Botoșani
Botoșani este municipiul de reședință al județului cu același nume din România.
Government administration · Romania · 0 followers
Overview
Botoșani este municipiul de reședință al județului cu același nume din România. Se află în regiunea istorică Moldova Occidentală; în Câmpia Jijiei; și la o altitudine de 170 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 41,27 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 90.010 locuitori. Este așezat în partea de sud-vest a județului Botoșani, pe interfluviul dintre râurile Sitna și Dresleuca, spre vest între Dresleuca și Siret, apoi coboară între dealurile Crivăț, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Botoșani este municipiul de reședință al județului cu același nume din România. Se află în regiunea istorică Moldova Occidentală; în Câmpia Jijiei; și la o altitudine de 170 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 41,27 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 90.010 locuitori. Este așezat în partea de sud-vest a județului Botoșani, pe interfluviul dintre râurile Sitna și Dresleuca, spre vest între Dresleuca și Siret, apoi coboară între dealurile Crivăț, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Istoric

Dezvoltarea orașului a fost influențată de amplasarea acestuia la zona de contact între Podișul Sucevei și Câmpia Jijiei, fapt ce a dus atât la dezvoltarea comerțului cu produse agricole cât și a celuia cu animale. De asemenea situat într-un punct favorabil de legătură între principalele drumuri comerciale ale Principatului Moldovei, Botoșaniului a devenit un important centru de comerț ce a crescut până către a doua jumătate a secolului XIX.
Pe teritoriul Botoșaniului în locul denumit „La Siliște” (situat la circa 2 km nord de oraș) se găsesc, în afară de dovezi privind continuitatea de locuire pentru intervalul secolelor XIII-XVIII, și urmele unei culturi Protodridu, care arată asimilarea culturii materiale a slavilor de către localnici, în perioada secolelor IX-X. De asemenea în zona fostei bariere Agafton s-a descoperit o așezare în care s-au găsit fragmente de ceramică din secolele III-IV și din perioada secolele XI-XIII aparținând feudalismului timpuriu;, iar în zona Mănăstirii Popăuți s-au găsit dovezi arheologice ce demonstrează continuitatea locuirii în zonă între secolele XIII-XVIII. Pe baza acestor observațiile arheologice efectuate până în prezent se apreciază că târgul-oraș datează din veacul al XIV-lea, fiind precedat de o așezare de veac XIII. Prima atestare documentară a târgului Botoșanilor este realizată de pisania bisericii armene din centrul târgului, aceasta datând din 1350.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului Botoșani, la Drăgușeni, Mitoc, Rădăuți-Prut, Ștefănești, Vorniceni, confirmă faptul că în această zonă au fost prezente așezări omenești încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramică și pământ ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt niverașului a fost un păun cu coada răsfirată ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului.l artistic. Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botoșanii nu au fost cetate ci târg deschis, fără ziduri" situat la o răspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comerț înfloritor. Se pare că, începând cu secolul XV, dezvoltarea pe care o cunoaște comerțul aduce orașului venituri însemnate, iar prima pecete a o
Geografie
Orașul Botoșani este situat în nord–estul României, în zona de contact dintre regiunea dealurilor înalte de pe stânga văii Siretului, în vest, și cea a dealurilor joase a Câmpiei Moldovei ce se întinde către est. Dealurile din partea de vest a orașului fac parte din Podișul Sucevei – sectorul șeii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri (Dealul Sulița), și cu altitudini minime - 150 metri - în partea de sud-vest și nord-est. Intre relieful înalt din vest, cu caracter de coastă și cel de câmpie colinară din est, exista un culoar depresionar (uluc) în care este așezat municipiul Botoșani.
Teritoriul orașului propriu-zis are o suprafața de 4132 ha, și un caracter ușor alungit pe direcția nord-sud. Altitudinea medie a orașului este de 163 metri, nedepășind decât excepțional 200 metri, în partea vestică. Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale (ușor înclinate spre sud-est), cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii ca niște platouri și cu energie de relief redusă, în medie 30-40 metri.
Orașul Botoșani, acesta este încadrat de două râuri principale: Sitna (principalul afluent al Jijiei - 65 km) și Dresleuca, un afluent al Sitnei. Din cauza acumulării de la Cătămărești, râul Sitna are un debit mic în dreptul orașului Botoșani - 0.396 m3/s.
În apropierea orașului mai sunt câteva acumulări mai mari de apă (sub formă de lacuri) și mai multe acumulări mici (gen iazuri). Printre cele mari, sunt de menționat următoarele lacuri:
Lacul Cătămărăști, pe râul Sitna, în suprafață de 164 ha - Irigații, Pescuit;
Lacul Curtești, pe râul Dresleuca, în suprafață de 39 ha - Irigații, Pescuit;
Lacul Dracșani, pe râul Sitna, în suprafață de 574 ha - Pescuit;
Floră și faună
Vegetația naturală a zonei de est orașului Botoșani este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiștile seculare ce ocupă locul fostelor păduri. În nord-vest se întind păduri de gorun, terenuri agricole și pajiști stepizate, iar în sud-vest făgete de deal și păduri amestecate de fag și gorun.
Demografia

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Botoșani se ridică la 90.010 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 106.847 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,86%), cu o minoritate de romi (1,35%), iar pentru 13,89% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,91%), cu o minoritate de penticostali (1,72%), iar pentru 14,84% nu se cunoaște apartenența confesională.
Sub profil confesional, majoritatea locuitorilor este de religie ortodoxă, religia romano-catolică are 710 de credincioși. Alte religii, printre care și atei, sunt prezente, dar cu procente mult mai mici.
Populația istorică
În anul 1762 abatele Boscowicz menționează pentru orașul Botoșani 400 de case, ceea ce ar fi însemnat o populație de cel mult 4000 locuitori (A. Gorovei, op. cit., p.76). În anul 1768, abătându-se pe la Botoșani, baronul de Tott, agent diplomatic al Franței pe lângă hanul tătarilor, descrie localitatea ca pe „unul din orașele cele mai însemnate ale Moldovei”, apreciat pe atunci la 7000-8000 de locuitori (Al. Papadopol-Calimach, op. cit., p.24)
Prima statistică modernă efectuată după unirea principatelor (la 1859 în Moldova și 1861 în Muntenia), arată că Botoșanii ocupau locul al treilea între orașele României, depășit fiind doar de București (121 000 locuitori) și Iași (65 745 locuitori), Botoșanii având atunci 27 147 locuitori. Această situație pare să se fi menținut până la 1870, când orașul Botoșani ajunsese la 39 941 locuitori, fiind întrecut doar de București, Iași și Galați (V. Tufescu, Tradiții și perspective în dezvoltarea municipiului Botoșani, Botoșani - istorie și contemporaneitate, p. 12-13).
Populația Botoșanilor era în 2005 de 119.132 locuitori.
Comunități etnice
Împreună cu românii, aici au trăit și trăiesc și alte naționalități, cum ar fi rușii-lipoveni, evreii, armenii, grecii si țiganii. Marea majoritate a populației este de religie ortodoxă.
Administrație

Municipiul Botoșani este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Cosmin-Ionuț Andrei[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Economie

Primele informații documentare privind comerțul botoșănean cu târgurile din țările vecine datează din timpul domniei lui Petru Rareș. În 1889 la Expoziția Universală de la Paris „Prima societate a morilor cu aburi din Botoșani” a obținut „Marea Medalie de Aur”, iar la Expoziția Universală de la Paris din anul 1900 a fost apreciată cu „Marele Premiu”. În 1832 existau la Botoșani 63 de bresle. Datele referitoare la anul 1845 indică un procent de 30% din numărul familiilor botoșănene ca aparținând meșteșugarilor și peste 34% comercianților. În 1890 a luat ființă o sucursală a B. N. R., în anul 1892 a fost înființată Societatea de economie Botoșani și în 1894 o sucursală a Băncii agricole, în forma unei societăți pe acțiuni. Industria ușoară era reprezentată în Botoșani prin fabrica „Floridas”, înființată în 1907, în care lucrau 120 de muncitoare și care confecționa cămăși, și „Prima fabrică de ciorapi și ghetre”, înființată în 1904 la Botoșani, în care lucrau 50 de muncitori. În 1890 ia ființă „Prima fabrică română de reparat mașini agricole și de fontă”, proprietar L. Halmoc, având 21 de muncitori. În 1893 ia ființă atelierul mecanic F. Blaha, în care lucrau 18 muncitori. După Primul Război Mondial se mai înființează la Botoșani fabrica „Hercules”, având ca obiect de activitate producția de lenjerie, fabrica „Aurora” (1923), care producea panglice de mătase și bumbac, fabrica de jucării „Teddy”. La 1 octombrie 1948 se înființează la Botoșani Întreprinderea mecanică pentru agricultură și industrie alimentară (actuala FORMA SA), în 1949 ia ființă Întreprinderea textilă „Moldova”, iar în același an ia ființă Întreprinderea de confecții Botoșani. În 1965 intră în funcțiune fabrica de pâine aparținând Întreprinderii de morărit și panificație; în 1972 intră în funcțiune Întreprinderea de utilaje și piese de schimb pentru industria ușoară (I. U. P. S.); în 1976 Întreprinderea de șuruburi; în 1975 Întreprinderea „Electrocontact”; în 1977 Fabrica de izolatori electrici din sticlă, fiind prima unitate de acest gen din țară; tot în 1977 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Botoșani; în 1980 Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc și Filatura de fire din melană din Botoșani.
Transport
Transporturi Externe
Botoșani este situat la intersecția drumurilor naționale 29B (Târgu Frumos-Dorohoi) și 29 (Suceava-Săveni), implicit pe traseul drumului european E58, ce leagă granița de nord-vest a țării, Halmeu, cu cea de est, nord-est, Sculeni. Astfel, orașul a fost din cele mai vechi timpuri o punte de legătură între România și zona Bucovinei și a Basarabiei de nord, și, de asemenea, cu Ucraina, Polonia și Rusia. Din punct de vedere turistic, de aici se poate ajunge cu ușurință la mănăstirile din zona Bucovinei (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Putna), cât și la cele din județ, cum ar fi Vorona sau cele nemțene și ieșene. De asemenea, se poate ajunge ușor la Lacul de acumulare Stânca-Costești, cel mai mare lac de acumulare din țară, situat pe Prut, la granița cu Republica Moldova.
Autostrada A4, care va face legătura dintre Iași și Târgu Mureș, se va situa la 70 km distanță. Legătura de la Botoșani la traseul tronsonului Iași-Târgu Frumos-Târgu Neamț se va face pe E58.
În municipiu există mai multe autogări din acestea se asigură curse zilnice către alte orașe din țară ( ex.:Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara, etc.) și către majoritatea localităților din județ. Principalele probleme ale transportului rutier intrajudețean o constituie existența piraților auto și starea proastă a rețelei de drumuri.
Cel mai apropiat aeroport este cel din Aeroportul Suceava-Salcea, aflat la 33 de kilometri. Acesta are curse regulate cu Aeroportul Internațional Otopeni - București si cu Viena. În apropiere mai sunt Aeroportul Internațional Iași - care are curse regulate cu Viena, Budapesta, București și Timișoara, și Aeroportul Bacău - care are curse regulate cu orașe din Italia și Spania, îndeosebi Roma.
Linia de cale ferată Verești-Botoșani (44 km) a fost dată în exploatare în anul 1871. Prin această linie, municipiulul Botoșani este conectat la una dintre cele mai importante magistrale feroviare ale țării, cea care asigură legătura între București-Suceava-Vicșani. În oraș există o singură gară.
Cultura

Cu o viață culturală foarte bogată, municipiul Botoșani a dat de-a lungul anilor mari personalități ale științei și culturii.
Edificii culturale
Atelierul de ceramică, aparține familiei Iacinschi din Botoșani. Aici se produce și comercializează ceramică tradițională de tip Kuty și Cucuteni. De peste 3 decenii meștera Sonia Iacinschi, realizează platouri, farfurii, ulcioare, căni, vaze, cahle și multe alte obiecte necesare omului în casă sau obiecte de decor. La Botoșani, ceramica de tip Kuty, se lucra cu mult timp înainte de 1970, într-un atelier din cartierul Barbu Lăzăreanu.
Biblioteca Județeană "Mihai Eminescu"[2], clădirea bibliotecii, cunoscută și sub numele de "Casa Moscovici", este o adevărată bijuterie arhitectonică, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, îmbinând într-o sinteză armonioasă elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Biblioteca deține un valoros fond de carte cu peste 380.000 volume.
Casa Ciomac Cantemir (monument istoric de la 1800), sediul Fundației "Ștefan Luchian" Botoșani (luchian. edituratim. ro).
Casa memorială Nicolae Iorga, organizată în una din casele în care s-a născut și a copilărit Nicolae Iorga. Două încăperi ale casei sunt afectate unei expoziții foto-documentare și unei săli multifuncționale unde sunt expuse primele ediții ale operei lui Nicolae Iorga. În altă cameră este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă achiziționată în ultimii ani. Salonul familiei redă un interior datând din ultimele decenii ale secolului trecut.
Colegiul Național „A. T. Laurian” din Botoșani, înființat în 1859.
Muzeul memorial Octav Onicescu, înființat în octombrie 1995, adăpostește piese de mobilier care au aparținut matematicianului și filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, cărți din biblioteca personală, fotografii de familie, decorații, redând imaginea unor încăperi intime matematicianului.
Media
Presa scrisă
În Botoșani apar patru cotidiene în format compact: Monitorul de Botoșani, Jurnalul de Botoșani, Evenimentul de Botoșani și Jurnalul de Botoșani și Dorohoi. Dintre acestea Monitorul de Botoșani are un tiraj de 7310 pe apariție (sept. 2008)brat. ro/index. php?page=publications&id=188&index=0.
Televiziunea
Există două posturi locale de televiziune Tele M Botoșani (disponibil prin rețelele de cablu și de asemenea prin rețaua de relee terestre) și Somax (disponibil prin rețeaua UPC). De asemenea se pot viziona prin intermediul rețelelor de cablu posturile tv aparținând Societății Române de Televiziune(TVR 1, TVR 2, TVR 3, etc.); Central European Media Enterprises (Pro TV, Acasă, PRO Arena, etc.); Intact (Antena 1, Antena 2, Antena 3, etc.); Realitatea-Cațavencu (Realitatea TV, The Money Channel, etc.) și multe altele.
Radio
Posturi de radio disponibile în oraș sunt următoarele: Radio Fix, Better FM, Radio As, Vibe FM, Radio Impuls, Radio Mix FM, Radio Infopro, Radio Meridian, Kiss FM, Radio Trinitas, Europa FM, Radio 21, Radio Vocea Speranțeiși posturile de radio oferite de Societatea Română de Radiodifuziune.
Viața religioasă

Lăcașe de cult
Biserica "Sf. Nicolae" (Popăuți)- ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt din anul 1496; pictura interioară datează din secolul al XV-lea. Mănăstirea propriu-zisă este înconjurată de ziduri la care se adaugă și un turn de veghe, acestea conferindu-i aspectul unei mici cetăți.
Biserica "Sf. Gheorghe" - ctitorie a Doamnei Elena Rareș, soția domnitorului Petru Rareș, datează din anul 1551.
Biserica Uspenia - ctitorie a Doamnei Elena Rareș, soția domnitorului Petru Rareș, în anul 1552. Aici a fost botezat Mihai Eminescu.
Biserica Sf. Ilie - își are începuturile în 1778, ca biserică a Breslei Blănarilor, de renume în lumea meșteșugarilor botoșăneni.
Biserica romano-catolică Nașterea Sf. Ioan Botezătorul - construită la mijlocul sec. al XIX-lea în stil neogotic.
Biserica Lipovenească - actuala clădire a bisericii s-a înălțat pe o veche capelă de lemn în anul 1853. Pe lângă biserică a existat o școală a etnicilor lipoveni. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseasca, carti vechi și odoare lucrate cu rafinament artistic.
Personalități
Mihai Eminescu (1850–1889), poet, prozator și jurnalist
George Enescu (1881–1955), compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor
Nicolae Iorga (1871-1940), istoric, critic literar
Grigore Antipa (1867-1944), biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog
Grigore Alexandru Ghica (1807-1867), domnitor al Moldovei
Iosif Gheorghian (1829–1909), mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române (1886-1893, 1896-1909)
Octav Băncilă (1872-1944), pictor realist și activist politic de stânga
Georgeta Damian (n. 1976), canotoare română, multiplă medaliată olimpică
Sport
Municipiul Botoșani este reprezentat în fotbal de echipa FC Botoșani. În vara anului 1979, CS Botoșani a promovat în Divizia B, și la finele sezonului 1979/1980 echipa s-a clasat pe cel mai bun loc din istorie (locul 3); această poziție nu a mai fost obținută de nici o echipă din Botoșani până în acest moment. După această performanță, echipa s-a aflat într-un declin, sezoanele urmatoare, situându-se la mijlocul clasamentului în Divizia B. CS Botoșani a rămas în Divizia B pentru 11 sezoane, cele mai multe sezoane petrecute în această ligă de o echipa din Botoșani, iar la sfârșitul sezonului 1989/1990 CS Botoșani a retrogradat în Divizia C. Noul club FC Botoșani a fost fondat în anul 2001 și este în acest moment singurul club din Botoșani în eșaloanele superioare, jucând în Liga I în sezonul 2013-2014. În 2005 Valeriu Iftime, președintele Consiliului de Administrație, a preluat clubul după exemplul francez.În acest fel, prima echipă joacă în Liga a ll-a și a doua echipa în Liga a lV-a. De asemenea, clubul dispune de un Centru de Copii și Juniori care să asigure viitorul primei echipe.
FC Botoșani a participat, până acum, la șase sezoane de Liga a II-a. În primul sezon (2004-2005) echipa a terminat pe locul 8, în sezonul următor (2005-2006) echipa a terminat pe locul 4, iar în al treilea (2006-2007) echipa a terminat pe locul 11. Echipa joacă meciurile de acasă pe stadionul Municipal, cu o capacitate de 12.000 de locuri, stadion situat în centrul orașului pe Calea Națională.
Bibliografie
N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmbovița și Em. Zaharia, Așezări din Moldova. De la paleolitic până în secolul al XVIII-lea, București, 1970
Eugenia Greceanu, Ansamblul urban medieval Botoșani : Botoșanii care s-au dus, Iași, 2009
Bibliografie suplimentară
Silvia Lazarovici, Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic, Botoșani, Editura Agata, 2013
Legături externe

Planul topografic a orașului Botoșani cu numirele noi a străzilor aprobate de Consiliul Comunal în ședință
Biblioteca Județeană "Mihai Eminescu" Botoșani
Centrul de informare turistica al Judetului Botosani Arhivat în 16 august 2010, la Wayback Machine.
Codurile poștale ale orașului Botoșani pe străzi Arhivat în 21 august 2008, la Wayback Machine.
Legenda Botoșaniului. De unde vine numele orașului, 11 ianuarie 2013, Elena Isac, Adevărul
Pagini din istoria Botoșaniului „scrise” de armeni și evrei, 30 mai 2013, Miruna Luca, Adevărul
Kaynak: Wikipedia – Botoșani · CC BY-SA 4.0
Etymology
The name of the city likely has its origin in the name of a boyar family called Botaș, whose name can be found in old records dating to the rule of Stephen the Great in the 15th century. Considered to be one of the most prosperous families in historical Moldavia, their lineage traces back to the 11th century.
History
Botoșani is first mentioned in 1439, in which one chronicle says that "the Mongols came and pillaged all the way to Botușani". In 1498, Moldavian voivode Stephen the Great defeated the Ottoman army of Sultan Bayezid II near Botușani. The town is then mentioned only during the conflicts between Moldavia and Poland: several battles were fought near the town, in 1500, 1505 and 1509. During the reign of Petru Rareș, the town was set ablaze by the Poles. Evidence indicates that the town had a hill fort during his reign.
In the 15th century, it was still not a fully-fledged town, but archeological evidence shows that it was a pre-urban settlement. During the second part of the 14th century, some Transylvanian colonists (most likely German or Hungarian) settled in Botoșani. Additionally, a large community of Armenian traders settled in the 14th or 15th centuries.
At the junction of several commercial roads including the "Moldavian Road", which linked Iași to Hotin, the city was initially a market town. By 1579 it already had "the biggest and the oldest fair of Moldavia".
Some of the most famous Romanian cultural representatives such as Mihai Eminescu, Romania's national poet, and Nicolae Iorga, the famous Romanian historian, were born in Botoșani. Contemporary poet Maria Baciu also hails from Botoșani.
It is also the location of A.T. Laurian National College, founded in 1859, one of Romania's oldest and most prestigious pre-university educational institutions.
Jewish community
Jews were present in Botoșani by the early 17th century, when the town's position on trade routes linking Moldavia with Poland, Bukovina and Bessarabia attracted Jewish merchants. The community subsequently grew through immigration from Galicia and Ukraine, becoming one of the largest and most important Jewish communities in Moldavia. In 1745, Moldavian prince John II Mavrocordatos granted the town's merchants, including Jews, the right to own houses, and in 1799 Alexander Ypsilantis granted the Jewish community the status of an autonomous corporation. By 1803, approximately 350 Jewish families were paying taxes in the town.
Demographics
Historically, Jews constituted a large proportion of Botoșani's population. They numbered 16,817, or about 51% of the population, in 1899; during World War II, the Jewish population rose to 15,502 in 1942 as Jews from surrounding communities were concentrated in the city.
As of 2011 census data, Botoșani has a population of 106,847, a decrease from the figure recorded at the 2002 census, making it the 19th largest city in Romania. The estimated population as of July 2018 was 120,535. The ethnic makeup was as follows:
Culture

Boasting a rich cultural life, the city of Botoșani has long produced major personalities in science and culture. Botoșani natives like Mihai Eminescu, Nicolae Iorga and Octav Onicescu have become major figures in diverse disciplines, and many have distinct claims to relevance not just within Romania, but on a worldwide level.
Cultural institutions
"Ciomac Cantemir House" (historic monument dating from 1800), today the headquarters of the "Ștefan Luchian" foundation ([1]);
"Nicolae Iorga" Memorial House, situated in one of the houses where great historian Nicolae Iorga passed his childhood. Two sections of the house hold a photo documentary exposition and an exhibition of Iorga's first written editions. Another section holds a regularly updated library of history. The Iorga family's salon boasts an interior dating from the final decades of the 19th century;
"Octav Onicescu" Memorial Museum, realized in October 1995, houses the furniture that once belonged to the mathematician and philosopher Octav Onicescu. In addition, there are also his manuscripts, writings, diplomas, books from his personal library, family photos, and decorations, offering an intimate portrait of a Romanian polymath;
County Museum (Ethnographic section), housed in a fine example of late-18th-century architecture that once served as the house of Manolache Iorga, the grandfather of the great historian Nicolae Iorga. Open to the public since 1989, the museum displays the most important elements of the area's rural culture; artifacts of the principal occupations (farming, animal husbandry, hunting, fishing, and beekeeping), traditional crafts (spinning, embroidery, furriery, pottery), traditional costumes, and other customary and traditional crafts specific to the Botoşani region.
County Museum (Historical and Archaeological section), housed in a historic monument dating from 1913, presents in its 17 rooms the story of Botoșani's evolution from prehistory to the present. Exhibits include the dawn of civilization in the region, from the Paleolithic era, to the Neolithic era (with Cucuteni ceramics), and finishing with the Bronze and Iron Ages. More notable displays include weapons made of sharpened stone and bone, decorated pottery, anthropomorphic and zoomorphic figurines, seals belonging to the lords of Moldavia, and historic jewelry. The museum also includes artifacts from the oldest human habitation found in southeastern Europe, discovered in Ripiceni and partially reconstructed and displayed inside the museum.
Education
Alexandru Ioan Cuza University is the only higher education institution with a branch present in Botosani.
Transportation
Botoșani is served by Suceava "Ștefan cel Mare" Airport (SCV), located 30.5 km (19.0 mi) west of the city centre.
Private entities operate 5 minivans lines.
The main public transportation service is a tram network with two lines, 101 and 102. Historically, Botoşani has used trams from the former Eastern Bloc, but began in 2019 to replace them with a modernized system. In the interim, the trams have been replaced with buses.
Sport
FC Botoșani is the football team that represents Botoșani.
Notable residents
Florin Andone (born 1993), Romanian professional footballer
Grigore Antipa (1867–1944), Romanian biologist
Gheorghe Avramescu (1884–1945), Romanian Lieutenant General during World War II
Octav Băncilă (1872–1944), Romanian realist painter and left-wing activist
Israil Bercovici (1921–1988), Jewish Romanian dramaturg, playwright and director
Max Blecher, (1909–1938), Jewish Romanian writer
Demostene Botez (1893–1973), Romanian poet and prose writer
Pascal Covici (1885–1964), Romanian Jewish-American book publisher and editor
Georgeta Damian (born 1976), Romanian female rower and winner of five Olympic gold medals
Mihai Eminescu (1850–1889, born Mihail Eminovici), influential Romanian poet, novelist and journalist
Reuven Feuerstein (1921–2014), Israeli clinical, developmental, and cognitive psychologist
Israel Freedman (1878–1934) Jewish Romanian-American Yiddish journalist
Constantin Gane (1885–1962), Romanian novelist, amateur historian and memoirist
Alexandru Graur (1900–1988) Romanian linguist
Nicolae Iorga (1871–1940), Romanian historian, politician, literary critic, memoirist, poet and playwright
Isidore Isou (1925–2007, born Isidor Goldstein), Romanian-born French poet, dramaturge, novelist, economist, and visual artist
Dan Lungu (born 1969), Romanian novelist, short story writer, poet and dramatist
Mime Misu (1888–1953, born Mișu Rosescu), Romanian ballet dancer, pantomime artist, film actor and director
Octav Onicescu (1892–1983), Romanian mathematician and founder of the Romanian school of probability theory and statistics
Elie Radu (1853–1931), Romanian civil engineer and academic
Didia Saint Georges (1888-1979), Romanian composer
Henric Sanielevici (1875–1951), Romanian journalist and literary critic
Ion Sân-Giorgiu (1893–1950), Romanian modernist poet, dramatist and essayist, and far-right politician
Kaynak: Wikipedia – Botoșani · CC BY-SA 4.0
