
Baia Mare
Baia Mare este municipiul de reședință al județului Maramureș, România, format din localitățile componente Baia Mare (reședința), Blidari, Firiza și Valea Neagră.
Government administration · Romania · 0 followers
Overview
Baia Mare este municipiul de reședință al județului Maramureș, România, format din localitățile componente Baia Mare (reședința), Blidari, Firiza și Valea Neagră. Orașul este situat în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la poalele Munților Gutâi. Se află în regiunea istorică Transilvania, la o altitudine de 228 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 236 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 108.759 de locuitori.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Baia Mare este municipiul de reședință al județului Maramureș, România, format din localitățile componente Baia Mare (reședința), Blidari, Firiza și Valea Neagră. Orașul este situat în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la poalele Munților Gutâi. Se află în regiunea istorică Transilvania, la o altitudine de 228 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 236 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 108.759 de locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Etimologie
Etimologia numelui localității: din substantivul „baie" (însemnând exploatare minieră subterană, mină, ocnă; provenind din limba latină *bannea sau limba maghiară bánya), plus adjectivul „mare" (însemnând întins, vast; provenind din limba latină mas, maris).
Istorie

Baia Mare a apărut pe harta așezărilor urbane ca urmare a activității de exploatare a minereurilor neferoase, primele informații certe cu privire la mineritul din zonă provenind din secolul XIV, chiar dacă începuturile medievale ale activităților de acest gen sunt mult mai timpurii, cel puțin din a doua jumătate a secolului al XIII-lea.
Memoria comunitară consemnează ca primă carte de identitate a orașului, documentul din 29 mai 1329, prin care regele Carol Robert de Anjou dăruia comitelui Corrardus, jude al orașelor Baia Mare și Baia Sprie, pădurea aflată între cele două așezări pentru ca acest teritoriu să fie populat. Baia Mare apare aici sub denumirea "civitas Rivuli Dominarum", judele Corrardus fiind același și pentru Mons Medius (Baia Sprie). Documentul din anul 1329 nu s-a păstrat, conținutul său fiind rezumat într-un act din anul 1479.
Prima diplomă privilegială a orașului, pe care o putem studia și astăzi, datează din 20 septembrie 1347 și a fost acordată de regele Ludovic I al Ungariei, la cererea judelui Martin, a parohului Ioan, magistrului Petru și notarului Ulrich, jurați din Baia Mare și Săsar (Rivulo Dominarum et Zazar Bánya), având în vedere faptul că privilegiul anterior al orașului a ars într-un incendiu.
Prin acest nou privilegiu se stabilesc hotarele orașului și se acordă locuitorilor numeroase drepturi: libertatea de a-și alege judele, jurații și parohul, dreptul de a judeca în interiorul orașului „toate pricinile ce se ivesc între ei, deopotrivă cele mari ca și cele mici”, asigurarea libertăților individuale, libertatea vămii, dreptul unui târg pe an, timp de cincisprezece zile „fără contenire”, dreptul de desfacere liberă a vinului, dreptul de a se fortifica cu ziduri „împotriva năvalei dușmanilor”. O categorie distinctă de prevederi vizează organizarea mineritului, precizându-se ca, anual, să se aleagă un jude al minerilor care să supravegheze împreună cu judele orașului și cu jurații, activitatea desfășurată în mine și să exercite dreptul de judecată în problemele legate de minerit. De asemenea, judele și jurații alegeau supraveghetorii minelor, care trebuiau „să cerceteze toate hrubele și lucrările de mină și să se îngrijească de venitul urburei” cuvenite regelui.
Geografie

Așezare geografică
Municipiul Baia Mare este situat în partea vestică a județului Maramureș, în depresiunea cu același nume, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la o altitudine medie de 228 m față de nivelul mării, fiind cuprins de coordonatele geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordică și 23°10' - 23°30' longitudine estică.
Structura acestui municipiu este alcătuită și din localitățile Blidari, Firiza, Valea Neagră, Valea Borcutului, însumând astfel o suprafata de 23.471 ha. La nord se învecinează cu Munții Igniș și Gutâi, la sud cu localitățile Recea și Groși, la est cu orașul Baia Sprie și la vest cu orașul Tăuții Măgherăuș.
Suprafața teritoriului administrativ însumeaza 23.573 ha din care 3.170 ha sunt terenuri agricole, 18.599 ha - terenuri silvice, cu preponderență păduri, și 1.804 ha - construcții și alte destinații.
Relief
Relieful depresiunii, format din câteva terase ale Someșului, Lapusului și Sasarului, are aspectul unui amfiteatru cu largă deschidere spre vest, iar la nord și est se ridică Munții Igniș și Gutâi, cu spinări rotunjite, acoperiti cu păduri și platouri bogate în pășuni.
Dintre munceii care saltă brusc deasupra depresiunii se remarcă Dealul Murgau (633m), Dealul Florilor (367m), Dealul Crucii (501m), Piatra Bulzului, Rotunda, Pleasca Mare, Igniș (1307m), Iezurele, etc. Lanțul munților Gutâi formează o unitate geomorfologică mai aparte, cu roci eruptive, care pun în evidența piscurile Mogosa (1.246m), Gutâi (1.443m) și Creasta Cocosului (1.428m). Aceasta din urma este o rămășiță dintr-un vechi crater vulcanic, cu stânci golase, dispuse sub forma de falii verticale ca o fortăreață ciudată, cu pereți prăpăstioși, fapt ce constituie un obiectiv de mare interes pentru turiști.
Scoarța terestră din zona municipiului cuprinde o structură pedogenetică variată, căci alături de solurile podzolice predominante se găsesc soluri pseudogleice și aluviale specifice zonei depresionare, precum și soluri brune de pădure, soluri montane acide, etc.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Baia Mare se ridică la 108.759 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 123.738 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (71,52%), cu minorități de maghiari (8,01%) și romi (1,63%), iar pentru 18,39% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,2%), cu minorități de romano-catolici (6,27%), reformați (4,2%), penticostali (3,9%), greco-catolici (3,9%) și martori ai lui Iehova (1,18%), iar pentru 19,78% nu se cunoaște apartenența confesională.
Stema localității
Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1699 din 14 octombrie 2004 și publicată în Monitorul Oficial nr. 992 din 28 octombrie 2004.
Stema municipiului Baia Mare se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, despicat. În cartierul din dreapta, pe fond roșu, se află un miner lucrând cu târnăcopul într-o galerie plasată la baza unui deal; deasupra, crescut din deal, este un castan comestibil, cu coroană bogată, totul de argint. În interiorul galeriei, din peretele acesteia se desprind o floare de mină și frânturi de metal prețios, toate de aur. În cartierul din stânga, pe fond albastru, se află un turn pătrat, de aur, etajat, dotat cu ferestre luminate, reprezentate pe fond negru, și ceas, terminat cu un acoperiș ascuțit, flancat cu turnulețe, așezat pe o terasă cu mai multe deschideri. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu șapte turnuri crenelate.
Semnificațiile elementelor: Castanul comestibil secular și minereul reprezintă bogăția solului și a subsolului, precum și ocupația locuitorilor zonei, mineritul. Floarea de mină reprezintă muzeul de profil existent în zonă. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ.
Administrație
Primăria și Consiliul Local
Municipiul Baia Mare este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Ioan-Doru Dăncuș[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Cătălin Cherecheș a fost ales pentru prima oară, la alegerile locale parțiale din 2011, din partea PNL pe listele USL. La alegerile locale din 10 iunie 2012 acesta a fost reales în funcția de primar al Municipiului Baia Mare cu un procent de 86,03% din numărul alegătorilor prezenți la vot. La sfârșitul mandatului în mai-iunie 2016 Cherecheș a fost suspendat deoarece a fost arestat preventiv fiind anchetat de Direcția Națională Anticorupție (DNA), sub suspiciunea de luare de mită în formă continuată, iar viceprimarul István Ludescher a fost desemnat primar interimar. În iunie 2016 la alegerile locale, Cherecheș aflat la acel moment în stare de arest preventiv, a fost reales cu un procent de 70% din numărul celor care s-au prezentat la vot. Cherecheș a candidat de această dată din partea alianței electorale Coaliția pentru Baia Mare, formată din UNPR, PNȚCD, PSRo, UDMR și FDGR. În iulie 2016, Cherecheș aflat în continuare în stare de arest preventiv, a depus jurământul de primar și a fost suspendat iar viceprimarul Marinel Rob a fost desemnat primar interimar. Suspendarea din funcție a continuat pe timpul arestului la domiciliu și a punerii sub control judiciar până în mai 2017. La alegerile locale din 2020, Cherecheș a candidat din partea alianței electorale Coaliția pentru Maramureș, formată din PSD, PNȚCD și PPU sustinut și de UDMR, și a fost reales cu un procent de 41% din numărul celor care s-au prezentat la vot. Mandatul de primar obținut în 2020 al lui Cătălin Cherecheș a încetat, de drept, la pronunțarea deciziei nr.1704/A/2023 a Curții de Apel Cluj prin care a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 5 ani închisoare, fapt constatat prin Ordinul nr. 622 din 29.11.2023 al prefectului județului Maramureș. Viceprimarul Ioan Doru Dăncuș a preluat atribuțiile de primar în baza H.C.L. nr. 418 din 29.12.2020, devenind primar interimar.
Economie

Economia orașului Baia Mare s-a dezvoltat în strânsă legătură cu activitatea minieră specifică zonei.
În prezent, principalii angajatori sunt companiile care și-au deschis unități de producție în Baia Mare și imprejurimi, instituțiile publice și supermarketurile.
Istoric
Depresiunea Baia Mare este situată în zona de contact dintre Platforma Someșeană și Carpații Orientali. La sfârșitul Pliocenului, această regiune făcea parte dintr-un bazin marin. În timpul Neogenului, în zonă a avut loc o activitate vulcanică intensă, pe fondul căreia s-a dezvoltat un lanț muntos de 50 km lungime: Văratec - Gutâi - Oaș. Rocile eruptive din aceste masive muntoase au în componență minereuri auro-argintifere și de metale neferoase: plumb, zinc, cupru, aur în stare liberă și argint.
Primele activități miniere în această zonă sunt atestate din secolele al II-lea și al III-lea d.Hr. În jurul acestor așezări miniere a apărut și s-a dezvoltat orașul Baia Mare.
La începutul mileniului II, minele din regiune erau în proprietatea regilor Ungariei, iar în Evul Mediu, principii Transilvaniei și-au exercitat controlul asupra activităților economice. În secolul al XIV-lea, în Baia Mare funcționa o monetărie. În timpul domniei lui Matei Corvin, după anul 1468, pe monedele bătute în Baia Mare, apar două ciocane de miner încrucișate, care, ulterior, vor face parte atât din sigiliul, cât și din stema orașului.
Exploatarea se făcea prin săparea unor galerii în formă de puț, iar minereul extras era zdrobit în pive, măcinat și spălat. Aurul, în schimb, se găsea atât în stare solidă, „destul de curat și pur de la natură”, cât și în componența minereurilor. Aurul „se spăla în albiile cu nisip ale pâraielor” (Nicolae Olahus, umanist de renume mondial, călător prin Maramureș). Operația de spălare a nisipului aurifer, în albiile râurilor din regiune, era preponderent o atribuțiune a femeilor, soțiile minerilor. Această „imagine”, surprinsă de cetățenii străini ce vizitau Baia Mare, a stat la baza atribuirii denumirii de Cetatea Râul Doamnelor.
Turism

Monumente și clădiri
Centrul istoric Baia Mare. Fosta Piață Centrală (Circulus fori), în prezent Piața Libertății. Obiective: Casa Iancu de Hunedoara din Baia Mare, Localul Monetăriei Imperiale, Vechiul han Vulturul Negru din Baia Mare, Casa Lendvay etc.
Turnul Ștefan este o anexă a Catedralei "Sfântul Ștefan", ridicată de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit în stil gotic turnul are 40 m înălțime. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii și supravegherea strategică a orașului. În jurul lui a fost amenajată Piața Cetății.
Casa Iancu de Hunedoara sau Casa Elisabeta ridicată în 1446, este parte a vechiului castel medieval ridicat de Iancu pentru soția sa Elisabeta.
Monetăria din Baia Mare, edificiu ridicat între anii 1734 și 1737. În prezent clădirea slujește drept sediu al Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.
Turnul Măcelarilor a fost construit în secolul al XV-lea. Există o legendă, conform căreia din acest turn ar fi fost împușcat Pintea Viteazul. Pintea Viteazu ar fi fost impuscat în zona în care se afla acum Piata de alimente.
Biserica de lemn din Chechiș, a fost construită în anul 1630; din 1939, a fost mutată în Baia Mare, pe Dealul Florilor. În jurul acestui obiectiv a fost amenajat Muzeul Satului, secție în aer liber a Muzeului de Etnografie și Artă Populară Baia Mare.
Vechiul han Vulturul Negru, construit înainte de 1790, amplasat în centrul istoric al municipiului Baia Mare (în prezent Piața Libertății). În 1880 a devenit sediu al Primăriei. Din 1950 până în 1999 clădirea a fost ocupată de Judecătoria Baia Mare și de Oficiul de Carte Funciară. În prezent imobilul este cuprins în proiectul „Centrul de Afaceri Millennium III”, fiind reabilitat. Obiectivul este cunoscut sub denumirea de M1.
Biserica Sfânta Treime este un lăcaș de cult ridicat între anii 1717-1720.
Cultură
În Baia Mare există 1 bibliotecă (cu mai multe filiale), 6 muzee, 1 planetariu și observator astronomic, 2 teatre, 2 Casa de cultură, 1 Casa a Tineretului, 1 Școală populară de artă și 1 universitate populară. În 2016, Baia Mare a candidat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, și s-a calificat în finală alături de Timișoara (care a și câștigat), București și Cluj Napoca.
Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" Baia Mare
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare
Planetariul și Observatorul Astronomic Baia Mare
Centrul artistic Baia Mare - Muzeul de Artă
Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare
Personalități
István Réti (1872-1945), pictor, unul din inițiatorii coloniei de pictură de la Baia Mare;
Józsi Jenő Tersánszky (1888-1969), scriitor și dramaturg maghiar;
László Németh (1901-1975), scriitor maghiar;
Vida Gheza (1913-1980), sculptor, politician comunist, membru corespondent al Academiei Române;
Iosif Uglar (1920-2006), politician comunist român de origine maghiară;
Alexandru Șainelic (n. 1926), pictor român;
Ioan Ceterchi (1926-1992), jurist, membru corespondent al Academiei Române;
Nicolae Breban (n. 1934), prozator și eseist ;
Lucian Mureșan (1937-2025), cardinal, întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică;
Alexandru Mesian (1937-2023), episcop greco-catolic de Lugoj;
Mircea Sasu (1939-1983), fotbalist, jucător în echipa națională de fotbal a României;
Vasile Gergely (1941-2020), fotbalist, membru al echipei naționale de fotbal a României;
Radu Pamfil (1951-2009), fotbalist, component al echipei FC Baia Mare;
Corin Braga (n. 1961), profesor de literatură comparată, romancier și critic literar;
Ioan Tătăran (n. 1961), fotbalist, jucător în echipa națională de fotbal a României|România]];
Delia Muntean (n. 1964), critic literar;
Anton Weissenbacher (n. 1965), fotbalist;
Andrei Bodiu (1965-2014), poet și teoretician literar;
Zoltan Szekely (n. 1967), fost arbitru FIFA;
Vasile Miriuță (n. 1968), fost fotbalist, actual antrenor de fotbal;
Noemi Lung (n. 1968), înotătoare, laureată cu argint și cu bronz la Jocurile Olimpice de vară Seul 1988;
Romulus Buia (n. 1970), fost fotbalist, actual antrenor de fotbal;
Cristian Balaj (n. 1971), fost arbitru FIFA
Eugen Apjok (n. 1972), antrenor de rugby;
Narcisa Suciu (n. 1975), cântăreață și compozitoare;
Adrian Sînă (n. 1977), cântăreț, fondator și component al formației - Akcent;
Adrian Ghenie (n. 1977), pictor român contemporan;
Paula Seling (n. 1978), cântăreață și compozitoare;
Cetățeni de onoare
Consiliul Local Baia Mare poate conferi titlul de cetățean de onoare persoanelor fizice române sau străine cu valoare, competență și moralitate recunoscute de către comunitatea locală și care au avut o contribuție deosebită la dezvoltarea și la creșterea prestigiului municipiului Baia Mare sau al țării pe plan național și internațional.
Titlul de cetățean de onoare al municipiului Baia Mare a fost instituit în 1993.
Educație
În Baia Mare există 23 școli, 34 grădinițe și 18 licee. Învățământul universitar este reprezentat prin:
Universitatea de Arte „Vatra” din Baia Mare
Universitatea de Vest Vasile Goldiș Baia Mare
Dintre liceele naționale sunt cunoscute:
Tineret
În anul 2017, Baia Mare a intrat în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România printr-o candidatură concepută de municipiu împreuna cu Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Maramureș. A ajuns în finală și a luptat pentru titlul de Capitală a Tineretului din România 2018-2019 împreună cu orașul Iași și Satu Mare.
În data de 11 noiembrie 2017 Baia Mare a câștigat titlul de Capitală a Tineretului din România 2018-2019, urmând să implementeze proiectul în perioada 2 mai 2018 - 1 mai 2019.
Un juriu independent, alcătuit din reprezentanți ai sectorului neguvernamental de tineret, ai mediului privat, ai organizațiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare și ai unor instituții publice, au evaluat candidaturile celor trei orașe finaliste. Jurizarea a fost făcută în funcție de o serie de criterii, printre care motivația care a stat la baza fundamentării candidaturii, coerența viziunii, a misiunii și a obiectivelor, și corelarea proiectelor propuse cu strategii și documente de politici publice de tineret.
În anul 2019, Baia Mare a intrat în finala pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului 2022 împreună cu orașele Kazan (Rusia), Poznań (Polonia), Tirana (Albania) și Varaždin (Croația). În prima etapă Baia Mare a concurat împreună cu orașele Bilbao (Spania), Gdynia (Polonia), Kazan (Rusia), Leiden (Olanda), Lviv (Ucraina), Poznań (Polonia), Ribeira Grande (Portugalia), Tirana (Albania), Ulyanovsk (Rusia), Varaždin (Croația) și Veszprém (Ungaria). Câștigătorul a fost anunțat în noiembrie 2019, acesta fiind orașul Tirana (Albania).
Sport
În Baia Mare există numeroase cluburi sportive, printre care:
F.C. Baia Mare, club de fotbal fondat în 1896 și reînființat în 2025.
HCM Știința Baia Mare, echipă de handbal feminin - desființată în 2016
CSM Știința Baia Mare, echipă rugby, dublu campion național
CSU Știința Explorări, echipă de volei masculin
HC Minaur Baia Mare, club de handbal masculin, primul club de handbal din România.
CS Minaur Baia Mare, club de handbal feminin, înființat în 2015.
CS Minaur Baia Mare, club de fotbal, înființat în 2015. joacă în Liga a III-a.
CS "AS Independența" Baia Mare", club de fotbal feminin, înființat în 2011, participant în Liga I
CSS 2 Baia Mare, club de handbal și volei
C.S. SUPERSPORT Baia Mare, club de badminton, înființat în 2011.
Sănătate
În prezent, în Baia Mare funcționează mai multe spitale, clinici și instituții medicale printre care Spitalul Județean Baia Mare — construit între anii 1966–1971 și inaugurat în februarie 1972 — și spitalul privat EuroMedica, care funcționează împreună cu clinica MedCenter.
Unul dintre spitalele performante ale județului Maramureș, dar și un spital model pentru România este Spitalul de Boli Infecțioase și Psihiatrie Baia Mare.
Transport

Transport în comun
Rețeaua de transport în comun este operată de S.C. URBIS S.A. Baia Mare. Transportul public în municipiul Baia Mare și Zona Metropolitană Baia Mare este responsabilitatea S.C. URBIS S.A. și include o rețea de autobuze, troleibuze și microbuze. S.C. URBIS S.A. Baia Mare a fost creată prin reorganizarea Regiei Autonome a Serviciilor Publice URBIS Baia Mare în 1998, în baza H.C.L. nr.210/1997, ca societate pe acțiuni, unicul acționar fiind Consiliul Local Baia Mare. În 2013, urmare a Hotărârii A.G.A. nr.2/2013 și a Protocolului de înființare a Zonei Metropolitane Baia Mare pe lângă municipiul Baia Mare au devenit acționari orașul Tăuții Măgherăuș, comunele Dumbrăvița, Recea, Groși și Săcălășeni.
Autobuze
Sistemul de autobuze al S.C. URBIS S.A. este cel mai extensiv dintre toate metodele de transport în comun din Baia Mare, parcul de autobuze era de 73 bucăți la sfârșitul anului 2023 care circulau pe 36 de trasee, dintre care 10 sunt trasee speciale spre agenți economici la orele de schimb.
1. Mina Săsar – Gara CFR – Piața Revoluției – Piața Izvoare – Bifurcație Baraj
3/11. URBIS – Piața Izvoare – Piața Revoluției – Unic
4. Dorna – Spital Județean – Piața Revoluției – Piața Izvoare – Cartier Vasile Alecsandri
5. URBIS – Stadion – Unic – Valea Borcutului
7. Autogară – Unic – Tăuții Măgherăuș – Băița
7/6. Autogară – Unic – Tăuții Măgherăuș – Băița – Bușag – Merișor
7/13. Autogară – Unic – Tăuții Măgherăuș – Băița – Nistru
8. Gara CFR – Piața Revoluției – IMMUM – Baia Sprie
9. Dorna – Autogară – Piața Revoluției – Piața Izvoare – Str. Alba Iulia – Colonia Topitorilor
12/27. Autogară – Recea – Lapușel – Bozânta Mică
12/24/27/28. URBIS – Piața Izvoare(Str. Mihai Eminescu) – Cartier Vasile Alecsandri – Pietrosul – Recea – Lapușel – Bozânta Mică
Troleibuze
Sistemul de troleibuz al S.C. URBIS S.A. are o lungime de 13,10 km, parcul de troleibuze era de 18 bucăți la sfârșitul anului 2019 care circulau pe 2 trasee, asigurând transportul public electric din Baia Mare.
Orașe înfrățite
Municipiul Baia Mare este înfrățit cu 8 localități:
Orașe, autorități publice și instituții partenere
Municipiul Baia Mare este partener cu 10 localități, autorități publice și instituții:
Mass-media
Televiziune
Maramureș TV Arhivat în 19 decembrie 2008, la Wayback Machine.
Radio
Radio România Actualități - 720 KHz și 102.5 MHz
Ziare
Gazeta de Maramureș - săptămânal; ediție tipărită și ediție electronică
Glasul Maramureșului - cotidian; ediție tipărită și ediție electronică Arhivat în 3 iunie 2021, la Wayback Machine.
Graiul Maramureșului - cotidian; ediție tipărită și ediție electronică
Informația Zilei - cotidian; ediție tipărită și ediție electronică
Baia Mare TV - coditian; ediție electronică
Actual MM - cotidian; ediție electronică
eMaramures - cotidian; ediție electronică
Ziarul de Baia Mare - cotidian; ediție electronică
Evenimente
Un eveniment de amploare organizat anual în Baia Mare este Sărbătoarea Castanelor (sărbătoarea orașului). Prima ediție s-a desfășurat în anul 1993. Din 2015 printr-o hotărâre a Consiliului Local a devenit Festivalul Castanelor, iar locațiile unde se desfășoară evenimentul fiind Bulevardul Unirii (unde se amplasează scena principală, pe care deja au concertat artiști de renume internațional spre exemplu Culture Beat, Sabrina, Dr. Alban, Tinie Tempah etc) și scena 2 fiind scena amplasată în Centrul Vechi (Piața Libertății) al orașului unde se organizează concerte de operă, muzică clasică, populară, ușoară, modernă, folk sau rock. În 2017 pe scena din Centrul Vechi a concertat în cadrul Festivalului Castanelor Thomas Anders&Modern Talking Band.
„Expo-flora” — expoziție de aranjamente florale. Primele ediții s-au desfășurat în incinta Casei Tineretului; după 2008, tradiționala manifestare a avut loc în Pavilionul Muzeului de Etnografie și Artă Populară (clădirea fostului Teatru de vară), iar în prezent Expo-Flora se desfășoară în Piața Revoluției. Evenimentul fiind organizat de SPAU Baia Mare.
În fiecare an în septembrie este organizat Festivalul Centrul Vechi, sau după cum este mai cunoscut, Főtér Fesztivál. Este un festival organizat de tineretul maghiar din municipiu.
Începând cu stagiunea 2005/2006, în Baia Mare se organizează anual Festivalul Internațional de Teatru Atelier (director Radu Macrinici). Primele treisprezece ediții ale Festivalului s-au desfășurat în orașele Sf. Gheorghe și Sighișoara.
„Ziua Artistului Plastic” — o manifestare elevată, menită să omagieze breasla artiștilor contemporani se desfășoară anual, în data de 5 mai. La fiecare ediție a Anualei Artelor participă cu lucrări reprezentative (selectate de organizatori, Filiala Baia Mare a UAPR) artiști consacrați, debutanți, precum și invitați străini.
Bibliografie
Monografia municipiului Baia Mare, vol. I, Baia Mare, 1972
Instituția Prefectului Județului Maramureș Arhivat în 3 martie 2007, la Wayback Machine.
Vezi și
Munții Gutâi (arie de protecție specială avifaunistică)
Legături externe

Turismul Baimarean Arhivat în 18 august 2014, la Wayback Machine.
Baia Mare Orasul de aur al Romaniei Arhivat în 24 octombrie 2020, la Wayback Machine.
De la Civitas Rivuli Dominarum la Baia Mare. Cum s-a schimbat denumirea orașului de-a lungul anilor, 28 mai 2013, Carp Cosmin, Adevărul
Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (zona etnografică Baia Mare)
Kaynak: Wikipedia – Baia Mare · CC BY-SA 4.0
History

Prehistory
The city's development on the middle course of Săsar River, in the middle of a plateau with a warm Mediterranean-like climate, has facilitated living conditions since the Palaeolithic.
Ancient times
During the Bronze Age the region was inhabited by Thracian tribes. Later, it was included in the Dacian Kingdom formed by the King Burebista when the mining exploration began, as the area is rich in gold and silver.
Middle Ages
Baia Mare is first mentioned in written documents released by Charles I of Hungary in 1328 under the name of Rivulus Dominarum (English: Ladies' River). In 1347 the town was identified in documents by Louis I of Hungary as an important medieval town with a prosperous mining industry. Its rules of organisation were characteristic of the "free towns" of that time. In 1411 the town and its surrounding areas, including the mines, were transferred into the property of the Hunyadi family by Sigismund, King of Hungary (later also Holy Roman Emperor), who recognised Janos Hunyadi's contribution to stop the Turkish invasion of Europe.
The town went into a period of prosperity, during which the St. Stephen Cathedral was built. Today the cathedral tower is one of the best-known of the town's historic landmarks (see Stephen's Tower).
Modern period
The first school, named Schola Rivulina, was opened in Baia Mare in 1547 by the Reformed Church following the Protestant Reformation. In 1703 Pintea Viteazul and his band managed to free the town for a short period of time from the Austrian rule, under which it belonged the royal treasury. Since then Pintea is considered an important figure in the town's history, representing the idea of freedom. The Budești Church has Pintea's chain mail shirt and a helmet, reportedly worn by him in his battles. The Museum of Baia Mare displays his weapons and their harness.
In 1748 the city's mining industry made a leap forward when the Austrian authorities created the headquarters of "Superior Mining".
Coat of arms

The coat of arms of Baia Mare was granted to the city by the Government in the late 1990s, early 2000s, some years after the communist symbols established in 1968 were de facto out of use starting 1989.
The shield is party per pale. In dexter, gules a miner in a mine argent, in sinister, azure a church tower or. The shield is topped by a mural crown with seven towers.
The miner refers to the main local economical activity. The church tower refers to the local cultural/ecclesiastical tradition. The crest shows the city's status as a county seat.
Geography
The city is situated in the vicinity of the Gutâi and Igniș mountains. Altitudes reach 1,400 metres (4,600 feet) in some peaks. The area is famous for its outstanding landscapes, and the mountains are easily accessible from the city, notable routes being: Igniș (1,307 m), Mogoșa (1,246 m), Gutâi (1,443 m), Creasta Cocoșului (1,450 m), Piatra Șoimului (839 m), Pleștioara (803 m), Dealul Bulat (683 m), Murgău (633 m), Dealul Crucii (500 m), etc.
Climate
The city is situated in the Baia Mare valley and is encircled on all sides by hills and mountains, which makes the climate in the city milder than the rest of the surrounding area. Proof of this is that the outskirts of Baia Mare are the only areas where one can find chestnut trees that usually need Mediterranean climate to grow. This is the northernmost reach of the chestnut tree. However, abrupt temperature changes take place and, during winters, the temperatures may occasionally drop below -20 degrees Celsius.
The summers are mild, cooler than in the rest of the country. The precipitations in this area are quite high, due to the mountains in the north and east which do not allow the air masses to pass beyond the region's limits, the average rainfall being almost 1,000 mm/year. The city of Baia Mare is the most populous of northern Romanian cities (Satu Mare, Suceava, and Botoșani), with a population of approximately 109,000. It also has a high level of culture and education, being home to theatres, schools, museums and art galleries.
Not far from the city there are a few very important natural reservations, among them Creasta Cocoșului, Cheile Tătărului, Lacul Albastru etc. Because of its privileged location in the Eastern Carpathian Mountains it is considered one of the most picturesque cities in Romania.
Demographics
At the 2021 census, Baia Mare had a population of 108,759. At the 2011 census, the city had a population of 123,738, a decrease from the figure recorded at the 2002 census.
The ethnic composition of the city is as follows:
and 642 others, including Greeks, Turks, Italians, Lipovans, Poles, and Slovaks.
Baia Mare metropolitan area has a population of 215,932, an area of 1,395.38 km2 (538.76 sq mi), and includes the municipality of Baia Mare, five towns (Baia Sprie, Cavnic, Seini, Șomcuta Mare, and Tăuții-Măgherăuș), and 13 communes (Cernești, Cicârlău, Coaș, Coltău, Copalnic-Mănăștur, Dumbrăvița, Groși, Mireșu Mare, Recea, Remetea Chioarului, Satulung, Săcălășeni, and Valea Chioarului).
Historical population
In 1912, out of the total population of 12,877 people, 9,992 were Hungarians (including Jews), 2,677 Romanians, and 175 Germans (i.e., Zipser Germans).
In 1920, of the 12,780 inhabitants, 5,005 were Romanians, 4,652 Hungarians, 1,792 Jews, 1,232 Germans, and 99 of other ethnicities. Many inhabitants declared themselves as Hungarian-speakers during previous censuses, despite not being ethnic Hungarians
Before the Second World War, Baia Mare had a community of more than 1,000 Jews. In 1944, most of the Jews were deported by the Hungarian occupation authorities to Nazi concentration and extermination camps. Most of the few survivors emigrated from the area. As of 2011, 32 Jews lived in the city. Along with Rădăuți, Gura Humorului and others, Baia Mare had a Jewish shtetl, or settlement. The synagogue dates from 1885.
Politics
The Baia Mare Municipal Council, elected at the 2012 local elections, had the following political composition:
The Baia Mare Municipal Council, elected at the 2016 local elections, had the following political composition:
The Baia Mare Municipal Council, renewed at the 2020 local elections, consisted of 23 counsellors and had the following political composition:
The Baia Mare Municipal Council, elected in the 2024 local elections, has the following composition:
Economy

The economic activity of Baia Mare has been based on the mining activities located in the surrounding areas. However, after the 1989 Revolution and industrial changes, such mining declined considerably. They have been replaced with several activities which have improved the city's economy in recent years. Baia Mare has become one of the most economically evolved cities in the region. As a result, several supermarkets have been built in the city as well as one of the biggest shopping malls in over 100 km (62 mi) radius. The largest sofa manufacturing plant in Eastern Europe, Italsofa, is located near the Baia Mare city highway ring.
Aramis Invest is the largest furniture manufacturer and exporter in Romania. In 2014, it was the largest supplier on the local market of the Swedish company IKEA.
Culture

In Baia Mare there is one library (with a few branches), 6 museums, one planetarium and observatory, 2 theaters, 2 cultural centers, one art school and one popular university.
The Cathedral of the Holy Trinity in Baia Mare is the second largest cathedral in Romania after the People's Salvation Cathedral in Bucharest.
Planetarium and astronomical observatory Baia Mare — starting from 20 March 2015, modern planetarium equipment was put into use — the Zeiss Skymaster ZKP4 star projector — digitally assisted opto-mechanical projector, using LED technology, with clarity of the star field, an improvement over the old ZKP1 projector.
Arts centre Baia Mare — Art Museum of Ethnography and Folk Art Museum Baia Mare
Museum of Mineralogy Baia Mare - the museum houses a regional mineralogical collection many of the exhibits being considered world-unique and heritage values.
Nagybánya artists' colony — The colony started as a summer retreat for artists, mainly painters from Simon Hollósy's szabadiskola (Free School) in Munich.
Puppet Theater Baia Mare was founded on 1 June 1956, under the patronage of the Baia Mare Dramatic Theatre.
County Museum of History and Archaeology Baia Mare
Municipal Theatre Baia Mare — the first theatre troupe (semi-professional) was established in 1796, under the direction of János Nagy. On 30 December 1952, a State Theatre (later named "Dramatic", and currently "Municipal") was established, initially based in the "Popular" cinema hall.
"Petre Dulfu" County Library is a public library with seven branches and is named after the philologist Petre Dulfu.
Stephen's Tower — Over 40 metres (130 ft) high and built in a neo-Gothic style, it is a symbol of the city.
Education

In Baia Mare there are 23 schools, 34 kindergartens and 18 highschools. Higher education is represented by:
Vasile Goldiș Western University Baia Mare
Iuliu Hațieganu University of Medicine and Pharmacy Baia Mare extension
Health
There are three state hospitals in Baia Mare:
Dr. Constantin Opriș" Emergency County Hospitall, was built between 1966 and 1971 and inaugurated in January 1972
Infectious Diseases and Psychiatry Hospital, established in March 1981
Natives
Singers and composers
Dora Cojocaru - composer and musicologist
Gheorghe Costin - conductor and composer
AMI (Romanian singer) - singer and composer
Others
Lucian Mureșan - Cardinal, Major Archbishop of Făgăraș-Alba Iulia
Residents
Writers, poets
Augustin Buzura - novelist, Romanian literature
Mária Földes - Romanian born Jewish-Hungarian playwright
Igor Ursenco - Romanian fiction writer, poet, and culturologist
Structures
Chimney of Phoenix Copper Smelter, height: 351.5 metres, which is the tallest structure in Romania.
Kaynak: Wikipedia – Baia Mare · CC BY-SA 4.0
