
Bălți
Bălți este un oraș cu statut de municipiu, reședința Regiunii de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova.
Government administration · Moldova · 0 followers
Overview
Bălți este un oraș cu statut de municipiu, reședința Regiunii de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Orașul se află în mijlocul stepei Bălțului, cu un relief de câmpie colinară, la 138 km nord de Chișinău, 65 km de la granița cu România (UE), vama Sculeni, și 120 km de la frontiera cu Ucraina, vama Otaci. Se învecinează cu raioanele Fălești, Glodeni, Rîșcani și Sîngerei. Municipiul Bălți este al treilea centru urban după mărime și populație din Republica Moldova, surclasat de Chișinău și Tiraspol. În componența municipiului sunt incluse satele Sadovoe și Elizaveta. În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare: Centru ; Pământeni ; Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Clima este temperat continentală, iar cele mai importante râuri care trec prin oraș sunt Răut și Răuțel. Ca infrastructură, lungimea totală a drumurilor din municipiu este de 220,7 km cu o suprafață de 1.478,5 m². Localitatea este un important nod de transport din nordul republicii, cu o infrastructură dezvoltată care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. Industria municipiului este reprezentată de 40 de întreprinderi.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Bălți este un oraș cu statut de municipiu, reședința Regiunii de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Orașul se află în mijlocul stepei Bălțului, cu un relief de câmpie colinară, la 138 km nord de Chișinău, 65 km de la granița cu România (UE), vama Sculeni, și 120 km de la frontiera cu Ucraina, vama Otaci. Se învecinează cu raioanele Fălești, Glodeni, Rîșcani și Sîngerei. Municipiul Bălți este al treilea centru urban după mărime și populație din Republica Moldova, surclasat de Chișinău și Tiraspol. În componența municipiului sunt incluse satele Sadovoe și Elizaveta. În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare: Centru ; Pământeni ; Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Clima este temperat continentală, iar cele mai importante râuri care trec prin oraș sunt Răut și Răuțel. Ca infrastructură, lungimea totală a drumurilor din municipiu este de 220,7 km cu o suprafață de 1.478,5 m². Localitatea este un important nod de transport din nordul republicii, cu o infrastructură dezvoltată care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. Industria municipiului este reprezentată de 40 de întreprinderi.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Etimologie
Numele localității Bălți, la origine Bălțile, provine de la pluralul cuvântului românesc „baltă” - fiind un oiconim topografic cu referire la abundența bălților din zona confluenței râurilor Răuțel și Răut. Originea substantivului baltă este autohtonă, moștenit din limba dacă, asemănându-se cu baltë în limba albaneză cu sensul de „mlaștină, noroi” (albaneza avându-și originea din limba ilirică sau, mai puțin probabil, din limba tracă, fiind înrudită cu limba dacă). În general, se acceptă că termenul „baltă” derivă din proto-indo-europeanul *bʰelH- (a străluci), din care au evoluat următoarele cuvinte: baltã (baltă) - în limba aromână, palta (mlaștină) - în limba italiană, βάλτος/váltos (mlaștină) - în limba greacă, *bolto (mlaștină) - în limba protoslavă.
Toponime locale: Coasta, pârâul Flămânda Hârtopul, Loturile, Movila Cucului, Movila Buzdugani, Odaia, Pământeni, Popovca, râul Răutul, râul Răuțelul, Strâmboiu, Chetrăria, Șleahul Vechi, Teioasa, pârâul Țăpeni, pârâul Țarina Veche, Valea Adâncă, Valea Șipotelor, Zavadinele.
Geografie

Suprafața municipiului Bălți este de 7801 ha, dintre care: orașul Bălți - 4143 ha, satul Elizaveta - 2677 ha, satul Sadovoe - 980 ha . Fondul funciar este structurat astfel: terenuri cu destinație agricolă - 3 331 ha; terenuri ale localităților - 2 669 ha; terenuri destinate industriei, transporturilor, comunicațiilor și cu altă destinație specială - 990 ha; terenuri ale fondului silvic și destinate protecției mediului - 530 ha; terenuri ale fondului apelor - 275 ha; terenuri destinate fondului de rezervă – 6 ha.
Relief
Teritoriul Bălțiului reprezintă este o componentă a câmpiei ondulate a Bălțului. La sud se întinde podișul Ciuluc-Soloneț. Astfel, teritoriul localității se caracterizează printr-un relief colinar slab fragmentat de văi largi și versanți asimetrici. Centrul geografic al urbei reprezintă o morfostructură negativă sub formă de un amfiteatru mare cu laturile puternic ridicate, format de albia râului Răut. Versanții din stânga râurilor Răut și Răuțel sunt domoli, pe când cei de dreapta - abrupți. Din cauza defrișărilor, a ridicării nivelului apelor subterane și a densității sporite a construcțiilor, versanții abrupți sunt afectați de alunecări de teren. În prezent relieful este supus unor procese exogene de modelare ca alunecările de teren. Procese vechi de alunecări se manifestă pe partea inferioară a versantului râului Răut, în preajma cartierului Soroca. Alte zone afectate de alunecări, mai noi, sunt amplasate pe versantul drept al râului Răuțel, în cartierele Țigănia și Bălții Noi.
Geologie
Până la mijlocul Pliocenului zona Bălților a fost un podiș ridicat de unde eroziunea a ros aproape întreaga suprafață inițială a Miocenului târziu. La mijlocul Pliocenului, în timp ce teritoriile ce îl înconjoară se ridică, podișul Bălților se coboară (graben) formând câmpia Bălților. Depozitele geologice în care a fost sculptat relieful actual s-au format în perioada Neogenă, epoca Miocenă, etajul Sarmațian, subetajele Basarabian și Volhynian, acum 13,8-10 milioane ani în urmă. Sub acumulările aluviale, în văile râurilor Răut și Răuțel se află resturi de moluște din Sarmațianul inferior ce au format calcare cochilifere, detritice și oolitice. Dealurile sunt alcătuite din argile carbonatice gri-verzui, intercalații de argile, aleurite și nisip, deasupra cărora s-au depus argilele lessoidale din perioadele glaciare cuaternare.
Istorie

Primii oameni pe teritoriul localității au apărut în epoca paleoliticului, cu circa 30.000 ani în urmă. Au fost descoperite vetre de sate din epoca bronzului: la nord de cartierul Dacia, în cartierele Bălții Noi și Pământeni. Urme ale acestor sate reprezintă grămezile de lut ars și diverse obiecte de ceramică. Din mileniul II î.e.n. datează alte două vetre: în cartierul Bălții Noi și la periferia orașului lângă șoseaua Bălți-Chișinău. În perioada romană, pe teritoriul orașului au existat 5 sate, dar au fost distruse de popoarele nomade. Din perioada migrațiilor datează și cele 18 movile funerare.
Atestarea localității
Prima atestarea certă a orașului Bălți apare în comentariile despre expediția polonezilor împotriva Imperiului Otoman din 1620. La Bătălia de la Țuțora (ținutul Iași) armata poloneză a fost înfrântă, fiind nevoită să se retragă. La întoarcere militarii polonezi au ajuns la Răut la 4 octombrie, lângă satul Bălți (ținutul Soroca). Acest fapt a fost înregistrat în comentariile expediționare.
În mod greșit, unele surse afirmă că orașul ar fi fost întemeiat în 1421 de către ducesa Ringala, a treia soție a domnitorului moldovean Alexandru cel Bun. În urma divorțului din 1421, Ringala de Mazovia primise, printr-un hrisov domnesc din 13 decembrie 1421, moșiile Siret, Volovăț și câteva localități din jur în vederea întreținerii sale, însă Bălțiul nu figura. De menționat că localitățile atestate în actul domnesc sunt amplasate în partea dreaptă a Prutului.
Această eroare s-a produs din cauza traducerii și interpretării eronate a notițelor de călătorie ale diplomatului francez Guillbert de Lannoy. În 1421 a efectuat o călătorie de la Marea Baltică spre Marea Neagră. Trecând prin regatul Poloniei poposește în orașul polonez „Belfz” (actualmente Belz, Ucraina) unde a fost oaspetele ducesei Ringala de Mazovia, verișoara regelui polonez Vladislav II Iagello. În secolul XIX când a fost realizată traducerea notițelor în limba rusă în care orașul polonez Belfz a fost confundat cu orașul Bălți.
Administrație
La 1 ianuarie 1995 Bălțiul devine municipiu. Municipiul este administrat de Primărie și Consiliul Municipal Bălți (CMB). Atât primarul, cât și consilierii sunt aleși de populație pentru un mandat de 4 ani. În componența municipiului sunt incluse comunele Sadovoe și Elizaveta. La 25 octombrie 2012, municipiul Bălți a căpătat statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul II. Administrarea publică a municipiului Bălți se efectuează de consiliul municipal, consiliile sătești ca autorități deliberative, și de către primarul municipiului Bălți și primarii satelor ca autorități executive.
Primărie
Primăria este structura funcțională care asistă primarul în exercitarea atribuțiilor sale legale. Primarul are trei viceprimari, aleși și eliberați din funcție de către Consiliul Municipal Bălți, la propunerea sa. Viceprimarul se subordonează nemijlocit primarului și organizează activitatea în cadrul primăriei. Candidaturile pentru funcția de viceprimar sunt propuse consiliului de către primar.
Primarul municipiului Bălți este Alexandr Petkov, înaintat de partidul politic „Partidul Nostru”, care a acumulat 59,66% din numărul total de voturi în turul II, din 19 noiembrie 2023, al alegerilor locale. În primul tur, pe 5 noiembrie, acest candidat a obținut majoritatea voturilor - 22,69 %.
Consiliul municipal
Consiliul Municipal Bălți este organ reprezentativ și legislativ al municipiului, alcătuit din 35 de consilieri. Ședința consiliului este deschisă de către primar, iar în cazul absenței primarului ședința consiliului este deschisă de primarul-interimar, viceprimar sau secretarul consiliului. Președintele este ales prin vot deschis doar pentru o singură ședință. Votarea este organizată de secretarul consiliului. Consilierii sunt aleși de către populație în cadrul alegerilor locale.
Conform rezultatelor alegerilor locale din 5 noiembrie 2023, componența Consiliului format din 35 de consilieri este următoarea:
Divizare teritorială

Sub aspect urbanistic, orașul s-a constituit prin valorificarea teritoriilor proprii de la partea centrală spre zonele periferice, precum și din contul alipirii localităților limitrofe. Această evoluție în dezvoltarea teritorială a urbei a determinat dezmembrarea acesteia în câteva componente esențiale. În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare planimetrice: Centru (inclusiv cartierele Țigănia, Teioasa, Berestecico); Pământeni (inclusiv cartierele Jubiliar și Dacia); Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Fiecare din aceste prezintă o formațiune polifuncțională amenajată cu infrastructura respectivă. Sectoarele nu reprezintă unități administrative în cadrul municipiului și nu au personalitate juridică.
Centru
Sectorul „Centru” include câteva formațiuni locuibile – Centru, Teioasa, Țigănia, Berestecico, Podul Chișinăului, Microraionul III, și formațiunea industrială adiacentă str. Ștefan cel Mare și zona de parc în valea r. Răut. Teritoriul acestuia se delimitează de hotarul de sud al orașului, de calea ferată și râul Răut până la hotarele de est. Populația sectorului în 2003 constituia circa 58,9 mii locuitori. Aici sunt concentrate instituțiile administrative principale, autoritățile publice locale, cele mai importante întreprinderi din sfera serviciilor, precum și obiectivele științifice și culturale ale urbei.
Partea de sud a sectorului central este ocupată de fond construit evoluat istoric cu grad scăzut de amenajări. În partea nord-est riverană r. Răut, precum și în nucleul central, predomină fondul locativ cu 5-16 nivele cu nivel înalt de asigurare edilitară și densitatea peste 200 oameni la hectar.
Slobozia
Sectorul „Slobozia” cuprinde: cartierul locuibil „Slobozia”, gara feroviară Bălți-Slobozia, formațiunea industrială „Slobozia”, teritoriul obiectelor gospodăriei comunale (stația de epurare ș.a.), noua formațiune locuibilă pe teritoriul fostului aeroport cu denumirea convențională „De Est”. Teritoriul sectorului se delimitează la vest și sud prin r. Răut, la est și nord prin hotarul administrativ al orașului. Populația este de aproximativ 19,0 mii locuitori.
Simboluri
Stemă
Actuala stemă a municipiului Bălți a fost adoptată în anul 2006. În iarna anului 2005 primarul municipiului, Vasile Panciuc, a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. Proiectele stemelor și drapelelor, desenate de arhitectul dr. Sergius Ciocanu, au fost incluse în ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului Municipiului Bălți din 30 martie 2006, unde au trezit lungi dezbateri, solicitându-se refacerea lor. Proiectele definitivate ale stemei și drapelului au fost aprobate în ședința extraordinară a Consiliului Municipiului Bălți din 7 aprilie 2006, cu 20 de voturi pro și 3 contra. Tot atunci s-a aprobat și Regulamentul de utilizare a simbolurilor. Comisia Națională de Heraldică a aprobat cele două simboluri bălțene fără observații în ședința din 20 aprilie 2006. În ziua de 22 mai 2006, în cadrul festivităților prilejuite de Hramul orașului, stema și drapelul municipiului au apărut în public în toată splendoarea, prin sute de drapele afișate, panouri, suvenire, plicuri poștale etc.
„Scut dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, peste care broșează un arcaș în picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roșii, armură de aur, spadă la șold și tolbă cu săgeți în spate, de același metal, și trăgând spre senestra dintr-un arc, de asemenea de aur. Scutul timbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri. Suporți doi cai cabrați afrontați, de argint”.
Explicația noilor simboluri este următoarea:
Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smalțul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă – a cerului reflectat în oglinda apei.
Armată
La Bălți este dislocată Brigada nr. 1 Infanterie Motorizată „Moldova”, fiind prima unitate a Armatei Naționale, constituită la 10 aprilie. La războiul pentru integritatea țării au participat circa 400 de militari ai brigăzii bălțene. Doi au decedat pe data de 20 iunie 1992: locotenentul major Vladimir Macarciu în vârstă de 34 de ani și căpitanul - Valeriu Nazarco în vârstă de 37 de ani.
Numele de „Moldova” i s-a acordat în august 1993 conform ordinului ministrului apărării. La 11 august, efectivului unității i-a fost înmânat Drapelul de luptă. Ostașii brigăzii bălțene au participat la aplicații militare ce s-au desfășurat atât în țară, cât și peste hotare. Brigada nr. 1 Infanterie Motorizată „Moldova” a participat la aplicații militare internaționale în Ucraina (1996), Macedonia (1998), Rusia (1999). Au fost organizate aplicații și în interiorul țării împreună cu militari americani, germani și ucraineni la Centrul de Instrucție de lângă Elizaveta. În 2006 ostașii brigăzii participă la aplicații de la Centrul de Instrucție al Armatei Naționale de la Bulboaca, la care au fost prezenți militari din 27 de state.
Arhitectură
Dezvoltarea arhitecturală
Drumurile mari care legau între ele capitala țării, Suceava și Iașii cu Hotinul, Soroca și cu Orheiul sau trecătoarele de la Prut Cotești-Ștefănești și Țoțora-Zagarancea, treceau pe locurile mai ridicate ale stepei din această zonă, intersectându-se pe promontoriul cu așezarea Bălți. Direcția acestor drumuri s-a întipărit în trama stradală și toponimia urbană a localității. Orașul s-a format în partea superioară a promontoriului, densitatea clădirilor în partea centrală, acolo unde s-au format piețele și străzile comerciale era foarte mare, iar la periferii localitatea avea o structură afânată, proprietățile fiind amplasate rar.
Structura urbană apărută în mod firesc: era radiar-concentrică, străzile concentrice „ocolesc” promontoriul, iar cele radiare erau perpendiculare cotelor, cu traseele în pantă oportună. Construcțiile se făceau la întâmplare, străzile înguste și strâmbe aminteau de un labirint încurcat.
Primul planul de sistematizare urbană, sau plan urbanistic, a fost elaborat în 1839 de arhitectul K.A. Pomorțev, fiind confirmat abia la 9 februarie 1845. Orașul a fost supus sistematizării urbane, în spiritul structurii sale create în mod firesc. Conform planului, teritoriul urban a fost extins spre sud și sud-vest de Catedrală Sf. Nicolae, a cărei clădire a concentrat ca un focar străzile sistemului radial-evantai, cele mai importante dintre acestea continuând direcția străzilor vechi. Cea mai importantă stradă și-a păstrat direcția drumului Iași (Sculeni) -Soroca; trecea printre catedrală și piață - astăzi strada Ștefan cel Mare, ce continuă spre podul peste Răut.
Perpendicular acestei artere, orientată spre Catedrala Sf. Nicolae este strada care poartă denumirea drumului spre Chișinău, orientată spre podul peste Răuțel. Raza orientată spre sud-est făcea legătura între catedrală și conacul proprietarilor orașului (Panaite, Catargi, Bodesu). Pe această rază s-au format câteva piețe comerciale și publice, cu un spațiu curgător similar sistemului vaselor comunicante: piața cu alimente, piața de cai, centrul comercial de formă pentagonală - Tarabele comerciale. Pe direcția sudică un enorm sector reprezenta oborul pentru vite cornute.
Demografie

Dinamica populației
Numărul populației stabile a municipiului Bălți, înregistrat la recensământul din 5-12 octombrie 2004, a fost de 127561 locuitori, inclusiv 122669 locuitori în mediul urban și 4829 locuitori în mediul rural. La sfârșitul secolului al XX-lea numărul locuitorilor urbei a scăzut din cauza înrăutățirii situației social-economic, multe persoane emigrând. În comparație cu anul 1989, la recensământul din 2004 populația municipiului Bălți s-a redus cu 33 914 persoane, sau cu aproximativ 21%.
Din totalul populației urbei Bălți, de 122 669 loc., 56 031 reprezintă populația masculină și 66 638 cea feminină, sau 45,67% - bărbați și 54,33% – femei. Din numărul locuitorilor satelor Elizaveta și Sadovoe 2387 sunt bărbați și 2505 - femei. Circa 50,1% din populația orașului Bălți trăiau în localitatea de recenzare de la naștere.
Din numărul total de 107 018 de locuitori cu vârsta de peste 15 ani în municipiului Bălți, 58 197 persoane erau căsătorite, inclusiv 53 915 oficial și 4282 - neoficial; necăsătoriți – 29 000 persoane, văduvi – 9 865 persoane; divorțați – 8231 persoane; despărțiți – 1 701 persoane. În mediul urban erau 103 057 de persoane ce au atins vârsta de 15 ani, dintre care 54,16% sunt căsătoriți, inclusiv 50,21% oficial și 3,95% neoficial. Ponderea celibatarilor era de 27,19%. Văduvii constituie 9,18% din populația orașului Bălți. Aproximativ 7,85% din locuitori erau divorțați și 1,54% - despărțiți.
În 2008 au fost înzestrate 1143 de cupluri noi și 573 divorțuri, rata nupțialității fiind de 7,7‰ și a divorțialității de 3,9‰.
Demografia municipiului Bălți se află într-un declin, nu doar din cauza emigrărilor. Nivelul natalității înregistrat pe parcursul anilor 2005-2008 oscilează între 9,2‰ și 9,9‰, mortalitatea între 10,2‰ și 10,5‰. În așa situație, bilanțul populației era negativ, fiind cuprins între -0,6‰ și -1,1‰. Totuși, în 2009 s-a înregistrat un bilanț natural pozitiv, de 1,1‰, natalitatea de 11,0‰ și mortalitatea de 9,9‰.
Cultură

Rețeaua de instituții culturale este formată din 10 subunități: Palatul municipal de cultură, 2 case de cultură din satele care intră în componența municipiului, 4 cluburi, o galerie de artă și o bibliotecă publică cu 3 filiale - Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți. În domeniul cultural, în oraș funcționează 65 de cercuri și secții de amatori, inclusiv 46 pentru copii. Din numărul total de colective, 15 au titlul onorific de „colectiv model”. Colectivele artistice din municipiu au participat la diverse manifestații culturale în mai multe țări ca Ucraina, Rusia, România, Germania, Ungaria, Franța etc. În fiecare an în municipiu se organizează peste 350 manifestații culturale.
Galeria de artă „Antioh Cantemir” a fost deschisă în anul 1975 și anual prezintă câte 10 expoziții de artă a artiștilor din municipiu, organizează concerte, întâlniri de creație, concursuri etc.
Palatul de cultură al Municipiului Bălți este cunoscut printr-o activitate dinamică. În cadrul palatului actual funcționează zeci de colective artistice, cercuri etnografice, cluburi pe interese etc. În fiecare din cele 8 centre de cultură își demonstrează măiestria artistică ansamblurile de dansuri populare „Vântuleț” și „Flori de tei”, orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru”, colectivele teatrale „Dialog” și „Baștina”, precum și alte colective artistice.
Pe lângă aceasta, în municipiu se desfășoară reprezentații dramatice la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”.
Ziua orașului și Hramul au început să se sărbătorească concomitent la 22 mai din 1993.
Mass-media
Mass-media locală este la un nivel mediu de dezvoltare. Unicul post de televiziune din Bălți, care a activat aproape un deceniu, fusese lichidat. Cele mai răspândite surse de informare sunt ziarele. Pe lângă acestea, La Bălți activează Agenția de știri DECA-press, care administrează și portalurile de știri HotNews.md și Comunicate.md. Există și puncte de corespondenți ale celor mai importante posturi TV din Moldova, cum ar fi fostul Publika TV.
Ziare
Ziarele locale reprezintă surse importante de informații privind viața orașului. Numărul ziarelor editate la Bălți este extrem de mic, doar 4 publicații. Discriminarea publicațiilor private în raport cu cele publice este destul de evidentă. Administrația publică locală editează propriul ziar oficial - „Golos Bălți”, fondat în 1947 și denumit până în 1991 „Comunist”. „Golos Bălți” este un ziar bisăptămânal, apare în limba română și rusă, marți, în volum de 4 pagini, și vineri, în volum de 8-16 pagini; tirajul nu este divulgat. În limba română ziarul se numește „Vocea Bălțiului” – apărut în 2004, fiind unicul ziar în română în municipiul Bălți. Ambele publicații sunt finanțate din buget. Ziarul Golos Bălți favorizează cel mai frecvent, direct sau indirect, Partidul Comuniștilor, în special în perioadele de companie electorală.
În iulie 1996, jurnalista Ludmila Gorbul fondează publicația periodică de limba română „Cugetul”. Dar, în 1999, din cauza situației financiare grea, editarea ziarului a încetat. În 1994, la Bălți, este fondat ziarul „SP” - un săptămânal de limbă rusă cu un tiraj de circa 4500 exemplare în 2010 . În perioada anilor 2000, „SP” a publicat mai multe articole critice la adresa unor funcționari publici locali, exponenți ai Partidului Comuniștilor . În timpul alegerilor locale generale din 2007, ziarul SP a fost supus unor intimidări, fiindu-i arestat tirajul, jurnaliștilor li s-a îngrădit accesul la întrunirile electorale cu Vladimir Voronin ce au avut loc în localitate etc.
Știință
La Bălți activează Institutului de Cercetări de Câmp „Selecția” specializat în ameliorarea și selecția culturilor agricole, elaborarea sistemelor de agricultură durabilă, perfecționarea tehnologiilor de cultivare a culturilor de câmp. Pe câmpurile Republicii Moldova se cultivă 79 soiuri și hibrizi creați la ICCC „Selecția”, inclusiv: 16 soiuri de grâu de toamnă; 5 soiuri de orz de toamnă; 2 soiuri de orz de primăvară; 9 soiuri de soia; 8 soiuri de fasole; 5 soiuri de mazăre; 4 soiuri de lucernă; 4 soiuri de măzăriche de toamnă; 5 soiuri de măzăriche de primăvară; 12 hibrizi de floarea-soarelui și 4 de sfeclă de zahăr . ICCC „Selecția” este deținătorul celui mai mare număr de brevete pentru invenții în Republica Moldova. Către AGEPI au fost înaintate 54 cereri de brevet. Printre deținătorii celui mai mare număr de brevete de autor se numără: I. Nișcii, I. Procofiev, V. Corobco, I. Untila, I. Tcacenco, L. Telega, I. Covalischi ș.a .
La 14 februarie 2006 a fost inaugurată filiala Academiei de Științe a Moldovei în cadrul Universității Alecu Russo și Institutului de Cercetări de Câmp „Selecția”, având drept scop extinderea cercetărilor fundamentale și aplicative în diferite domenii ale științei în nordul țării.În cadrul Filialei AȘM funcționează trei Centre de cercetare interinstituționale de colaborare dintre AȘM (Filiala Bălți) – Universitatea de Stat din Bălți – Centrul Științifico-Practic „Selecția” și Institutul de Cercetări Științifice „Rif AcvaAparat”, și anume: Centrul de Cercetări Umanistice, Centrul de Cercetări în Științele Exacte și Economice și Centrul de Cercetări în Științele Naturii. Pe parcursul anului 2010 a fost efectuată evaluarea potențialului uman al centrelor și s-a creat baza de date a doctorilor habilitați/doctorilor în științe care activează la Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Centrul Științifico-Practic „Selecția”, Institutul de Cercetări Științifice „Rif AcvaAparat”, Centrul de Medicină Preventivă din Bălți.
Educație

Învățământ
Vezi și: Lista instituțiilor de învățământ din Bălți
În municipiul Bălți își au sediul multe instituții de învățământ superior, mediu de specialitate și profesional-vocaționale. Acestea pot servi ca o bază excelentă pentru dezvoltarea resurselor umane, cu impact asupra dezvoltării economice a întregii RD Nord, nu doar asupra municipiului. În 2004 în sistemul educațional din municipiu erau antrenați 1.448 pedagogi dintre care 968 lucrează în școli.
Învățământul preșcolar constituie o etapă incipientă pentru încadrarea copiilor în sistemul educațional. La Bălți, funcționează 35 de instituții preșcolare (grădinițe), dintre care un sanatoriu și 5 instituții speciale. În sistemul preșcolar de învățământ se numără circa 232 grupe de copii cu un contingent de peste 5.000 copii.
Învățământul primar și secundar general este reprezentat 30 de instituții, inclusiv o școală primară, 5 gimnazii, 13 licee teoretice și un liceu teoretic regional, 6 școli medii de cultură generală și o școală serală. Învățământul special cuprinde 2 instituții, Școala internat auxiliară și Școala internat pentru slab-văzători, și este organizat pentru copiii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. La Bălți activează și Gimnaziul-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților. Numărul elevilor din instituțiile de învățământ primar și secundar general constituie aproximativ 14-15 mii persoane .PCRM a propus ca începând cu 1 septembrie 2008 obiectul limba română să fie înlocuit cu „limba moldovenească” în toate școlile din Bălți,, în pofida protestelor profesorilor , însă fără realizare.
Un rol deosebit în pregătirea cadrelor calificate pentru satisfacerea pieței de muncă regionale îi revine învățământului secundar profesional. Rețeaua unităților municipale din învățământul secundar profesional este formată din 5 școli profesionale și o școală de meserii, cu peste 3.200 de elevi, atât din Bălți, cât și alte localități din țară. Anual, la școlile profesionale sunt înmatriculați peste 1.600 de elevi, ajungând uneori la 2000.
Sport
Sportul a început să se dezvolte în masă în anii '20-'30 ai sec. XX, când a activat Societatea Sportivă „Macabi”. Inițial, cele mai preferate erau luptele greco-romane și fotbalul, apoi au devenit atractive și baschetul, voleiul, boxul, gimnastica etc. După cel de-al Doilea Război Mondial, în Bălți au fost organizate școli sportive pentru copii și echipe profesionale de fotbal, baschet, canotaj ș.a. Bălțenii au acces la un set de edificii sportive: 2 bazine de înot, 3 stadioane, 45 de săli sportive, 60 de terenuri și câmpuri sportive.
În primii ani sovietici au fost formate echipele de fotbal „Lokomotiv”, „Spartak”, „Burevestnik”, „Urojai”, mai târziu „Trud”, „Stroiteli”, „Pișcevik”, „Zarea”. Dintre antrenori, de cea mai mare popularitatea se bucura Petr Gorbaci, de la Lokomotiv. În 1958 echipa lui P. Gorbaci a fost deținătoarea cupei RSSM. În prezent, CF Locomotiv evoluează în Divizia „A” și a fost premiată de către FMF cu titlul de Campioană a diviziei pentru sezonul 2010-2011.
Sănătate

Odată cu implementarea sistemului cu asigurări medicale obligatorii la Bălți s-a fondat Agenția Teritorială Bălți ce deservește atât municipiul cât și raioanele adiacente: Fălești, Râșcani, Sângerei și Glodeni.
Centrul de Plasament temporar și Reabilitare
Stația Zonală de Asistență Medicală Urgentă „Nord”
Asistența medicală primară este acordată de către colaboratorii IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” pe 91 de sectoare de deservire în 5 Centre de Sănătate amplasate în oraș, Centrul de Sănătate satul Elisaveta și Oficiul Medicilor de familie satul Sadovoe. Centrele de sănătate dispun de cabinete ale medicilor de familie, laboratoare specializate: de proceduri, vaccinări, fizioproceduri, diagnostică funcțională, de sănătate a reproducerii ș.a. În Centrul de Sănătate nr. 1 funcționează cabinete de gimnastică, endoscopie, radiografie și radiofotografie. Completarea medicilor de familie constituie 90%, cu asistente medicale - 74% (2007). Anual numărul vizitelor efectuate în centrele de sănătate este de 350-450 mii persoane.
Internatul Psihoneurologic activează din 1980, având o capacitate de 550 locuri. În competența acestei instituții întră doar spitalizarea persoanelor cu probleme psihice și deficiențe intelectuale cronice fără tulburări psihice acute sau posibile acutizări și tulburări grave de comportament.
Spitalul de Psihiatrie oferă tratament și îngrijirea persoanelor cu probleme psihice și deficiențe intelectuale în condiții de staționar. În cadrul instituției activează 45 de medici și 255 asistente medicale.
Medicină veterinară
În domeniul veterinar activează Serviciul veterinar de stat care dispune de trei secții: Bacteriologie, Serologie și Chimică. Aceste secții se ocupă de probleme legate de analiza probelor preluate de la animale, bazine acvatice, verificarea concentratelor cu care se hrănesc animalele, examinarea și stabilirea cauzei decesului la animale, depistarea infecțiilor. La Serviciul veterinar sunt angajați 40 de specialiști.
Economie

Municipiul Bălți este principalul centru industrial al Regiunii de Dezvoltare Nord. În municipiu sunt înregistrate 28,9% din totalul întreprinderilor mari și 53,3% din totalul volumului de producție industriale din regiune. Cu o populație de 4% din totalul pe țară, generează 14% din producția industrială, 9% din vânzările cu amănuntul și acumulează 6% din investițiile în capital fix.
Așezarea geografică centrală în nordul țării este extrem de avantajoasă. Dificultățile municipiului de ordin economic sunt: necesitatea surselor investiționale pentru reconstrucția anumitor întreprinderi principale și infrastructurii orașului, deficitul de resurse acvatice.
Pe parcursul anilor 2004–2008 municipiul Bălți a beneficiat de un flux continuu de investiții, atât ca volum de credite din partea companiilor afiliate, cât și ca aporturi în capitalul social. Însă din cauza crizei, în 2009 suma investițiilor a fost de 466,4 mil lei, cu 47% față de anul 2008. În 2010 suma investițiilor nu s-a schimbat mult față de anul precedent, fiind de 494,7 mil lei. Printre principalele motive invocate de întreprinzători sunt reducerea capacității de cumpărare a cetățenilor și a volumului de servicii prestate atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, dar și lipsa unor strategii de dezvoltare a anumitor sectoare economice.
Salariul mediu lunar în 2010 a atins valoarea de 3179,5 lei, cu 9,6% mai mare față de 2009 . În municipiul Bălți sunt înregistrați 6,3% din totalul salariaților pe țară.
În anul 2008 în Bălți au activat 321 micro-întreprinderi, 419 întreprinderii mici, medii – 60, mari - 48 și în total – 1848 întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu capital străin - 67. Cota întreprinderilor din Bălți în totalul vânzărilor realizate de întreprinderile din Republica Moldova este de 5,6% (2008).
Industrie
Industria municipiului este reprezentată de 322 de întreprinderi și unități de producere care au produs în anul 2015 marfă în valoare de 4203,5 mii lei, ceea ce constituie 9,6% din totalul pe republică. Ramura de bază a municipiului este industria alimentară. Industria ușoară, industria constructoare de mașini, energetica au o contribuție relativ egală. Restul ramurilor sunt nesemnificative.
Turism
Impulsionarea acestui domeniu este una din opțiunile prioritare ale dezvoltării socio-economice a orașului. În prezent, sectorul turismului este slab reprezentat în economia locală. Cauza rezidă în nivelul jos al cererii, capacităților subdezvoltate de organizare a ofertei, abilităților manageriale joase și lipsei unor planuri de amenajare turistică teritorială; nu se valorifică patrimoniul cultural-istoric și nu se realizează investiții mari pentru dezvoltarea turismului. Este necesară crearea complexului turistic modern de o eficacitate și capacitate concurențială înaltă pentru asigurarea posibilități enorme pentru satisfacerea solicitărilor țării și turiștilor străini prin propunerea unui spectru larg de servicii turistice.
Actualmente în republică a fost elaborat proiectul rutelor turistice „Drumul vinului în Republica Moldova” (inclusiv: Chișinău-Orhei-Bălți-Orhei-Chișinău) cu antrenarea unor întreprinderi și instituții din Bălți SA „Barza Albă”, Bisericii „Sf. Nicolae”, Catedralei „Sf. Împărăți Constantin și Elena”, Muzeul de Istorie și Etnografie ș. a.
Transport
Bălțiul este un important nod de transport din nordul republicii cu o infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. În localitate se intersectează importante artere de transport național și internațional rutiere și feroviare. Municipiul Bălți este traversat de drumul european E583, care leagă România cu Ucraina prin Republica Moldova. Drumul republican R16 leagă municipiul Bălți, prin orașul Fălești, cu punctul de trecere a frontierei dintre Moldova și România la Sculeni. Drumul R13 Bălți - Șoldănești - Râbnița (Sectorul de drum Bălți - Gura Camencii) leagă Bălțiul și orașul Florești și continuă spre est către intersecția cu M12.. Prin drumul internațional M14 municipiul face legătura cu Cernăuți (Ucraina). De capitala Republicii Moldova, Bălțiul este unit prin drumul republican R14 care la Sărăteni se intersectează cu magistrala M2 (Chișinău - Soroca). Aeroportul Internațional Bălți este accesibil 9 km de la limita nord a orașului cu Drumul european E583.
Transportul aerian
Municipiul Bălți are acces aerian prin două aeroporturi – Aeroportul Bălți-Oraș și Aeroportul Internațional Bălți cu cele mai bune condițiile meteo în comparație cu aeroporturi Chișinău, Iași, Odesa și Kiev. Însă Aeroportul Internațional Bălți a fost utilizat după 1994 la capacități minime, oferind totodată până 2015 servicii de transport internațional de pasageri private și charter și mărfuri.
Aeroportul Internațional Bălți este operațional, dar se folosește doar pentru curse neregulate. În prezent, aeroportul este nefuncțional din punct de vedere al zborurilor comerciale. Operatori aerieni s-au arătat interesați în operarea de pe acest aeroport. Această situație este dictată și de absența condițiilor necesare de operare în aeroport, dat fiind faptul că guvernările precedente precum și autoritățile aeriene din Moldova au contribuit la monopolizarea pieței aeroportuare din Moldova de către aeroportul Chișinău din Republica Moldova. Ceea ce reprezintă în continuare impedimente pentru relansarea acestui aeroport. Adesea teritoriul aeroportului este folosit pentru organizarea concertelor și a unor curse de automobile, conform Ziarului de Gardă, autorul acestui raport "Ex–directorul general al Companiei "Air Moldova", Dorin Timciuc, împreună cu subalternii săi, directorul financiar Radu Bezniuc și șeful Departamentului financiar, Alexandru Crigan, au fost arestați, fiind suspectați de "însușirea în proporții deosebit de mari din avutul public"(art. 195, al. 2), infracțiune și mai gravă decât cea incriminată lui Pasat, care prevede detenție de până la 25 ani. Cei trei sunt anchetați penal de majorarea comisioanelor la biletele de călătorie pe rutele companiei "Air Moldova" și pe rutele combinate."
Personalități

Lotis Dolënga (n. 1905 – d. 1961) - poetă și prozatoare română de origine basarabeană
Traian Ataman (născut Răileanu) - profesor doctor universitar, medic O.R.L., actualmente stabilit în București
Geta Burlacu - interpretă, reprezentantă a Republicii Moldova la Concursul muzical Eurovision, ediția 2008
Natalia Barbu - interpretă, reprezentantă a Republicii Moldova la Concursul muzical Eurovision, ediția 2007
Ianina Baicalov - medic emerit al Republicii Moldova, fondatoarea serviciului Asistența Medicală Urgentă din Bălți
Nisn Belțer (n. 1824 - d. 1906) - cantor și autor de muzică liturgică evreiască, care a locuit la Bălți
Valentin Belousov (n. 1925 - d. 1988) - matematician, membru corespondent al Academiei de Științe Pedagogice din URSS
Gheorghe Briceag - al șaptelea premiu Homo Homini din lume
Emanoil Catelli - deputat în Sfatul Țării, senator și vicepreședinte al Senatului României, prefect al județului Bălți
Eugen Coșeriu (n. 1921 - d. 2002) - Doctor honoris causa al aproape 50 de universități din întreaga lume. Doctor în filologie și filosofie, membru de onoare al Academiei Române
Vadim Crețu - pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România
Nicolae Filip (n. 1926 - d. 2009) - academician, rector al Universității de Stat "A. Russo"
Elena Gorohova (n. 1972) - biatlonistă și schioare fondistă, participantă la patru jocuri olimpice de iarnă
Abram Grinștein (n. 1890 - d. 1937) - revoluționar sovietic, deputat în Sfatul Țării, organizatorul atentatului terorist din Senatul României din 1920, fondator al RASS Moldovenești și ideolog al moldovenismului
Aurel Istrati (n. 1942 - d. 2020) - pictor, critic de artă și muzeograf
Iza Kremer (n. 1887 - d. 1956, Cordoba) - muzician, cântăreață de operă
Efim Krimerman (n. 1923) - poet-textier și jurnalist radio basarabean de origine evreiască
Galerie de imagini

Atracții turistice
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Bibliografie
Veaceslav Ioniță, Igor Munteanu, Irina Beregoi. Ghidul orașelor din Republica Moldova. - Chișinău: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
Grișina S., ș.a. Bălți. Album consacrat celei de-a 585-a aniversare a înființării orașului Bălți. - Chișinău: Proart SRL, 2006. -160 p. ISBN 978-9975-9722-0-8
Povar, I.; Bocacev, V.; ș.a. Plan Ubanistic General or. Bălți pentru anii 2005 – 2020. Chișinău: INCP „Urbanproiect”.
Baciu, Gheorghe. Orașul Bălți și oamenii lui. - Chișinău: Î.S. F.E.-P. „Tipografia Centrală, 2010. -496 p. ISBN 978-9975-78-931-8
Beltsy/Balti (354-357 pp.) – Miriam Weiner's Routes to Roots Foundation
Lectură suplimentară
Elena Scurtu, Elena Harconița, Lina Mihaluța. Bălți - important centru urban din Nordul Moldovei: Bibliografie. Editura „Biblioteca Științifică a Universității de Stat Alecu Russo”, 2016, 437 p. ISBN 978-9975-50-173-6.
Vrabie Diana. Orașul Bălți prin lentila (ne)melancolicilor interbelici. În: Dialogica Revistă de studii culturale și literatură. Chișinău, Editura ArtPoligraf SRL, III/2021, p. 103-109. Print ISSN: 2587-3695, Online-ISSN: 1857-2537.
Legături externe
Materiale media legate de Bălți la Wikimedia Commons
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Bălți
Lucrări referitoare la Bălți aflate la Wikisursă
ro ru Pagina oficială a Universității de Stat "Alecu Russo" din Bălți
ro ru NordNews Arhivat în 9 noiembrie 2021, la Wayback Machine. - portal de știri cu sediul la Bălți
ru ro Ziarul „SP” - editorial local, membrul al Asociației Presei Independente din Republica Moldova
ro Site-ul oficial al Zonei economice libere „Bălți”
en The Story of Bălți. A Jewish Community in Romania
ro ru en Autogarabalti.md — Informații principale pentru Autogara din Bălți.
Kaynak: Wikipedia – Bălți · CC BY-SA 4.0
Name
The word "bălți" (pl. of Romanian sing. "baltă") in direct translation means "puddle". It is believed that the city had been named thus because it was founded on a hill dominating the wetland formed where the creek Răuțel ("Little Răut") falls into the river Răut.
In addition to the official name Bălți and the Russian name Бельцы (Beltsy), between 1940 and 1989 in Moldovan Cyrillic alphabet, and after 1989 in Russian, the name was/is also rendered in Cyrillic as Бэлць (Russian pronunciation: [ˈbɛɫts]).
History and symbols

Coat of arms
The current coat of arms and flag of Bălți, elaborated by Silviu Tabac from the Moldovan State Commission for Heraldry, were adopted by the Municipal Council in April 2006.
A shield, with alternating six silvery strips (symbolizing water), and six blue strips (symbolizing earth), form the background (symbolizing the name of the city). The central element of the shield is an archer in red clothes, in the military outfit (yellow) of Stephen III of Moldavia (Romanian: Ștefan cel Mare) times (15th century). The archer represents the medieval military recruitment, formed by local free peasants.
On top of the shield is a silver crown in the shape of a fortress wall with seven towers. (The crown represents the fact that the locality is a city. Apart from Bălți, only the capital Chișinău, and Tiraspol are allowed to have seven towers, while other cities must limit this number to three or five.) The shield is supported by two rearing silver horses (the white horse is the traditional symbol of the region, which was part of Iași County before 1812). Under the shield, there is a ribbon with the Latin inscription CEDANT ARMA TOGAE, meaning let arms yield to the toga.
In the Middle Ages, the archer was featured on the coats of arms of the region. In the 19th century, the city and district coats of arms also featured a horse head. In the early 20th century, a shield representing an archer, standing on a hill, the sun, and three bullrush sticks (elements quite sufficient to identify the place where Bălți is situated in the landscape of the north of Moldova) formed the coat of arms of the Bălți county, while these and horse elements - the coat of arms of the city proper.
Flag
The city's flag is composed of two horizontal strips: a blue one on the bottom, and a silver one on top. The shield and archer elements from the coat of arms are also present in the centre of the flag.
Geography
Bălți is situated on the tops and slopes of three hills and in two small valleys. The land in the north of Moldova is very fertile, mostly consisting of black earth or chernozem. Several extraction sites for raw materials used in the construction industry are also found in the vicinity of Bălți. The creeks Răuțel, Copăceanca, and Flămândă cross the territory of the municipality, and flow into the river Răut. Also, several lakes are situated in Bălți: City Lake, Komsolskoe Lake, Hunters and Fishermen Lake, Strâmba Lake.
The municipality covers an area of 78.0 square kilometres (30.1 sq mi), of which the city proper 41.42 square kilometres (15.99 sq mi), the village Elizaveta (an eastern suburb) 9.81 square kilometres (3.79 sq mi), and the village Sadovoe (a north-western suburb) 26.77 square kilometres (10.34 sq mi). Of these, an important portion (20.11 square kilometres (7.76 sq mi)) is agriculturally cultivated.
Neighbourhoods
The city itself is located on portions of three hills. The river Răut separates one of the hills to the north-east, the slopes of this hill are occupied by the neighbourhood Slobozia. Răut's affluent Răuțel separates another hill in the south, the slopes of which are the Podul Chișinăului. The largest of the three hills dominates the valleys of the creek and river, and contains the city centre and the old town, and the neighbourhoods Pământeni, Dacia, 6th district, 8th district, the city's main industrial area, and Molodova neighborhood. The top of this hill is occupied by the medical facilities district. Bălții Noi neighborhood is situated in the valley of the Răuțel creek.
A Soroca neighborhood, 10th district, 9th district, the area of the former Bălți concentration camp, and the Bălți City Airport are situated in the valley of the Răut river.
The names of city neighborhoods reflect different historic influences, such as names of 19th century suburbs that are nowadays within city limits: Pământeni, Slobozia, Molodova, Podul Chișinăului, Bălții Noi; others are known by their Soviet-era names: 6th district, 8th district, 9th district. A neighbourhood in the northern part of the city is called Dacia, and is colloquially sometimes referred to as BAM. A district in the eastern part is known as 10th district.
Cityscape

Architecture
The oldest surviving building, a two-story boyar house, right in the heart of the city centre, dates back to 1609. Though it has been re-constructed and re-modelled many times with total disregard to conservation to the extent that now it simply looks like an odd two-storey building.
Saint Nicolas Church, Bălți (1795). Although Orthodox, the building, financed by Gheorghe Panaiti, has a degree of catholic influence brought in by the architect Antuan Weismann from Galicia.
Saint Constantine and Elena Cathedral, Bălți (1934), Orthodox, built in neo-Byzantine style. The building, at which official opening the Romanian royal family was present, survived almost without visible effects the harsh treatment during the Soviet era. During this time it was mostly a depot and later turned into the municipal museum.
Bishopric Palace, Bălți (1924–1932), was the main office of the agricultural enterprise-institute "Selectia", and the surrounding park during the Soviet era.
Saint Parascheva Church, Bălți (1933), by the bishop Visarion Puiu.
Archangels Michael and Gabriel Church, Bălți (1912–1933)
Saint Peter and Paul Church, Bălți (1915–1929)
Armenian Saint Gregory Church, Bălți (1916)
Birth of the Blessed Virgin Mary Church (1884)
Climate
Bălți has a hot-summer humid continental climate (Köppen climate classification Dfa). The all-time maximum temperature registered in the city was 38 °C (100 °F), the all-time minimum −32 °C (−26 °F). There are 450 to 550 mm (18 to 22 in) of annual rainfall, mostly during summer and fall. Winds are generally from the north-east or the north-west at about 2–5 m/s.
Seismology
The city is situated in the 7th zone of seismic activity, with a well-felt earthquake (generally without any serious structural damage to the city's buildings) occurring every 35 years on average.
Demographics

According to the 2024 census, 94,546 inhabitants lived within the Bălți municipality limits, a decrease compared to the previous census in 2014, when 102,457 inhabitants were registered. The population of the city itself was 90,954, and that of the suburban villages of Elizaveta and Sadovoe was 2,620, and 972, respectively.
Social aspects
The post-independence decrease in the city population is mainly due to the economic and demographic situation of Moldova, which prompted a wave of permanent or temporary emigration.
Remittances from the migrant workers account for 30% of Moldova's GDP, the highest percentage in all of Europe. Often, elderly relatives and children of these workers are left to live in Bălți.
The majority of the population of Bălți is bilingual (Romanian and Russian). Many people in the city also understand and/or speak Ukrainian.
Pre-WWII Jewish Community
"Between the two world wars, the Jewish community of Bălți was a vibrant population of trade, industry and culture, Zionism and Yiddish, political parties and youth movements. Bălți was the second-largest populated city in Bessarabia, with the second-largest number of Jewish inhabitants after Chișinău, and the economic center of the region. In the official 1930 census, Bălți was listed as having 14,229 Jewish residents, about 60% of its total population.
"Following the Molotov–Ribbentrop Agreement, Bălți was absorbed into the Soviet Union in the summer of 1940, coming under Soviet rule.
"On 22 June 1941, the Germans invaded the USSR. On 9 July, Bălți was occupied by German and Romanian armies, and waves of abuse and murder began. At the end of July, the German units and Gestapo officers left the city in the hands of the Romanians. In September 1941 the last of the Jews of Bălți– some 2,800 people – were expelled to the Mărculești Camp, and the Jewish population of the city ceased to exist. In Mărculești, many members of the community died, and the rest were deported to Transnistria."
Culture and contemporary life

Entertainment and performing arts
"B.P. Hajdeu" Republican Drama-Muzical Theatre
Municipal Theatre "Satiricus I.L. Caragiale"
"Exhibition of the Union of painters "Constantin Brâncuși"
Media
NordNews, news agency founded in March 2018
Spros i Predlojenie, a major Russian language daily newspaper serving northern Moldova
Deca-press, the oldest independent press agency in the north of the country
Golos Bălți, the city newspaper, founded in 1947
Makler, an advertising newspaper operating in Moldova and Ukraine
Civil society
Bălți is a hub for civil society development, both locally and nationally. The city hosts numerous independent and apolitical organizations, such as Second Breath, a Moldovan NGO supporting socially vulnerable individuals, and Tinerii pentru Dreptul la Viață (“Youth for the Right to Live”), a youth-focused organization.
Sports
7 sport schools in Bălți offer programmes in the following sports: Orienteering, volleyball, handgun shooting sports, equestrianism, basketball, handball, weightlifting, chess, swimming, canoeing, football, athletics, tourism.
Municipal Stadium "Olimpia Bălți Stadium" (home of FC Olimpia Bălți)
Olympic Swimming Pool "Volna" (open air)
FC Bălți is a football club based in the city and plays in Moldova's top league, the Moldovan National Division
Economy
Historically Bălți was known for producing tobacco. They also had many vineyards and orchards.
Most of the city's industry centres on food processing, notably in the production of flour, sugar, and wine. Manufacturing of furniture and agricultural machinery also plays an important role in Bălți's economy.
The service sector has developed after 1989 to cover the basic needs of the population.
Manufacturing
This city is an important economic centre, with manufacturing playing an important role. Besides traditional for Moldova wine making, sugar, meat processing, flour milling, oil production, and light industry in general, Bălți is the centre for manufacturing of agricultural machinery, of various construction materials, fur, textile, chemical and furniture industries. A mammoth Soviet-type conglomerate 8,000-worker factory (called "Lenin" before 1989 and "Răut" afterwards) produced a large variety of machine building products for consumer or industry use, from irons and telephone sets to sonar equipment for Soviet military submarines. However, due to swift changes in the economic environment after the breakdown of the Soviet planned economy system, the manufacturing base of the city has severely suffered. Nevertheless, more recently, new economic ties are being created, with collaboration and direct investment mostly from the European Union.
Lisa Dräxlmaier GmbH celebrated the inauguration of its second plant in Moldova. The facility, which will be located in Balti, will produce wiring harnesses. The plant has about 13,000 square metres (140,000 square feet) of production and logistics space.
Shopping
Bălți has several major shopping chain outlets, such as the German Metro Group AG, Ukrainian Fourchette and Moldovan Fidesco.
Numerous shops, can be found in the central (retail), eastern (en gros) and northern (retail) parts of the city. The biggest shopping galleries are located in the centre and in the Dacia district (north) of the city. Souvenir boutiques are mostly found around the central square Vasile Alecsandri. The central market is open from early morning.
Government

Bălți Municipality is a territorial unit of Moldova (one of its 3 municipalities not subordinated to other territorial units; it has had the status of municipality since 1994), containing the city itself, and the villages of Elizaveta and Sadovoe.
The Mayor (Romanian: Primar) heads the Mayor's Office (Romanian: Primăria) and is responsible for administering local affairs. The mayor is elected for a four-year term. Alexandr Petkov of Our Party (PN) has served as mayor since 2023.
The Municipal Council serves as a consultative and deliberative body with limited powers in determining general policy. It consists of 35 councillors elected every four years. Following the local public administration elections of November 2023, Our Party (PN) won 11 seats, the Party of Socialists secured 9, the Party of Action and Solidarity obtained 6, and representatives of other parties held the remaining 9.
Politics
Bălți has traditionally been a bastion of the PCRM and other pro-Russian political movements, owing to its substantial Russian-speaking population. In recent years, however, the city's political landscape has grown more balanced.
Military
The 1st Motorized Infantry Brigade "Moldova" of the Moldovan Land Forces Command (out of a total of 6 brigades – three infantry, one artillery, one airborne and one anti-aircraft) is located in Bălți. A unit of Soviet Tochka-M short-range rockets, each carrying 500 kg (1,102 lb) of conventional explosive, was known to be based in the city. No up to date information is available.
Education
Primary and Secondary Education
There are 13 lyceums and 6 professional education institutions (Romanian: colegii) offering the last 3 years of high school education and 2 years post-high school technical education. Also, 14 secondary schools (numbered 2, 3, 4, 6, 7, 9, 10, 12, 14, 15, 16, 19, 21, 23), 7 professional or professional-technical schools (numbered 1 through 7), and 3 boarding schools, including one for visually impaired are located in the city.
Higher education
The Alecu Russo University of Bălți is the city's oldest and only running institute of higher education. It has four faculties:
Faculty of Real, Economic and Environmental Sciences
Faculty of Education, Psychology and the Arts
The main teaching language at the university is Romanian, while specialized courses can be taken in Russian, English, French, German or Ukrainian.
Historical monuments and architecture

Church of the Nativity of the Virgin Mary (1884)
Saint Constantine and Helen Cathedral (1935)
Church of the Holy Apostles Peter and Paul (1929)
Church of the Holy Archangels Michael and Gabriel (1933)
A monument to soldiers killed in Afghanistan (1999)
Bust of King Ferdinand I of Romania from the University of Bălți. Author Veaceslav Jiglitski (2023)
Transport

Public transport
Passenger transport in Bălți is handled mainly by the Bălți Trolleybus Authority and Bălți Bus Authority, as well as by private bus, minibus and taxi companies. The total number of passengers transported in Bălți in 2004 was 35.4 million.
There are around 25 minibus lines in Bălți and its agglomeration. The Bălți Bus Authority (B.B.A.) provides regular bus routes only in suburbs. There are also private bus and minibus services, which are not regulated by the B.B.A., provides regular routes in Bălți.
There are 3 trolleybus lines in Bălți, the fourth line being planned to be constructed in future. Most trolleybuses used by the Bălți Trolleybus Authority (B.T.A.) are different modifications of the Soviet ZiU-682, one Czech Škoda-14Tr13/6M, three Belarusian АКСМ–20101, and seven Russian Trans-Alfa 5298.00 (375).
Bălți offers a choice of taxi services, most of which operate for a fixed fee in the inner city. Three taxi companies are branches of Moldovan national companies, two taxi companies are Bălți registered businesses.
Road
Bălți is an important transportation hub of Moldova. The best inter-city transportation is done by coach or van (privately or publicly owned). 135 kilometres (84 miles) of Soviet-style highway (portions in good or fair condition) connect the city to the capital Chișinău. By road one can also reach Ukraine (in about 2 hours) to the north or to the east, and Romania (in about 1 hour) to the south-west by the Sculeni–Sculeni crossing point, which leads to the Romanian city of Iași (104 kilometres (65 miles) from Bălți), or to the west by the Stânca–Costești crossing.
The Bălți Inter-City Coach Station provides for regular bus connections throughout Moldova, as well as for numerous European and international connections (Eurolines).
Rail
Regular rail connections to Ocnița (north), Rezina (east) and Ungheni (south-east), as well as to Chișinău exists, however it takes today 6 hours to cover the 200 kilometres (124 miles) to Chișinău. The railway lines are not electrified, and contain only a single track between stations. Since Moldova gained independence, the railway lines became the responsibility of Calea Ferată din Moldova (Railways of Moldova) state company.
Trivia
The famous Yiddish song Mein Shtetle Belz from 1932, written by Jacob Jacobs (theater) and composed by Alexander Olshanetsky for the play Ghetto Song, makes a reference to the old Jewish city of Bălți. It had been a tribute to the famous singer Isa Kremer, born in Bălți, and who was probably also the first one to perform it.
International relations
Consulates
Consulate-General of Romania, address: 51, Sfântul Nicolae Str.
Consulate of Ukraine, address: 143, Kiev Str.
Honorary Consulate of Austria, address: 47, Mihai Viteazul Str.
Kaynak: Wikipedia – Bălți · CC BY-SA 4.0

