Arad
Arad este municipiul de reședință al județului cu același nume din România.
Government administration · Romania · 0 followers
Overview
Arad este municipiul de reședință al județului cu același nume din România. Este situat aproape de frontierele cu Ungaria și Serbia, la poarta Spațiului de liberă circulație Schengen, în extremitatea vestică a României. Se află pe ambele maluri ale râului Mureș; cea mai mare parte se află în Crișana, pe malul drept, cartierele Aradul Nou, Mureșel și Sânnicolaul Mic fiind pe malul stâng, în Banat. Se află în regiunea istorică Crișana, la o altitudine de 117 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 239,53 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 145.078 de locuitori.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Arad este municipiul de reședință al județului cu același nume din România. Este situat aproape de frontierele cu Ungaria și Serbia, la poarta Spațiului de liberă circulație Schengen, în extremitatea vestică a României. Se află pe ambele maluri ale râului Mureș; cea mai mare parte se află în Crișana, pe malul drept, cartierele Aradul Nou, Mureșel și Sânnicolaul Mic fiind pe malul stâng, în Banat. Se află în regiunea istorică Crișana, la o altitudine de 117 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 239,53 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 145.078 de locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Etimologie
Numele de Arad pentru actualul oraș, reședință de județ are o origine contestată astfel e posibilă proveniența ca o formă adaptată a numelui Orod/Urod, un presupus cavaler maghiar al regelui Ștefan I al Ungariei, posibil primul ișpan al zonei.
Sub administrația regatului maghiar, încă din secolul al XI-lea când s-a format Comitatul Aradului (în maghiară Arad vármegye), s-a folosit scrierea cu A, fără întrerupere, continuând și de la trecerea sub administrație românească după 1919.
Istorie
Perioada medievală
Prima atestare documentară a zonei Aradului era făcută în secolul al XI - lea în contextul luptelor localnicilor cu armatele regatului feudal maghiar. În Gesta Hungarorum este descrisă activitatea regelui maghiar Ștefan I, de supunere a unui conducător local, recunoscut ca și Ajtony/Ahtum, care este înfrânt, astfel permițând formarea comitatului Aradului, care administra un teritoriu aflat la nord de râul Mureș. Administrarea se făcea de la un „castel” aflat pe actualul teritoriu al comunei Vladimirescu (cunoscută mai ales sub denumirea veche de Glogovăț, sau în maghiară Öthalom), menționat la 1132 și ulterior înaintea invaziei tătare și distrugerea repetată a orașului la 1241 și 1258.
Regele Béla al II-lea înființează în 1135 capitlul de Arad după ce decapitase 68 de nobili adversari la Arad din ordinul reginei Elena de Rascia. Regele a înzestrat capitlul cu bunurile confiscate ale celor executați. În perioada de apogeu a capitlului arădean acesta era loc de autentificare pentru trei comitate - Arad, Zărand și Cenad - iar mănăstirea deținea proprietăți în șapte comitate. În 1331 Orașul este menționat în Cronica pictată de la Viena.
Între secolele XV și sfârșitul secolului XVI, zona Aradului și orașul sunt supuse multiplelor răscoale și ocupații odată cu conflictele mai largi între Imperiul Habsburgic, căderea Regatul Maghiar și dezvoltarea Imperiul Otoman în Europa Centrală. În 1527 Răscoala condusă de Iovan Nenada, supranumit „Țarul Negru”, produce efecte inclusiv în partea Aradului, mai ales în comunitatea sârbă, acesta extinde un „țarat sârb” efemer profitând de înfrângerea de la Mohacs. Orașul este ocupat de turci la 18 septembrie 1552 și devine sediul Sangeacului de Arad, inclus în Pașalâcul de Timișoara, când sediul Sangeacului este transferat la Jula în 1566.În timpul Războiului cel Lung, în 1595, fortificația turcească a Aradului a revenit în posesia Principatului Transilvaniei. Târgul Aradului împreună cu cetatea a fost donată soldaților sârbi înobilați care au luptat la eliberarea Lipovei de către principele transilvănean Sigismund Rákóczi. În 1616 Gabriel Bethlen a cedat otomanilor cetatea Lipovei și Aradul, ca să păstreze cetatea Ineului.
Geografie
Municipiul Arad este așezat în extremitatea vestică a României, la limita Crișanei cu Banatul, în șesul întins al Tisei, la 46°11' lat. N și 21°19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraș important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, în apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 km². Orașul se află la o altitudine de 107 m, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere, respectiv Coridorul pan-european IV și Via Carpatia, care va lega Klaipeda de Salonic în sud.
Câmpia Aradului este situată între Munții Zarandului și albiile Ierului și Mureșului Mort, în continuarea Câmpiei Crișurilor la sud de linia localităților Pâncota, Caporal Alexa, Olari, Șimand și Sânmartin până în valea Mureșului între Păuliș și Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puțin peste 100 m. Ca urmare a extinderii conului de dejecție al Mureșului, Câmpia Aradului este formată din pietrișuri, nisipuri și argile. La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, în cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii și meandre părăsite, grinduri, lăcoviști și sărături.
Proximitatea față de granița româno-ungară cu multiple puncte de trecere ale frontierei, la Curtici - feroviar, la Turnu, Nădlac și Vărșand pe cale rutieră oferă multiple conexiuni de transport pentru oraș. Aeroportul Internațional Arad, situat la mai puțin de 4 km de centrul orașului nu oferă curse regulate de transport aerian în afara ocazionalelor zbouri charter sezoniere.
Climă
Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21°C și iarna o temperatura medie de -1°C.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Arad se ridică la 145.078 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 159.074 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,37%), cu o minoritate de maghiari (6,94%), iar pentru 13,15% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,17%), cu minorități de romano-catolici (7,74%), penticostali (4,98%), baptiști (3,63%) și reformați (1,88%), iar pentru 14,46% nu se cunoaște apartenența confesională.
Orașul are multiple cartiere, majoritatea purtând numele localităților învecinate care au fost înglobate odate cu extinderea acestuia: Aradul Nou,Gai, Micălaca, Grădiște, Bujac, Cartierul Funcționarilor, Pârneava, Sânicolaul Mic, șamd.
Economie și transport

Pe parcursul secolelor XIX și XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În acest sens semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001 societăți comerciale, orașul a fost considerat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania și al patrulea din România.
În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum poziția geografică a orașului, la intersecția unor drumuri comerciale de maximă importanță, și diversitatea etnică și religioasă a locuitorilor săi. Principalele ramuri industriale au fost construcția și reparația materialului rulant, industria de componente auto și mașini, producția de aparatură și instrumente de măsură verificare și control, industria confecțiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului.
Centrul Expozițional din cadrul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură a județului Arad este cel de al doilea cel mai mare pavilion expozițional din România după Romexpo. Aici se organizează cu regularitate multiple târguri și expoziții de specialitate pentru industria și economia arădeană și regională.
Monumente de arhitectură

Patrimoniul arhitectural al orașului reprezintă un ansamblu de clădiri ridicate în perioada de final de secol XIX și început de secol XX, odată cu evoluția și dezvoltarea orașului modern în perioada de final al Imperiului Austro-Ungar și ulterior încorporarea zonei Aradului în Regatul României. Majoritatea clădirilor monument din oraș se regăsesc în situl Ansamblul urban Arad, aflat în lista monementelor istorice.
Cetatea Aradului este una din fortificațiile din Transilvania construite în stil Vauban-Tenaille, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a sistemului de fortificații stelate din Europa. Cetatea servește în prezent ca unitate militară a Armatei României, nefiind deschisă publicului.
Palatul Administrativ, construit între anii 1872-1874 în stil neo-renascentist de către arhitectul Pekar Francisc, după un planinițial a lui Lechner Ödön;
Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic
Palatul de Justiție, construit în anul 1892 în stil eclectic
Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinație de stiluri eclectic și neoclasic
Palatul Băncii Naționale, construit în anul 1906 în stil neoclasic
Palatul Administrației Financiare, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea
Palatul Bohuș construit în anul 1910 în stil secesiune, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planșee beton armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad
Palatul Kohn, construit în anul 1906 în stil secesiune
Palatul Szantay, construit în anul 1911 în stil secesiune
Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de stil neoclasic, gotic, renascentist și corintic;
Casa cu Ghiulele, construită în 1800, stă mărturie a luptelor care s-au dat în Arad în anii 1848-1849.
Clădirea Preparandiei, în care a funcționat din anul 1812 Înalta Preparandie, prima școală în limba română din Ardeal.
Administrație și politică

Municipiul Arad este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Laurențiu Bibarț[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Conurbația Arad – Timișoara
Relativa apropiere de doar 50 km între reședințele de județ Arad și Timișoara, poate oferi în viitor o dezvoltare complementară a celor două centre urbane. Eforturi de a dezvolta apariția unei conurbații în Vestul României au fost făcute la nivel politic de către foști primari ai Aradului și respectiv ai Timișoarei în 2016, odată cu semnarea unui document de intenție pentru „dezvoltarea metropolitană comună Arad-Timișoara”.
Un studiu comandat de către Agenția Regională de Dezvoltare Vest elaborat în 2022, identifica multiple oportunități și propunea ca prim pas înființarea unei „Asociații de Dezvoltare Intercomunitară Conurbația Timișoara Arad” și apoi dezvoltarea unor activități și acțiuni de îmbunătățire a conectivității celor două orașe, a sistemelor de transport, infrastructurii educaționale, de sănătate, șamd. În Nomenclatorul Asociațiilor din cadrul Ministerului Justiției, o astfel de asociație nu a fost înregistrată până la 1 iulie 2025.
Dacă s-ar înființa Conurbația Timișoara-Arad ar avea o populație de peste 800.000 de locuitori și ar fii o zonă polarizatoare pentru investiții, servicii și dezvoltare regională, cu cel mai apropiat centru de peste 1 milion de locuitori fiind la 150 km S-V la Belgrad, iar în spațiul Uniunii Europene la 240 km distanță la Budapesta.
Câteva din investițiile prevăzute în Strategia de Dezvoltare Teritorială, cât și în studiu au fost preluate ca și direcții de dezvoltare în politici publice la nivel local, cu dezvoltarea sistemului de șosele ocolitoare, dublarea și electrificarea căii ferate Arad-Timișoara, construirea de poduri noi peste râul Mureș în Arad, șamd.
Educație și sănătate
Prima școală elementară modernă din Arad, înființată în 1707 a devenit în 1745 școală latină, apoi în 1762 gimnaziu. În 1844-1845 se aplică o nouă reformă școlară în Austria, introdusă un an mai târziu și în Ungaria, în urma căreia gimnaziul din Arad se completează inițial cu 7 clase, apoi cu 8 clase, devenind în 1851-1852 gimnaziu superior complet, iar în 1868 ia denumirea de gimnaziu superior regal. Școala latină și gimnaziul din Arad, patronate de călugării minoriți au funcționat pe rând în două localuri, proprietăți ale ordinului (1745-1821/1821-1873).
În perioada secolelor XVIII - XIX au existat multiple eforturi de înființare a unei instituții de învățământ superior la Arad, câteva proiecte în diferite stadii de maturitate fiind aduse în discuție în multiple ocazii, de la intelectuali, clerici și alții. Astfel că în 1948 se înființează Institutul de Zootehnie și Medicină Veterinară, cu două facultăți: Zootehnie și Medicină Veterinară, care în 1955 se transferă la Timișoara.
Inspectoratul Școlar Județean Arad s-a înființat in 1 martie 1968. Rețeaua școlară din municipiul Arad are unități școlare la toate nivele inclusiv unitți școlare de învătământ special, profesional, vocațional (artistic, teologic, sportiv, pedagogic), cu predare în limba minorităților, cât și 2 școli ajutătoare.
Licee și universități
În Municipiu sunt active peste 20 de licee dintre de profiluri și specializări diferite, cum ar fii Colegiul Național „Moise Nicoară”, Colegiul Național "Elena Ghiba Birta", Liceul Pedagogic "Dimitrie Țichindeal", Colegiul Economic, Liceul Teoretic "Adam Müller Guttenbrunn", Colegiul "Csiky Gergely", Colegiul de Arte "Sabin Drăgoi", Liceul Tehnologic de Construcții și Protecția Mediului, șamd. Ulterior anului 1989, învățământul superior a fost reînființat în Arad prin 2 universități: Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" (1990) și Universitatea "Aurel Vlaicu" (1991).
Cultură

La nivelul municipiului funcționează Centrul Muncipal de Cultură Arad, ca institutie de management cultural specizalizat în cadrul Primăriei Municipiului Arad. Aceasta organizează și finanțează activități și acțiuni culturale desfășurate cu fonduri publice la nivel local.
Complexul Muzeal Arad, funcționează cu secții de istorie, științele naturii și artă și este singurul muzeu public din oraș. Pinacoteca Palatului Cultural găzduiește tripticul pictat de către Feszty „Înmormântarea lui Christos”.
Teatru
În oraș funcționează Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Inițial clădirea avea o funcționalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spații comerciale și locuințe. Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraș regesc. Teatrul are trupă permanentă și organizează stagiunea regulată în două spații teatrale, abordând atât repertoriu clasic cât și teatru nou, improvizație și teatru experimental. În oraș mai există și o companie teatru în limba maghiară „Aradi Kamaraszínház” înființată în 2007. Înființat în 1951 Teatrul de Marionete Arad este astăzi parte a Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, cu o trupă de teatru de marionete.
La nivel local există multiple evenimente culturale și festivaluri care au ajuns la mai multe ediții, dintre care, cele mai reprezentative fiind: FITCA - Festivalul Internațional de Teatru Clasic, Festivalul Internațional Euromarionete, Festivalul Internațional de Teatru în limba franceză „Amifran”, Festivalul Internațional de Teatru Nou,, Festivalul de film documentar fARAD, Festivalul Național de Literatură „Discuția Secretă”, festival itinerant inițiat și cu multiple ediții la Arad, dar și Timișoara, București, Cluj-Napoca, Botoșani, Zilele Aradului, Festivalul Vinului.
Media
Presa scrisă
Primul ziar tipărit la Arad a fost săptămânalul de limbă germană Arader Kundschaftsblatt în anul 1837, sub redacția lui Franz Schwester, care în 1840 începe tipărirea și variantei în limba maghiară, Aradi Hirdeto. La 1 iulie 1848 apare săptămânalul Der Patriot, publicat de Joseph Schmidt.
Primul periodic arădean tipărit în limba română, a fost gazeta Speranța, apărută între 1 februarie - 15 decembrie 1869 și ulterior între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodic considerat „unica și prima foaie bisericească a românilor ortodocși din Ungaria și Ardeal”. Mai târziu, în anul 1877, apare revista, Biserica și școala, cu existență neîntreruptă până în 1948.
În 1897 apare ziarul Tribuna Poporului, sub redacția lui Ioan Russu-Șirianu, care în 1904 își schimbă numele în Tribuna, iar în 1905 redactorul devine Sever Bocu. Tribuna fuzionează în 1912 cu ziarul Românul, înființat în 1911 ca organ de presă al Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania.
În perioada 1916 - 1940, în Arad mai apar următoarele publicații literare: Pagini literare (1916), Genius (1924-1925), Salonul literar (1925-1926), Laboremus (1926), România literară (1930), Hotarul (1933-1940), Înnoirea (1937-1940) și Litera (1938-1939). În anul 1944 apare principalul ziar local Patriotul, ulterior Flacăra roșie și cu numele de Adevărul imediat după Revoluție, nume forțat să îl abandoneze după o dispută juridică cu grupul Adevărul din București, astăzi „Jurnal Arădean”.
După revoluție, apar noi surse de informare, “Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" și "Libertatea Aradului" (1991-1997), mai apar și Arad Expres, ulterior rămâne doar ca sit web Aradon, Observator Arădean (până în 2011), Glasul Aradului, Oglinda de Vest, Buletinul de Arad, Piața Aradului și Informația Aradului, acestora adăugându-se cotidianul de limba maghiară, Nyugati Jelen.
Relații externe
Atlit (עַתְלִית), Giv'atayim (גִּבְעָתַיִם), din Israel
Gyula, Hódmezővásárhely, Pecs, cu sectorul XII (Hegyvidék) din Budapesta, din Ungaria
Bibliografie
Horia Medeleanu - Aradul între mit și adevăr istoric, Editura Concordia, Editura Flacăra Roșie, 2010, ISBN 978-973-1745-70-1
Gheorghe Lanevschi, Aradul vremurilor de mult apuse 1843-1914, Editura Polis, Cluj, 2005, ISBN 973 834156 6
Ujj Janos, Lanevschi Gheorghe, „ARAD - patrimoniul cultural construit”, Editura Brumar Timișoara
Lanevschi Gheorghe, Újj János, Arad - patrimoniul cultural construit - the heritage, Editura Brumar, ediția I, 2007, ISBN 978-973-602-261-6; ediția a II-a, 2008, ISBN 978-973-602. Foto: Bodo Gavril, Bodo Iudita
ARAD, monografia orașului de la începuturi până la 1989, Editura NIGREDO, 1999, ISBN 973-99246-4-6
Lectură suplimentară
Arad, mic îndreptar turistic, I. Voledi, Editura Meridiane, 1966
Legături externe

Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (zona etnografică Arad)
Kaynak: Wikipedia – Arad · CC BY-SA 4.0
Kronoloji
1028 – Arad bölgesi ilk kez belgelerde adıyla anıldı.
1131 – Arad, Viyana'dan gönderilen "Painted Chronicle"da belirtildi.
1526 – Mohaç Savaşı'nın ardından, János Zápolya Macaristan Kralı ilan edildi ve Arad'ın kontrolünü ele geçirdi.
1541 – Osmanlıların Buda'yı ele geçirmesinden sonra şehir, Transilvanya Özerk Prensliği yönetimine girdi.
1551–1595 – Arad, Osmanlılar tarafından işgal edilip yönetildi; ilçe üç sancak (sangeac) olarak bölündü.
1553–1555 – Osmanlılar, Mureș Nehri'nin kuzey kıyısında ilk kaleyi inşa etti.
1595 – Transilvanya askerleri bölgeyi geri aldı, Arad yeniden Transilvanya Prensliği'ne bağlandı.
1599 – Şelimbăr Muharebesi'nde Mihai Viteazul’un zaferiyle şehir 1601'e kadar Eflak voyvodalığına bağlandı.
1683 – Osmanlıların Viyana Kuşatması'nda başarısız olması üzerine, 1687'de Habsburglar Arad'ı ele geçirdi.
1699 – Karlofça Antlaşması'yla Mureș Vadisi Habsburg ve Osmanlı sınırı oldu; Arad bir sınır garnizonuna dönüştü.
1702 – Şehirdeki kürkçüler loncası tescillendi.
1715 – Minorit keşiş Camil Hofflich Almanca eğitim veren ilk ilkokulu kurdu.
1724 – Franken'den gelen Alman yerleşimciler Mureș'in güneyinde Neu Arad'ı kurdu.
1732 – İlçe toprakları Modena Dükü Rinaldo'ya bağışlandı; 1740'ta Avusturya tacı bu toprakları geri aldı.
1765–1783 – Vauban tarzında yeni bir kale inşa edildi.
1781 – İmparatorluk, şehirdeki ahşap binaları kaldırıp Zimand Pusta'ya taşımayı planladı, ancak II. Joseph planı iptal etti.
1812 – Preparandia (Transilvanya'daki ilk Rumen pedagoji okulu) kuruldu.
1817 – Hirschl Tiyatrosu inşa edildi; bu tiyatro, Romanya'daki ilk taş tiyatro binasıydı.
1818 – Kalenin güvenlik alanı 2 km'den 500 metreye indirildi.
1833 – Arad'da Avrupa'nın altıncı müzik okulu olan "Arader Musik Conservatorium" kuruldu.
1834 (21 Ağustos) – Arad, "Özgür Kraliyet Şehri" statüsü kazandı.
Kaynak: Wikipedia – Arad · CC BY-SA 4.0
Name
All of the city's names come from that of its first ispán (count), Arad, which came from the Hungarian úr, meaning 'lord'. During national communism and Dacianism, the name of the ancient fortress Ziridava was to be added to Arad, similarly to how Napoca was added to Cluj, (Cluj-Napoca), but that was not done.
History
The evidence of Pre-Indo-European civilisation occurs with the establishment of the first settlement on the northern bank of the Mureş River in the 5th millennium BC, and the extension of the human settlements on the left bank of the Mureş River occurs in the 4th millennium BC. In the 3rd millennium BC, prosperous settlements appear on both banks and on the islands of the Mureş River, belonging to an Indo-European civilisation, which peaked around 1000 BC. Excavations made for the foundations of the Astoria Hotel found a human skeleton from the Bronze Age.
The first Dacian settlements appear in the 1st millennium BC. In the 5th century a group of Scythians settled in the region. And between the 4th and 3rd centuries, the Celts settled on both banks of the Mureş River, in the vicinity of the existing settlements.
The Dacian settlement in the south of the Micălaca district was conquered by the Roman troops between 101 and 102. During the Second Dacian War (105–106), the Emperor Trajan conquered territories north of Mureş River, making them part of the Roman Dacia. In the Aradul Nou area, the Roman army built the fort Castra of Aradul Nou, that housed the legion Legio IV Flavia Felix. During the period between the 2nd and 4th centuries, Dacian and Sarmatian settlements were present in the area of today's city, with intense commercial relations with the Roman Empire.
According to the Gesta Hungarorum, Glad was a legendary local ruler of the region at the time of the Hungarian conquest of the Carpathian Basin. The region became part of the Principality of Hungary at the end of the 9th century during the conquest. In the early 11th century, King Stephen I of Hungary sent Csanád, Ajtony's former commander-in-chief, to defeat the local ruler of the Banat region, Csanád defeated and killed Ajtony.
Climate
Arad has a continental climate with cool and damp winters. The summers are warm to hot. The Köppen Climate Classification subtype for this climate is "Cfa" (Humid temperate Climate).
Demographics
At the 2021 census, Arad had a population of 145,078 in trend with general tendencies for Romania, with decreases as a consequence of internal migration to larger, more developed cities and a suburbanization of cities, with rural localities knowing pronounced growth.
The ethnic composition of the city of Arad changed according to the realities of the aftermath of the World War I, as the new Hungary–Romania border was drawn by an international commission overseen by the French cartographer Emmanuel de Martonne, that wanted to have the respective ethnicities on different sides, but at the same time advocated maintaining certain transport connections to the individual new countries, even if it meant keeping certain towns and villages "on the wrong side of the border".
In the past, according to the 1880 census, whilst still in the Austro-Hungarian Empire, of the 35,556 inhabitants, 19,896 were Hungarians (56%), 6,439 Romanians (18.1%), 5,448 Germans (15.3%), 1,690 Serbs (4.8%) and 2,083 (5.9%) of other ethnicities. In 1910, from 63,166 inhabitants, 46,085 were Hungarian (72.95%), 10,279 Romanian (16.27%), 4,365 German (6.91%), 1,816 Serbian (2.87%), 277 Slovak (0.43%) and 133 Czech (0.21%).
Politics and administration
The city government is headed by a mayor. Since 2019, the office is held by Călin Bibarț. Decisions are approved and discussed by the local government (consiliu local), made up of 23 elected councillors.
Economy
Arad has a long industrial and commercial tradition.
The main industries are: railroad cars, food processing, furniture and household accessories, equipment for the car industry, electric components, instrumentation, clothing and textiles, and footwear.
Transport

Arad is the most important trans-European road and rail transportation junction point in Western Romania, included in the 4th Pan-European Corridor, linking Western Europe to South-Eastern European and Middle Eastern countries. The city has an extensive tram network and several bus lines, covering most of the city's neighbourhoods and suburbs.
Arad International Airport (IATA: ARW, ICAO: LRAR), with the largest and most modern cargo terminal in Western Romania, is situated only 4 km west from central Arad and is directly connected to the Arad West bypass road, part of the A1 Motorway.
Tourist attractions

Architectural monuments
The Fortified Town of Arad is one of the Transylvanian fortresses built in the Vauban star-shaped style, in the second half of the 18th century. It was used as a prison for the rebels led by Horia, Cloșca, and Crișan
Administrative Palace, built in 1872–1874, Renaissance architecture
Ioan Slavici Classical Theatre, built in 1874, neoclassical architecture, architect Anton Czigler
Neumann Palace, built in 1891, eclecticism
Judiciary Palace, built in 1892, eclecticism
Cenad Palace, built in 1894, eclecticism and neoclassical architecture
National Bank Palace, built in 1906, neoclassical architecture
Bohuș Palace built in 1910, Vienna Secession. (For the first time in Arad, reinforced concrete was used)
Szantay Palace, built in 1911, Vienna Secession
Cultural Palace, built in 1913, in Neoclassical, Gothic, and Renaissance style while employing Corinthian capitals
Historic buildings
The House with Cannon Balls, built in 1800. Its name derives from the fights between 1848 and 1849. Seventeen cannonballs are incorporated in its walls.
The High Teacher Training School (Clădirea Preparandiei), the first school for Romanian-language teachers from Transylvania, 1812
The House with the Padlock, built in 1815
The Old Theatre (Hirschl), built by Jacob Hirschl in 1817, the oldest stone theatre in Romania
Water Tower, built in 1896, medieval dungeon architectural style
The Old Custom House, built in 1907, used as a customs point for goods entering the Arad markets
Monuments
The Statue of St. John of Nepomuk, raised in 1729, Baroque sculpture
The monument of the Holy Trinity, raised in 1746 to commemorate the plague that swept the town in 1738–1740
The Statue of Liberty, raised in 1890 by György Zala in the memory of the heroes of the Hungarian revolutionary army
The Arch of Triumph, raised in 2004 by Ioan Bolborea in memory of the heroes of the 1848 - 1849 Romanian Revolution (fighting against the Hungarians)
Culture and education
Schools
Arad has two universities, the private "Vasile Goldiș" Western University, founded in 1990, and the public Aurel Vlaicu University, founded in 1991. Also the "Spiru Haret" long-distance studies University has a branch in Arad.
There are about two dozen high schools, some of the more famous being the Moise Nicoară National College, the Pedagogical High School "Dimitrie Țichindeal", "Elena Ghiba-Birta" National College, the Economics College, the Technical College for Constructions and Environmental Protection Arad, and the Vasile Goldiș High School. High schools in minority languages include the Hungarian Csiky Gergely College and the German Adam Müller-Guttenbrunn High School.
Cultural life
Arad State Theater, hosting an annual Classical Theater Festival
International Underground Theater Festival
Museums and exhibitions
Delta Gallery, with three major events of Arad artistic life: The International Biennial Drawing Saloon, The Biennial Small Sculpture Saloon, The Annual Art Saloon.
Expo Arad International, The Exhibition Centre of the Chamber of Commerce, Industry and Agriculture of the County of Arad, the only purely exhibitional arena in western Romania and second only to Romexpo.
Healthcare
The most important hospitals in Arad are the Arad County Clinical Hospital and the Arad Municipal Hospital (in the late 2000s it merged with Arad County Clinical Hospital). The city also has a number of public hospitals (Arad Maternal Hospital, The Polyclinic, The Dental Clinic, etc.) and private hospitals (MedLife Genesis, Laser System, Mediqua, etc.)
Sports
The UTA Arad (formerly ITA) football team was founded in 1945 and has won six Romanian Championships and two Romanian Cups. In the 2020–21 season, UTA plays in the first national league, Liga I. The team has won more league titles than any other team that is not based in Bucharest, and the third most after Steaua and Dinamo; it is the 3rd most successful modern team in the country, and 4th counting Venus Bucharest, a team from the Inter-War period.
The team's most notable performance on the international stage is the elimination from the European Champions Cup of Ernst Happel's Feyenoord in the 1970–71 season, when the Dutch team were defending European champions and later won the Intercontinental Cup.
In basketball, the women's ICIM and the men's West Petrom teams have national prominence, their records including some recent national championship wins (ICIM in 1998 through 2001, West Petrom in 2001 and 2002). In men's water polo, Astra Arad also plays in the first division. The men's rugby team Contor Group Arad plays in the National Rugby League, reaching the playoff final in 2006.
World Champion and Olympic medalist in gymnastics Emilia Eberle was born in Arad.
Kaynak: Wikipedia – Arad, Romania · CC BY-SA 4.0
