruciată a Țării Românești, de aur, însoțită de soare în dreapta și de lună în stânga, tot de aur. În cartierul doi, în câmp roșu, este reprezentat capul de bour al Moldovei, de argint, însoțit în dreapta de o rază luminoasă și în stânga de semilună crai nou, tot de argint. Între coarnele bourului se află o stea de argint cu cinci raze. În vârful scutului, în câmp de aur, pe o terasă neagră din șapte dealuri, se află doi lei rampanți, afrontați, de culoare roșie, ținând între labe o spadă neagră. În șef, în câmp de hermină, se regăsește coroana de oțel a României, în culoare naturală.
Scutul este surmontat de o acvilă cruciată ieșind.
Coroana din șef, plasată pe hermină, este coroana României. Ea amintește atât de independența României, obținută în anul 1877, cât și de înfăptuirea Marii Uniri în anul 1918. Acvila cruciată, capul de bour și leii rampanți sunt simbolurile tradiționale pentru provinciile României, a căror unitate s-a desăvârșit în anul 1918. Acvila cruciată aflată pe coroana murală semnifică rangul de capitală a Principatelor Unite în timpul lui Mihai Viteazul și este semnul distinctiv adoptat pentru toate localitățile, foste capitale ale românilor, în decursul istoriei. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reședință de județ.
Istoric

Numeroase izvoare atestă, înainte de a fi fost atestat numele prin documente istorice scrise, existența pe acest teritoriu și în împrejurimile lui imediate a unor așezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a orașului s-a descoperit o importantă așezare neolitică (5000-1900 î.C.), care a fost locuită de triburi de păstori și agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul orașului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.Hr.).
Demnă de menționat este și cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită pe înălțimile din stânga Mureșului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.C., este fortificată cu valuri de pământ și șanțuri, înglobând un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureșului, a fost, probabil, un centru tribal dacic de seamă. Dacii au atins aici un apogeu politic, social și economic. Ei au pus bazele unei așezări puternice - Apoulon - ce se va impune mai târziu.
În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naștere două orașe cu numele de Colonia Aurelia Apulensis și Colonia Nova Apulensis.
Există și date concrete despre voievodatul transilvănean cu centrul la Alba Iulia, condus de Iula cunoscut și sub numele de Geula sau Gyula (în maghiară). Voievodul Gyula, de la care provine denumirea maghiară Gyulafehérvár, a ctitorit la sfârșitul secolului al X-lea la Alba Iulia o bazilică mai veche decât actuala Catedrală Sfântul Mihail, având ca episcop pe grecul Ieroteu.
Într-o cronică germană Iula era considerat rege:
Ruinele bazilicii lui Gyula au fost descoperite în 2011. După integrarea Transilvaniei în regatul Ungariei orașul a Alba Iulia a devenit unul dintre cele mai importante centre urbane din perioada dinastiei arpadiene. În urma unor ordonanțe regale a fost stabilită structura administrativă și religioasă a țării, în urma căreia la Alba Iulia a fost stabilită o reședință episcopală. După victoria trupelor regelui Ștefan asupra fratelui său Cupan (în latină) (sau Koppány în maghiară), trupul acestuia a fost tăiat în patru și una din cele patru bucăți a fost trimisă la Alba Iulia.
Date geografice
Municipiul Alba Iulia este situat la o altitudine de 270 m, la o distanță de 340 km de București, 100 km de Cluj, 70 km de Sibiu și la 241 km de Arad și are o suprafață de 10.365 ha. Este așezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebeș, crestele munților Apuseni și Podișul Transilvaniei. Orașul propriu-zis este așezat pe prima terasă a Mureșului, care formează spre est un șes lung de 8–10 km și lat de 2–4 km. Partea de vest a orașului este străjuită de înălțimile împădurite ale Munților Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste Mureș, se disting dealurile argiloase de culoare roșiatică ale podișului ardelean, erodate de râurile Mureș, Sebeș și Secaș, acestea formând un șir de râpe cu forme interesante și vegetație rară. Spre partea de sud se văd culmile munților Sebeșului, cu Vârful Șurianu (2059) și cu vârful Pătru (2130). Municipiul Alba Iulia este așezat în centrul podișului ardelean, la 46°05' latitudine nordică și 23°34' longitudine estică, 330 m altitudine, într-o zonă de interferență a dealurilor ce coboară din Munții Trascăului cu șesurile din valea cursului mijlociu al Mureșului.
Demografie
Conform statisticii al ziaristului, scriitorului și politicianului român Ioan Russu-Șirianu, în 1900, Alba Iulia a avut 16.560 locuitori din care 9.628 români, 5.416 maghiari, 1.343 nemți și 173 de altă etnie, de verificat în lucrarea sa Românii din statul ungar din 1904.
Conform recensământului oficial din 1910 Alba Iulia a avut 11.616 locuitori, din care 5.226 aveau maghiara ca limba maternă (44,98%), 5.170 româna (44,50%), 792 germana (6,81%), 287 rromani (2,47%). În total, 7336 persoane știau să vorbească ungurește, și 6872 erau alfabetizați. Ca religie, 2846 erau ortodocși, 2820 greco-catolici, 2613 romano-catolici, 1106 calviniști, 503 luterani, 1586 mozaici.
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Alba Iulia se ridică la 64.227 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 63.536 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,75%), cu o minoritate de maghiari (1,13%), iar pentru 13,9% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,67%), cu minorități de penticostali (2,1%), greco-catolici (1,63%), romano-catolici (1,6%) și baptiști (1,43%), iar pentru 15,42% nu se cunoaște apartenența confesională.
Sport
Alba Iulia are o echipă de fotbal Unirea Alba Iulia și o echipă de baschet Universitatea 1 Decembrie Alba Iulia (Liga I).
Stadionul Cetate din Alba Iulia are o capacitate de 18.000 de locuri, dintre care 8500 pe scaune.Stadionul a fost inaugurat în anul 1982.Stadionul dispune de o pistă de atletism și de un mini-hotel la care sunt cazați jucătorii echipei Unirea Alba Iulia. La Alba Iulia funcționează un bazin olimpic de înot, precum și mai multe baze sportive moderne, piste pentru biciclete etc.
Educație
Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” este primul liceu românesc înființat în februarie 1919 de Consiliul Dirigent al Transilvaniei.
Până în 1948 s-a numit Liceul „Mihai Viteazul” iar din 1960 se numește Liceul Horia Cloșca și Crișan.
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia a fost înființată în 1991 în clădirea care a fost până în 1948 liceul romano-catolic de băieți Gustav Majlath. Din 2007 sediul rectoratului universității se găsește în Palatul Apor.
Tradiția academică a orașului se leagă de Colegiul Bethlen din Alba Iulia, înființat în anul 1622 de principele Gabriel Bethlen. Colegiul a fost o școală de tip umanist, ridicată în anul 1629 la rangul de școală academică (Academicum Collegium seu Gymnasium illustre, Collegium Academicum Bethlenianum) cu trei facultăți: teologică, filozofică și filologică. Invazia turco-tătară din 1658 a produs însemnate pagube cetății și colegiului, care a fost nevoit să se mute la Aiud, unde funcționează până în prezent Colegiul Național Bethlen din Aiud.
La mijlocul secolului al XVIII-lea ordinul iezuit a deschis un nou colegiu la Alba Iulia, precursorul Liceului Romano-Catolic Gustav Majlath. În anul 1948 acest liceu a fost desființat, iar în clădire a fost instalat un liceu militar, iar din anii 1960 un liceu industrial (Liceul Industrial Nr. 4).
Politică și administrație
Municipiul Alba Iulia este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Gabriel-Codru Pleșa, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Administrație regională
În Alba Iulia își are sediul o curte de apel cu competență teritorială asupra județelor Alba, Sibiu și Hunedoara. Direcția Națională Anticorupție are un serviciu teritorial la Alba Iulia, cu competență teritorială identică cu cea a Curții de Apel Alba Iulia.
Municipiul Alba Iulia este centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Centru, cu județele Alba, Brașov, Sibiu, Harghita, Covasna și Mureș în componență.
În Alba Iulia își are sediul central Federația Agențiilor Române de Energie - FAREN. La Alba Iulia funcționează singurul birou de reprezentanță al ARE (Adunarea Ansamblului Regiunilor Europene) din Europa Centrală și de Sud-Est.
La Alba Iulia își au sediul Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, înființată în anul 1009, cu jurisdicție asupra întregii Transilvanii, și Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, înființată în anul 1600, unită la sfârșitul secolului al XVII-lea cu Biserica Romei, reînființată în 1975, cu jurisdicție asupra județelor Alba și Mureș.
Obiective turistice
![Alba Iulia, pictură de Ludwig Rohbock(de)[traduceți]](https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Alba-Iulia.jpg/500px-Alba-Iulia.jpg)
Principala zonă istorică a orașului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit orașul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreața în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din centrul Europei, în special datorită porților triumfale ce asigurau accesul, inițial în număr de șase.
Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificației sunt: Catedrala Romano-Catolică, Catedrala Încoronării, Muzeul și Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Celula lui Horea, Cloșca și Crișan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloșca si Crișan, Traseul Celor Trei Fortificații - incluzând Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestră a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul închinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorită de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand și al Reginei Maria etc.
În interiorul Catedralei Încoronării se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea și prigoana comunismului, reprezentându-i pe regele Ferdinand și pe regina Maria. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu, se poate vedea o interesantă poziționare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte două urechi, sculptură realizată și poziționată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.
Transporturi
Orașul este conectat din anul 1868 la rețeaua feroviară. Gara Alba Iulia a fost dată în folosință odată cu inaugurarea liniei de cale ferată Budapesta-Arad-Alba Iulia.
De asemenea, orașul este conectat foarte bine prin doua noduri rutiere(nord și sud) cu Autostrada A10 care face legătura de la Turda la Sebeș
Personalități

Gabriel Bethlen (1580 - 1629), principe al Transilvaniei;
Martin Opitz (1597 - 1639), unul din cei mai însemnați poeți din epoca barocului;
Ignațiu Batthyány (1741 - 1798), episcop romano-catolic, întemeietorul Bibliotecii Batthyaneum
Adalbert Cserni (1842 - 1916), întemeietorul muzeului din Alba Iulia; unul dintre cei mai cunoscuți oameni de știință care a trăit în Alba Iulia.
Atanasie Anghel, episcop (1698 - 1713), ctitorul Bisericii din Maieri;
Alexandru Borza (1887 - 1971), preot, botanist;
Áron Márton (1896 - 1980), episcop romano-catolic;
Bujor Teculescu (1902 - 1972), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
Emilian Birdaș (1921 - 1996), episcop ortodox;
Romulus Rusan (1935 - 2016), scriitor, cofondator al Memorialului Sighet;
Ioan Bocșa (n. 1947), solist de muzică populară;
Vali Șerban (n. 1953), artist, renumit cantautor de muzică folk;
Laura Stoica (1967 - 2006), cântăreață, actriță;
Marius Moga (n. 1981), cântăreț, compozitor;
Orașe înfrățite
Municipiul Alba Iulia este înfrățit cu următoarele localități:
Vezi și
Biserica Adormirea Maicii Domnului-Lipoveni din Alba Iulia
Biserica „Bunavestire”-Grecească din Alba Iulia
Obeliscul închinat eroilor din Regimentul 50 infanterie căzuți în lupta de la Custozza în 1866
Lista monumentelor istorice din județul Alba
Podișul Secașelor (sit de importanță comunitară)
Bibliografie
Alba Iulia: Memoria Urbis, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2018, 413 p. Laura Stanciu (coord.), Călin Anghel, Sorin Arhire, Valer Moga, Cristian Ioan Popa, Cosmin Popa-Gorjanu, Călin Șuteu; Memoria Urbis: an illustrated history of Alba Iulia, Mega Publishing House, Cluj-Napoca, 2021, 415 p. Laura Stanciu (ed.), Călin Anghel, Sorin Arhire, Valer Moga, Cristian Ioan Popa, Cosmin Popa-Gorjanu;
http://www.dacoromania-alba.ro/nr61/biserica_bizantina.htm
Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2009). Castles & fortresses in Transylvania: Alba County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-06143-3. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
Lectură suplimentară
Primul episcop din Alba Iulia Sfântul Ierotei, episcop de Alba Iulia (sec. X). Editori Ioan Aurel Pop, Jan Nicolae, Ovidiu Panaite. Alba Iulia, Edit. Reîntregirea, 2010, 335 p.
De la Apulum la Alba Iulia: fortificațiile orașului, Vasile Moga, Editura Sport-Turism, 1987
Cetatea Alba Iulia, Dumitru Berciu, 1962
Carte și tipar la Bălgrad: (1567-1702), Eugen Pavel, Editura Clusium, 2001
Șantierul arheologic Alba Iulia, Dumitru Protase, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1959
descoperiri noi http://www.dacoromania-alba.ro/nr55/adevarul_istoric_alba_iulia.htm
Legături externe

Site-ul web oficial al Teatrului de Papusi din Alba Iulia
Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.
Despre Curtea Princiară de la Alba Iulia Arhivat în 3 octombrie 2008, la Wayback Machine.
hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád) Arhivat în 22 mai 2011, la Wayback Machine.
Între istorie și legendă: orașul Alba Iulia, 1 august 2014, Descoperă - arhiva Gândul
De la Belgrad, la Fehervar și Karlsbug: de unde provine denumirea județului Alba și a orașului Alba Iulia Arhivat în 25 martie 2013, la Wayback Machine., 11 ianuarie 2013, Dorin Timonea, Adevărul
FOTO Alba Iulia în urmă cu 100 de ani: un orășel care avea să intre în istorie prin Marea Unire și Încoronarea Regilor, 24 mai 2013, Dorin Timonea, Adevărul - [3] - Foto1 Arhivat în 16 iunie 2013, la Wayback Machine. - Foto2 Arhivat în 16 februarie 2016, la Wayback Machine.
Alba de la comitat la județ. Ce denumiri a purtat orașul Alba Iulia în istoria de peste 2000 de ani, 28 mai 2013, Dorin Timonea, Adevărul
Romania e frumoasa (8): Alba Iulia Arhivat în 9 iulie 2013, la Wayback Machine., 7 septembrie 2010, RazvanPascu.ro
Romania e frumoasa (52): Alba Iulia, exceptia de la regula Arhivat în 3 iulie 2013, la Wayback Machine., 29 noiembrie 2012, RazvanPascu.ro
Alba Iulia - destinație europeană de excelență[nefuncțională], 26 octombrie 2012, Alexandra MATES, Unirea
Cimitirul Eroilor Români din Primul Război Mondial de la Alba Iulia (Oficiul Național pentru Cultul Eroilor) Arhivat în 12 decembrie 2013, la Wayback Machine.
Galerie foto Alba Iulia Arhivat în 23 decembrie 2004, la Wayback Machine.
Fotografii gigapixel: Poarta a I-a a Cetății Alba Carolina - Poarta a II-a, la apus - Poarta a III-a, la exterior - Poarta a III-a, interior, la apus
Kaynak: Wikipedia – Alba Iulia · CC BY-SA 4.0
Names

During the Roman period the settlement was called Apulum (from the Dacian Apoulon, mentioned by Ptolemy). When the settlement with its Roman ruins became the seat of a dukedom in the 10th century, the population may have been Slavic. From the 9th to the 11th centuries, the settlement bore the Slavic name Bălgrad (meaning "white castle" or "white town"). The old Romanian name of the town was Bălgrad, which originated from Slavic.The earliest name attested are Castrum Albense and Alba Transilvana, in 1206, and Alba Jula in 1291. The Hungarian name Gyulafehérvár is a translation of the earlier Slavic form, meaning "white castle of the Gyula" meaning "white city of Julius". Alba is the Romanian feminine form of the word for white, and Iulia ("Julius") refers to Gyula II, a mid-10th-century Hungarian warlord who was baptized in Constantinople.
Under the influence of the Hungarian form, Gyulafehérvár, the town's Latin name eventually became Alba Julia or Alba Yulia. Its modern Romanian name, Alba Iulia, is the adoption of this that started to spread in Romanian in ordinary speech in the 18th century. The modern name has been officially used since the town became part of Romania.
The 16th-century German name was Weyssenburg. The Saxons later renamed the town to Karlsburg (Carlsburg) in honour of Charles VI (1685–1740). In Yiddish and Hebrew, Karlsburg was prevalent. In Ladino, Carlosburg was used. Alba Carolina was also a Neo-Latin form of its name.
Among Ruthenians, the city was known as Bilhorod ("white city").
The city's Latin name in the 10th century was Civitas Alba in Ereel. The first part of the name Alba denotes the ruins of the Roman fort Apulum, the pre-feudal white citadel. Later in the Middle Ages, different names were used: Frank episcopus Belleggradienesis in 1071, Albae Civitatis in 1134, Belegrada in 1153, Albensis Ultrasilvanus in 1177, eccl. Micahelis in 1199, Albe Transilvane in 1200, Albe Transsilvane in 1201, castrum Albens in 1206, canonicis Albensibus in 1213, Albensis eccl. Transsylvane in 1219, B. Michaelis arch. Transsilv. in 1231, Alba... Civitas in 1242, Alba sedes eptus in 1245, Alba Jula in 1291, Feyrvar in 1572, Feyérvár in 1574, Weissenburg in 1576, Belugrad in 1579, Gyula Feyervár in 1619, Gyula Fehérvár in 1690, and Karlsburg in 1715.
History

Ancient times
The modern city is located near the site of the important Dacian political, economic and social centre of Apulon, which was mentioned by the ancient Greek geographer Ptolemy and believed by some archaeologists to be the Dacian fortifications on top of Piatra Craivii. After Dacia became a province of the Roman Empire, the capital of Dacia Apulensis was established here, and the city was known as Apulum. Apulum was the largest urban centre in Roman Dacia and was the seat of the XIII Gemina Legion. Apulum is the largest castrum located in Romania, occupying 37.5 hectares (93 acres) (750 × 500 m).
Middle Ages
Analysis of the necropoles of the city prior to the 11th century show that they were used by a population different from the conquering Hungarians. Archaeological evidence shows Bulgarian presence in the 9th century.
The Gesta Hungarorum mentions a Hungarian regent named Jula or Geula—the maternal grandfather of Stephen I of Hungary and lord [regent] of Transylvania—who built the capital of his dukedom there during the 10th century. Geula was baptized in the Byzantine Empire and built around 950 in Alba Iulia the first church of Transylvania. The ruins of a church were discovered in 2011. According to Ioan Aurel Pop and other historians, here lived Hierotheos the first bishop of Transylvania, who accompanied Geula back to Hungary after Geula had been baptized in Constantinople around 950.
After Stephen I adopted Catholicism, and the establishment of the Catholic Transylvanian bishopric, recent archaeological discoveries suggest that the first cathedral was built in the 11th century or possibly before. The present Catholic cathedral was built in the 12th or 13th century. In 1442, John Hunyadi, Voivode of Transylvania, used the citadel to prepare for a major battle against the Ottoman Turks. The cathedral was enlarged during his reign and he was entombed there after his death.
Climate
Alba Iulia has a humid continental climate (Dfa in the Köppen climate classification).
Landmarks

The main historical area of Alba Iulia is the Upper Town region, developed by Charles VI, Holy Roman Emperor, in honour of whom the Habsburgs renamed the city Karlsburg. The fortress, with seven bastions in a stellar shape, was constructed between 1716 and 1735 by two Swiss fortification architects. The first was Giovanni Morandi Visconti, who built two old Italian-style bastions. The second was Nicolas Doxat de Demoret—nicknamed "Austrian Vauban". After 1720, the two architects radically transformed the medieval fortress shaped by the former Roman castrum into a seven-bastion baroque fortress, developing Menno van Coehorn's new Dutch system, of which the fortress of Alba Iulia is the best preserved example.
Inside the fortress are The Union Hall with the National Honour Gallery, The National History Museum of Unification, the Princely Palace (Voivodal Palace), the Orthodox cathedral, the Roman Catholic cathedral, the Batthyaneum Library, the Roman Catholic bishop's palace, the Apor Palace, and the University of Alba Iulia. Built in the 10th and 11th centuries, the Roman Catholic cathedral is the most representative building in the medieval Romanic style in Transylvania, and is considered to be an important monument of early Transylvanian medieval architecture. The tombs of John Hunyadi and Isabella Jagiełło—Queen of Hungary are located there.
The Batthyaneum Library is held in a former church built in Baroque style. In 1780, Ignác Batthyány, bishop of Transylvania, adapted the inside of the building for use as a library. It is famous for its series of manuscripts, incunabula and rare books—such as half of the 9th century Codex Aureus of Lorsch, the 15th century Codex Burgundus and the 13th century Biblia Sacra (13th century). The first astronomical observatory in Transylvania was founded here in 1792. The Apor Palace, situated on the same street as the Bathyaneum Library, belonged to Prince Apor and was built in the second half of the 17th century. At the beginning of the 18th century, it was the residence of the Austrian army leader Prince Steinville. The palace was renovated in 2007 under the supervision of the Romanian Ministry of Culture.
Natives
Francis I Rákóczi (1645–1676), elected prince of Transylvania
Michael II Apafi (1676–1713), Prince of Transylvania 1690 to 1699
Ernst Michael Mangel (1800–1887), musician and Philhellene
Alexandru Borza (1887–1971), botanist and monk
Ernest Krausz (1931–2018), Israeli professor of sociology and President at Bar Ilan University
Dan Eugen Demco (1942–), physicist and member of the Romanian Academy
Marius Moga (1981–), producer, composer, and singer
Other notable residents
Johann Heinrich Alsted (1588–1638), German Calvinist minister and academic. Spent his last years and died there.
David Friesenhausen (1756–1828), Jewish writer, mathematician, and rabbi. Retired and died there.
Demographics
According to the 2021 census, there was a total population of 64,227 people living in this city. At the 2011 census, there were 63,536 inhabitants; of these, 95.3% were ethnic Romanians, 3.2% Romani, 1.9% Hungarians, and 0.2% Germans (more specifically Transylvanian Saxons).
In 1850, Alba Iulia had 5,408 inhabitants, 2,530 of them being Romanians (46.78%), 1,009 Hungarians (18.67%), 748 Germans/Transylvanian Saxons (13.83%), and 1,121 (20.73%) others.
In 1891, the city had 8,167 residents, of which 3,482 were Hungarians (42.63%), 3,426 Romanians (41.94%), and 867 Germans/Transylvanian Saxons (10.62%). By 1910 the number of inhabitants increased to 11,616. 5,226 of them were Hungarians (45%), 5,170 Romanians (44.51%), and 792 Germans/Transylvanian Saxons (6.82%). At the 1930 census, 34.7% of the population were Romanian Orthodox, 28.1% Romanian Greek Catholic, 12.9% Roman Catholic, 12.7% Jews, 7.3% Reformed Protestant, and 3.1% Lutheran.
Secondary sources
Makkai, László (2001). "Transylvania in the medieval Hungarian kingdom (896–1526)", In: Béla Köpeczi, Historyof Transylvania Volume I: From the Beginnings to 1606, Columbia University Press, New York, 2001, ISBN 0880334797
Kaynak: Wikipedia – Alba Iulia · CC BY-SA 4.0
