Overview
Bistrița este municipiul de reședință al județului Bistrița-Năsăud, România, format din localitățile componente Bistrița (reședința), Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătinița, Unirea și Viișoara. Este și cel mai mare oraș din acest județ și al 25-lea din țară, cu o populație de 78,877 locuitori (2021). Ocupă o suprafață de 14.547 ha. Se află în regiunea istorică Transilvania; în Depresiunea Bistriței[*]; și la o altitudine de 356 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 145,36 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 78.877 de locuitori.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Bistrița este municipiul de reședință al județului Bistrița-Năsăud, România, format din localitățile componente Bistrița (reședința), Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătinița, Unirea și Viișoara. Este și cel mai mare oraș din acest județ și al 25-lea din țară, cu o populație de 78,877 locuitori (2021). Ocupă o suprafață de 14.547 ha. Se află în regiunea istorică Transilvania; în Depresiunea Bistriței[*]; și la o altitudine de 356 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 145,36 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 78.877 de locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Istorie

Înființare
Bistrița este situată într-o depresiune largă, înconjurată de dealuri cu culmi domoale și de înălțimi ce domină peisajul, străbătută de cursul văii Bistriței, de la care și-a luat și numele. Așezarea s-a închegat și s-a dezvoltat ca urmare a faptului că în regiunea din colțul de nord-est a Transilvaniei, intrată la începutul Evului Mediu în urma cuceririlor maghiare în Regatul Ungariei (cunoscute ulterior ca fundus regius, germană Königsboden), au fost instalați începând cu domnia regelui Geza al II-lea (1141-1161), grupuri de flamanzi, valoni, luxemburghezi, sau bavarezi, care vor fi cunoscuți ulterior colectiv sub numele generic de sași. Aceștia au fost înzestrați prin Bula de Aur a sașilor din 1224, cu o serie de drepturi și libertăți care le-au conferit un statut social și economic privilegiat, proces care s-a petrecut după mijlocul secolului al XII-lea.
Bistrița însăși a fost înființată într-o regiune de mare importanță strategică a Voievodatului Transilvaniei. Datorită poziției apropiate de Țara Moldovei și a importantelor mine de argint, Nösnerland a devenit o regiune importantă din punct de vedere economic pentru voievodat. La momentul înființării sale Bistrița nu a fost cea mai mare cetate din regiunea istorică, aceasta fiind Rodna. Ca urmare a invaziei mongole a Ungariei, atât Rodna, cât și Bistrița, sunt distruse, aceasta din urmă fiind cea care se impune ca centru urban dominant după perioada refacerii.
Prima mențiune a localității datează din anul 1241 când codicele Abației de Echternach menționează între așezările distruse de către mongoli și „oppidum Nosna”, numele dat de către coloniști așezării întemeiate pe malul râului Bistrița. Ulterior s-a generalizat numele preluat de la localnici, Bistrița (Bistritz, Bezterce, Bystriche). Tot în acest an, Bistrița este amintitâ și în analele de la Erfurt și în lucrarea „Carmen miserabile” a călugărului Rogerius, captiv la momentul năvălirii mongole în Oradea.
Geografie
Municipiul Bistrița este situat în partea de nord-est a Podișului Transilvaniei, în Depresiunea Bistriței și este străbătut de râul Bistrița. Principala cale de acces este drumul european E58 (DN17) care face legătura între Transilvania și Moldova. Municipiul este amplasat pe un teren plan, la o altitudine de 356 m, pe coordonatele 47°10' latitudine nordică și 24°30' longitudine estică. Bistrița este înconjurată de coline acoperite cu întinse livezi.
Relief
Municipiul Bistrița este situat în subunitatea morfologică Dealurile Bistriței. Suprafața pe care se află este o regiune mai coborâtă cunoscută ca Depresiunea Bistriței. Această depresiune este deschisă la sud-vest și nord-est, iar înspre nord și sud este mărginită de dealurile: Cetate (Burgberg) 686 m, Bistriței (549 m), Ciuha (620 m), Corhana, Cocoș, Jelnei, Codrișor (Schieferberg), Cighir. Depresiunea Bistriței este de origine eroziv-acumulativă. Este străbătută de râul Bistrița care izvorăște de pe versantul nordic al Munților Călimani, de sub vârful Bistricioru, de la o altitudine de 1562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oraș. Aici primește doi afluenți cu debit foarte mic și inconstant, pârâul Ghinzii și pârâul Jelnei. De pe Dealul Cetății își adună apele pârăul Căstăilor care se varsă în râul Bistrița între Bistrița și Viișoara. Râul Bistrița traversează localitatea Viișoara, trece pe la marginea localității Sărata și se varsă în râul Șieu.
Climă
Clima Bistriței este temperat-continentală, cu veri mai umede și relativ călduroase, iar iernile mai puțin uscate și relativ reci. Regimul temperaturii este determinat de cadrul natural în care este amplasat municipiul Bistrița, precum și de urbanistica sa care creează microclimatul specific Bistriței. Temperatura medie multianuală este de 9,3 °C. Temperatura maximă absolută este de 38,0 °C, iar temperatura minimă absolută este de −33,8 °C. Cea mai rece lună a anului este ianuarie, cu o temperatură medie multianuală de −2,6 °C, în timp ce iulie este cea mai caldă lună, cu o temperatură medie de 20,2 °C.
Peisaj urban

Cetatea Bistriței (secolele XV-XVI) din care se păstrează Turnul Dogarilor și câteva fragmente de ziduri.
Sugălete – complex din 13 clădiri datând din secolele XV-XVI, cele mai tipice construcții renascentiste din Transilvania. Sugăletele sunt formate din mai multe clădiri etajate, legate între ele prin niște intrări spațioase ce formează o galerie cu 20 de bolți ce se sprijină pe 21 de pilaștri.
Casa Argintarului – monument de arhitectură de la începutul Renașterii.
Casa lui Ion Zidarul - Casa lui Johannes Lapicida – monument de arhitectură de la începutul Renașterii. Cea mai veche clădire din Bistrița.
Biserica evanghelică a fost construită inițial în stil romanic, fiind extinsă în a doua jumătate a secolului al XIV-lea în stil gotic. Turnul bisericii a fost ridicat între anii 1487 și 1519. Are o înălțime de 75 m, fiind unul din cele mai înalte turnuri gotice din Transilvania.
Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” - fostă biserică a mănăstirii minorite, devenită în secolul al XIX-lea greco-catolică, este de stil gotic timpuriu (1270-1280), cu influențe cisterciene. Din 1948 este folosită de o parohie ortodoxă română. Din 1990 este revendicată ca biserică protopopială de către Biserica Română Unită (Greco-Catolică) BRU.
Catedrala ortodoxă „Sfinții Trei Ierarhi” din Bistrița
Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, Bistrița
Casa Memorială Andrei Mureșanu, Bistrița
Cimitirul eroilor români, germani și maghiari căzuți în Primul Război Mondial este amplasat în incinta cimitirului românesc din municipiul Bistrița. În cadrul acestuia sunt înhumați 121 de eroi, în morminte individuale, iar ca însemne de căpătâi au câte o cruce din beton. În cimitir se află și două monumente comemorative: un obelisc și un altar, ambele realizate din beton și piatră. Pe fațada obeliscului este un înscris comemorativ: „Construit de Societatea „Cultul Eroilor” Comitetul Central, cu concursul Comitetului Județean Bistrița, în frunte cu autoritățile militare și civile. 1937 / Aici odihnesc ostașii căzuți la datorie pe aceste locuri în războiul 1916-1919“. Pe fațada celui de-al doilea monument scrie în limba română: „Eroilor din 1914-1918“. Același înscris, dar în limbile germană și maghiară, este pe fețele II și III, în timp ce pe fața a IV-a sunt inscripționate numele celor 121 de eroi.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Bistrița se ridică la 78.877 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 75.076 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80%), cu minorități de maghiari (3,67%) și romi (1,23%), iar pentru 14,73% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,49%), cu minorități de penticostali (4,83%), reformați (2,93%), greco-catolici (1,92%) și romano-catolici (1,41%), iar pentru 15,93% nu se cunoaște apartenența confesională.
* - La unele recensăminte Romii au fost trecuți la categoria „Altele”, iar evreii cu limbă maternă Idiș au fost trecuți Germani.
În anul 1930 populația orașului era de 14.128 de locuitori. Din punct de vedere confesional populația Bistriței era alcătuită în anul 1930 din 4.201 greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594 ortodocși, 1.046 romano-catolici, 869 reformați ș.a.
Recensământul din anul 2002 a relevat că în Bistrița există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 93 persoane s-au declarat fără religie și 77 atei.
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație
Municipiul Bistrița este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Gabriel Lazany[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Personalități
Gavriil Bănulescu-Bodoni (1746 - 1821), mitropolitul Chișinăului și al Hotinului;
Joachim Bedeus von Scharberg (1746 - 1810), jurist;
Iacob Stamati (1749 - 1803), episcop ortodox;
Andrei Mureșanu (1816 - 1863), scriitor și publicist;
Oskar Wittstock, (1865 - 1931), scriitor;
Gustav Kisch (1869 - 1938), filolog, membru de onoare al Academiei Române;
Wilhelm Zehner (1883 - 1938), general de infanterie, între 1934-1938 secretar de stat în Ministreul Austriac al Apărării, decedat în contextul anexării Austriei de către cel de-al Treilea Reich;
Imre Haynal (1892 - 1979), medic, academician;
Arnold Graffi (1910 - 2006), medic oncolog;
Günter Zamp Kelp (n. 1941), arhitect austriac;
Valeria Peter Predescu (1947-2009), interpretă română de folclor
Angelica Aposteanu (n. 1954), canotoare;
Gabriela Szabó (n. 1975), atletă, campioană olimpică;
Mihaela Șteff (n. 1978), jucătoare de tenis de masă
Adrian Crișan (n. 1980), jucător de tenis de masă;
Anita Hartig (n. 1983), soprană a Operei de Stat din Viena;
Orașe înfrățite
Columbus (statul Georgia), din Statele Unite (2003)
Herzogenrath (2005) și Wiehl (2015), din Germania
Legături externe
Informații despre cetatea din localitate Arhivat în 4 decembrie 2012, la Wayback Machine.
Fotografii vechi Arhivat în 22 octombrie 2006, la Wayback Machine.
Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.
FOTO Primul primar român al Bistriței, „responsabil” pentru ștrandul, canalizarea sau stadionul de astăzi, 10 aprilie 2013, Bianca Sara, Adevărul
De la “oppidum Nosa” la Bistrița, Bistritz sau Bezterce, 28 mai 2013, Bianca Sara, Adevărul
Gavril Bănulescu, biografie și fotografii
FOTO De un sfert de secol colecționează imagini cu Bistrița. Printre piesele de rezistență: un bulevard surprins în 1891, 30 aprilie 2013, Bianca Sara, Adevărul - Foto Arhivat în 3 iunie 2013, la Wayback Machine.
FOTO La scăldat în 1900, de la Râul Bistrița la ștrandul lui Bonnet sau „Cascadă”, 4 aprilie 2013, Bianca Sara, Adevărul
Bibliografie
Băldescu, I, Transilvania medievală. Topografie și norme juridice ale cetăților Sibiu, Bistrița, Brașov, Cluj. București, editura Simetria, 2012;
Dr. Corneliu Gaiu, istoric de arta Vasile Duda : Topografia monumentelor din municipiul Bistrita, 2008 Editura Accent – Cluj Napoca
DUDA, Vasile, MANDRESCU, Gheorghe, Consideratii privind arhitectura din Bistrita in secolele XIV-XVII, in Studia Universitatis Babes-Bolyai, HistoriaArtium, 1, Anul LIII, 2008, pp. 29–48.
GAIU, Corneliu, DUDA, Vasile, Biserica Evanghelica C.A. din Bistrita, Bistrita, 2010.
GAIU, Corneliu, DUDA, Vasile, Bistrita-Nasaud, Monumente de arhitectura, 1, Biserica evanghelica – Bistrita, Cluj-Napoca, 2005.
GAIU, Corneliu, DUDA, Vasile, Bistrita-Nasaud, Monumente de arhitectura, 3, Cetatea bistritei, Cluj-Napoca, 2008.
Lectură suplimentară
Bistrița: o istorie urbană, Gabriela Rădulescu, Editura LIMES, 2004
Vezi și
Șieu - Budac (sit de importanță comunitară)
Pământul crăiesc al sașilor, partea nordică
Kaynak: Wikipedia – Bistrița · CC BY-SA 4.0
Etymology
The town was named after the Bistrița River, whose name comes from the Slavic word bystrica meaning 'fast-moving water'.
History

The earliest sign of settlement in the area of Bistrița is in Neolithic remains. The Turkic Pechenegs settled the area in 12th century following attacks of the Cumans. Transylvanian Saxons settled the area in 1206 and called the region Nösnerland. A large part of settlers were fugitives, convicts, and poor people looking for lands and opportunities. The destruction of Markt Nosa ("Market Nösen") under the Mongols of central Europe is described in a document from 1241. The city was then called Byzturch. Situated on several trade routes, Bistrița became a flourishing medieval trading post.
Bistrița became a free royal town in 1330. In 1353, King Louis I of Hungary granted the town the right to organize an annual 15-day fair on Saint Bartholomew day, as well as a seal containing the coat of arms of an ostrich with a horseshoe in its beak. The town developed markets throughout Moldavia, and its craftsmen travelled extensively. It was given the right to be surrounded by defensive walls in 1409. In 1465, the city's fortifications had 18 defensive towers and bastions defended by the local guilds. It was also defended by a Kirchenburg, or fortified church. In 1713 the Romanian population was expelled by the Saxon magistrates, but they returned later. The town was badly damaged by fire five times between 1836 and 1850. The church suffered from fire in 1857, when the tower's roof and the bells were destroyed. The roof was rebuilt after several years. Fires in the nineteenth century also destroyed much of the city's medieval citadel.
A Jewish community developed in Bistrița after the prohibition on Jewish settlement there was lifted in 1848, organizing itself in the 1860s. The synagogue, consecrated in 1893, is among Transylvania's largest and most impressive. The community was Orthodox with a strong Hasidic section, but there were also Jews who adopted German and Hungarian culture. A Zionist youth organization, Ivriyah, was founded in Bistrița in 1901 by Nissan Kahan, who corresponded with Theodor Herzl and there was significant support for the Zionist movement in the town between the two world wars. A large yeshivah flourished under the direction of the rabbi of Bistrița, Solomon Zalman Ullmann, between 1924 and 1942. During World War I, 138 Bistrița Jews were conscripted into the Austro-Hungarian Army; 12 were killed in action.
Climate
According to Köppen climate classification, Bistrița has a humid continental climate(Dfb) with cold, snowy winters and warm, rainy summers.
Due to its modest elevation, Bistrița has one of the coldest climates in Romania.
Demographics
In 1850, of the 5,214 inhabitants, 3,704 were Germans (71%), 1,207 Romanians (23.1%), 176 Roma (3.4%), 90 Hungarians (1.7%), and 37 (0.7%) of other ethnicities.
According to the census of 1910, the town had 13,236 inhabitants of whom 5,835 were German (44%), 4,470 Romanian (33.77%), 2,824 Hungarian (21.33%).
At the 2021 census, the city had a population of 78,877. According to the 2011 census, there were 75,076 inhabitants of Bistrița, making it the 30th largest city in Romania, with the following ethnic makeup:
Germans (Transylvanian Saxons): 304 (0.43%)
Prior to World War II there was a sizable Jewish community living in the town. In 1891, 718 of the 9,100 inhabitants (8%) were Jews; in 1900 (11%) and 2,198 (16%) in 1930. In 1941 there are 2,358 (14%). In 1947, 1,300 Jews resettled in Bistrița, including survivors from the extermination camps, former residents of neighboring villages, and others liberated from the Nazi concentration camps. Given continuing discrimination and unfavorable political conditions, the Jewish population declined steadily as a result of emigration to Israel, the United States, and Canada. By 2002, only about 15 Jews lived in the city.
Main sights
The main attraction of Bistrița's central square is the Lutheran church, which was built by the Transylvanian Saxons and originally constructed in the 14th century in Gothic style. Between 1559 and 1563 it was altered by Petrus Italus and given Renaissance features. It was significantly renovated after the 2008 fire which damaged the tower.
The Minorite Monastery, situated in the eastern side of the old town, close to the location of the former defensive walls, is one of the oldest buildings in Bistrița. Built between 1270 and 1280, the building has undergone several repairs and alterations, the first one being recorded in 1494. After 1541, when the Minorite order left the town, it served as a barn and wine cellar. In 1724, the Catholic Church returned to Bistrița and the church was reopened. In 1895, the Romanian Greek Catholic Church purchased the building for 35,000 florins. The church was turned into an Orthodox church in 1948, when the communist government dissolved the Romanian Greek Catholic Church and transferred its properties to the Romanian Orthodox Church, and was decorated in Neo-Byzantine style in 1978–1980.
The Bistrița-Năsăud County Museum, located in a former barracks, contains Thracian, Celtic, and German artifacts.
The buildings of the city's two leading high schools, Andrei Mureșanu National College and Liviu Rebreanu National College.
Popular culture
In Bram Stoker's novel Dracula, the character Jonathan Harker visits Bistrița (rendered as Bistritz, the German name for the city, in the original text) and stays at the Golden Krone Hotel (Romanian: Coroana de Aur); although no such hotel existed when the novel was written, a hotel of the same name has since been built.
In the PlayStation 2 game Shadow Hearts, Bistrița (where it is spelled "Biztritz") was a major place and home to the role-playing character Keith Valentine.
Transportation
The major cities directly linked by trains to this city are Bucharest via a night train, and Cluj-Napoca via several trains. Access from Bistrița to major railway lines is generally through connections in Dej, Beclean, or Reghin, although some other trains stop at the nearby railway junction of Sărățel.
Bistrița also serves as a midway point for C&I, a transport service, and is a changing point for people traveling between Suceava, Satu Mare, Cluj-Napoca, Sibiu, Sighișoara, Târgu Mureș, and Brașov.
The nearest airport is Cluj-Napoca Airport, which is located 102 kilometres (63 miles) from Bistrița.
Tourism
Arcalia Dendrological Park (17 km (11 mi) from Bistrița), hosts over 150 species of trees (such as Japanese acacia, silver fir trees, Caucasian Spruce fir, etc.); it exists in the land belonging to Babeș-Bolyai University
Colibița Lake (artificial dam, situated in the Bârgău Mountains)
Lakes Lala Mare and Lala Mic (glacier lakes, below Ineu Peak)
The city is home to a section of the Via Transilvanica long-distance trail.
Natural reservations
National park in the Rodna Mountains, which covers 37,429 hectares (144.51 sq mi) in Bistrița-Năsăud County
Piatra Corbului – "Raven's Rock", a geological and vegetal park, situated in the Călimani Mountains
Tăușoare Cave, the deepest cave in Romania – 478.5 metres (1,570 ft)
Resorts
Sângeorz–Băi (balneo – climatic resort, situated in the Rodna Mountains, approx. 55 km (34 mi) from Bistrița)
Colibița (approx. 50 km (31 mi) from Bistrița)
Piatra Fântânele (approx. 60 km (37 mi) from Bistrița, at an altitude of 1,100 m (3,608.92 ft) – Tihuța Pass)
Valea Vinului – Wine Valley – (approx. 90 km (56 mi) from Bistrița)
Museums and exhibitions
Museum of Contemporary Art – Sângeorz-Băi
Andrei Mureșanu Memorial House – Bistrița
Liviu Rebreanu Memorial House – Liviu Rebreanu village
George Coșbuc Memorial House – Coșbuc village
Ion-Pop Reteganul Memorial House – Reteag village
Sport
Teams
CS Gloria 2018 Bistrița-Năsăud playing in Romania's Liga Națională (women's handball), Romanian Handball Federation
CS Gloria Bistrița-Năsăud, the city's most important team both historically and valuably, currently inactive, commonly known as Gloria is a Romanian football club based Bistrita, Bistrița-Năsăud County, currently playing in the Liga II.
Kaynak: Wikipedia – Bistrița · CC BY-SA 4.0

