
Brăila
Brăila este municipiul de reședință al județului cu același nume din România.
Government administration · Romania · 0 followers
Overview
Brăila este municipiul de reședință al județului cu același nume din România. Se află în regiunea istorică Muntenia; în Câmpia Brăilei; pe malul Dunării; și la o altitudine de 25 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 45,42 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 154.686 de locuitori.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Brăila este municipiul de reședință al județului cu același nume din România. Se află în regiunea istorică Muntenia; în Câmpia Brăilei; pe malul Dunării; și la o altitudine de 25 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 45,42 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 154.686 de locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Istorie
Brăila este o veche așezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele Drinago într-o veche descriere geografică spaniolă, Libro del conocimiento (1350), dar și pe câteva hărți catalane.
Este menționată ca Brayla în 1368, într-un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Johannes Schiltberger, un bavarez care a participat la cruciada de la Nicopole în 1396, menționează că în trecerea sa prin Valahia a trecut „și prin orașul Übereil [Ibrail / Brăila], așezat pe Dunăre”, unde erau „o mulțime de corăbii și galere prin care negustorii aduceau mărfuri din țara necredincioșilor”, această informație fiind un indicator clar al importanței comerciale pe care o avea orașul încă din acea vreme. Orașul a fost ocupat de turci cândva între 1538 și 1540, devenind raia (sau kaza) de la 1554 până la sfârșitul războiului ruso-turc din 1828-1829, perioadă în care este numit Ibrail.
În secolul al XV-lea, numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o mențiune a cancelariei voievodului Tibor din Transilvania.
Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când devine un important port de intrare-ieșire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici și medii.
Portul Brăila este unul dintre cele mai mari porturi fluvio-maritime românești, fiind situat în oraș, pe ambele maluri.
Etimologie
Numele orașului este un subiect controversat, fiind însă cel mai probabil derivat dintr-un antroponim de origine slavă și foarte comun printre primii voievozi români: Brae. Cronologic, numele Brae este atestat în 1399 ca fiind al unui sfetnic al lui Roman I al Moldovei . De asemenea, poate fi regăsit în patronimul unuia dintre cei 12 boieri ai lui Ștefan cel Mare: Duma Brăescu, (original, Braevici), mare vornic al Moldovei între 1441 și 1469.
Acestuia i-a fost adăugat un sufix diminutival, tot de origine slavă, -ilă, creându-se astfel numele Brăilă, deci, devenind fiul lui Brae, sau micul Brae.
Secvențe istorice
O știre de ziar din anul 1893 care ne informează despre înființarea primului laborator de chimie pe lângă o farmacie din Brăila. „Laborator de chimie în Brăila. Dl. Nicolae Jaja, farmacist în Brăila, de origine din Ardeal, a instalat pe lângă farmacia sa un laborator de chimie sub conducerea dlui Iorgu Bogdan, care până acuma a fost șef de lucrări în laboratorul facultății de medicină din București și astfel în științele chimice are cele mai frumoase pregătiri".
Topografie
Orașul vechi se afla în spațiul delimitat de Dunăre și actuala Stradă a Unirii (fosta a Cetății), ce urmează și azi traseul fostului zid al orașului. După readucerea în cuprinsul Țării Românești a orașului, în 1829, autoritățile ruse de ocupație au hotărât retrasarea planului urbanistic, plan ce viza așezarea noilor străzi sub forma unui arc semicerc, fiecare stradă urmând să pornească de la Dunăre și să se oprească tot la Dunăre. Astfel se prezintă și astăzi Bulevardele Cuza Vodă, Independenței și Dorobanților, dar și străzile Plevnei, Rahovei, Griviței și Ștefan cel Mare. De altfel, Brăila este unul din puținele orașe din țară care a păstrat neschimbate denumirile străzilor în ultimii 130 de ani, aceste nume nefiind schimbate nici în perioada comunistă. De asemenea, orașul păstrează neschimbate foarte multe clădiri din secolul al XIX-lea, fiind o adevărată rezervație arhitectonică pentru cei interesați.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Brăila se ridică la 154.686 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 180.302 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,68%), cu o minoritate de ruși lipoveni (1,13%), iar pentru 15,03% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,33%), iar pentru 16,23% nu se cunoaște apartenența confesională.
Evoluție istorică
De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa, însă după 1989, se observă un regres demografic, pe fondul creșterii șomajului și a scăderii standardului de viață.
1930
Conform recensământului din 1930 populația Brăilei era de 68 347 de locuitori, dintre care:
3.144 alții (greci, bulgari, turci, tătari etc.)
1992
În 1992 populația Brăilei era de 234 110 de locuitori, dintre care:
702 alții (greci, bulgari, turci, tătari etc.)
2002
În 2002 populația Brăilei era de 216 292 de locuitori, dintre care:
300 alții (evrei, bulgari, italieni, armeni etc.)
Economie
Din vremuri imemorabile, locuitorii Brăilei s-au ocupat cu agricultura, creșterea animalelor și pescuitul pe malul vestic al Dunării. Un velier, stema orașului Brăila, a fost simbolul comerțului, ocupația principală a locuitorilor din această zonă. În 1836, Brăila a fost declarat port-liber. Aici s-a înființat prima Cameră de Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereale și bunuri (1882), Curtea Comercială și Banca Comercială au fost deschise în Brăila. Datorită vieții economice înfloritoare, Brăila a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale din România. Comerțul înfloritor și dezvoltarea industriei de-a lungul secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, au marcat istoria Brăilei. În 1911, an de maximă activitate comercială comerțul brăilean reprezenta 22% din comerțul românesc și 20% din import.
Această dezvoltare a însemnat: mori cu aburi, fabrică de paste făinoase, șantier naval (1864), fabrică de bere (1872) și docuri (1883). Prima investiție străină în Brăila a fost făcută în 1924 - Societatea Franco-Română. După ce, ajungând la apogeu, în 1937 la Brăila are loc al XII-lea Congres general al Uniunii orașelor din România, între 1941 - 1944, în timpul celui de-al doilea război mondial, importul și exportul Brăilei au scăzut vertical.
Istoria va declanșa sentința ce nu va întârzia să vină pentru istoria Brăilei în răstimpul dintre două borne: 23 August 1944 - 22 Decembrie 1989.
În intervalul de până la revoluția din 1989 s-a pus accent pe industrializarea forțată a economiei brăilene, în cadrul celei românești, în general. Pe lângă dezvoltarea întreprinderilor existente s-au pus în funcțiune Combinatul chimic și cel de celuloză și hârtie de la Chiscani și Centrala termică.
După anul 1990 s-au făcut resimțite rezultatele dezvoltării mult prea ambițioase, nejustificate și disproporționate a industriei. Multe din reperele industriale de referință și-au închis total sau parțial porțile. Aceasta a dus la deprecierea, mai accentuată decât la nivel național, a nivelului de trai și al gradului de dezvoltare al urbei.
Transporturi
Calea ferată
Brăila are o gară pe linia București–Galați. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, odată cu această linie. În trecut din Gara Brăila plecau marfare încărcate cu lemn, cereale, cărbuni și produse textile, în toată țara. Numai 3 linii sunt încredințate transportului de persoane, iar alte 9 sunt folosite pentru transportul de mărfuri.
Drumuri
La Brăila se poate ajunge pe DN2B (drum național) care face legătura între Buzău și Galați. Drumul național DN21 leagă Călărași de Brăila pe la Slobozia. Drumul european E87 trece prin oraș, legând Tulcea si Constanța de Brăila.
Trei autogări de interes național se află în oraș, lângă gara feroviară, și au curse spre diferite orașe ale țarii: Constanța, București, Iași, Galați, Brașov, Sibiu, Timișoara, Cluj.
Orașul mai are în componență și trei autogări de interes regional, făcând legătura cu localitațile județului. Între municipiile Brăila și Galați a început construcția unui drum expres de circa 11 km și care se va conecta la viitorul pod peste Dunăre ce se construiește în zona de nord a Brăilei. Cu un termen de execuție de 24 de luni, lucrările la drum express au început în luna octombrie 2021. Drumul Expres Brăila – Galați va fi o variantă alternativă viabilă pentru traficul greu de pe DN22B și va asigura o conexiune corespunzătoare între cele două orașe, precum și cu podul suspendat peste Dunăre din zona Brăila.
Podul peste Dunăre de la Brăila
Podul peste Dunăre de la Brăila are lungimea de aproape 2 kilometri, iar pe lângă el s-au construit și alți 23 de kilometri de drum expres. Podul suspendat peste Dunăre, va avea o lungime de 1.974,30 de metri și va fi poziționat între km 4+596,10 și km 6+570,52 pe drumul principal Brăila - Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina). Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni: Drumul principal Brăila - Jijila, cu o lungime 19,095 km și Drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin, în lungime de 4,328 km.
Cartiere
În perioada modernă (după 1829), orașul s-a extins treptat spre nord, vest și sud, incluzând cartiere dezvoltate inițial în afara hotarelor sale: Pisc (cartierul lipovenilor; până în 1940 a existat aici și un cartier german numit „Jakobsonstal”).
Actual în Brăila există 41 cartiere (sunt incluse și subcartierele/minicartierele).
Cartierul Chercea este cel mai mare cartier ca suprafață al Brăilei, și, la fel ca Brăilița, Islaz, Lacu Dulce (Flămânda) și Radu Negru, au fost comune alipite municipiului Brăila odată cu dezvoltarea lui.
Zona metropolitană
Zona Metropolitană Brăila-Galați /Braigal va fi formată din:
Se estimează că populația zonei metropolitane va fi în jur de 500.000 de locuitori. Prima etapă a proiectului a vizat lucrările de pregătire și consolidare a solului și asigurarea utilităților pentru viabilizarea terenurilor. Dezvoltarea unei noi zone rezidențiale are ca efect creșterea numărului de locuințe pentru cetățenii municipiului, a gradului de confort în care aceștia vor locui. Totodată, angajarea unor lucrări de construcție de anvergură asigură o creștere a utilizării forței de muncă în domeniul construcțiilor în primă fază, iar apoi, prin apariția unui nou cartier în domeniul serviciilor, învățământului, sănătății, culturii etc. Impactul economic al programului se reflectă în stimularea și diversificarea mediului de afaceri din Galați și Brăila, precum și atragerea de noi investiții străine în zonă. Beneficiarii proiectului sunt Primăria Municipiului Galați și firmele locale, dar mai ales cetățenii orașului, în special tinerii. Costul proiectului a fost estimat la 14.537.000 Euro. Primăria intenționează, prin acest proiect, să ofere gălățenilor peste 2.000 de unități locative. Cu sprijinul Guvernului României, în cadrul acestui proiect, au fost date în folosință șapte blocuri de locuințe și s-au realizat investiții în infrastructura viitorului cartier în valoare de peste 44,5 milioane RON, între 2005-2006.
Politică
Municipiul Brăila este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Viorel Marian Dragomir, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Listă completă cu primari ai Brăilei din 1831 până în prezent.
Educație și cultură
Învățământ
În cele 44 unități administrativ-teritoriale ale județului Brăila (municipiul Brăila, orașele Ianca, Făurei, Însurăței și 40 comune) funcționează 388 unități de învățământ ce cuprind 185 grădinițe, 170 școli primare și gimnaziale, 23 grupuri școlare și licee teoretice, 4 cluburi ale copiilor și elevilor, 4 case de copii și 2 școli ajutătoare. Aceste unități de învățământ cuprind 2355 săli de clasă, laboratoare și cabinete școlare în care învață în jur de 72.810 elevi, îndrumați de 4.710 cadre didactice. De asemenea, funcționează 13 școli profesionale, de ucenici, 5 școli postliceale de specialitate și tehnice de maiștri și o unitate de învățământ superior. Se remarcă următoarele licee din Brăila:
Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci”
Colegiul Național Pedagogic „D.P. Perpessicius”
Tradiții și meșteșuguri
Așa cum precizează tratatul realizat în anii 1975-1977, sub îngrijirea Centrului de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă - „Studii de etnografie și folclor în zona Brăiliei”: 'Ocupațiile principale specifice Câmpiei Brăilei au fost, în egală măsură, creșterea animalelor și agricultura, apoi creșterea albinelor, a viermilor de mătase, a plantelor textile (cânepa și inul), pescuitul (...).
Microzona satelor de la malul Dunării (ex. Tufești, Gropeni) s-a remarcat, începând cu ce-a de-a doua jumătate a secolului XIX, printr-o înflorire a meșteșugurilor feminine, în special țesăturile. Din categoria țesăturilor specifice acestei zone semnalăm: foița, scoarța, pelitarul, covorul, dușegul, velința, macatul, fețe de pernă și cearceafuri, ștergărele și perdelele de borangic. O notă aparte a acestei microzone o conferă cusăturile pe costumele populare făcute cu arnici și lână colorată în diverse modele geometrice originale și tehnici de lucru specifice cum ar fi „orzișorul” și „mușculița”. Pentru aceste costume populare există o cerere din ce în ce mai mare din partea familiilor românești din diasporă dar și a tineretului din țară care se arată deosebit de interesat de valorile folclorice și de originalitatea vestimentației.
Sport
2 secții de nivel olimpic (înot și caiac-canoe),
6 secții de nivel internațional (box, caiac-canoe, motociclism, haltere, fotbal și volei),
17 echipe în diviziile naționale (Liga Națională divizia C și divizia juniori).
La nivelul județului Brăila sunt constituite 7 asociații județene pe ramuri de sport: A.J. Fotbal, A.J. Handbal, A.J. Șah, A.J. Go. A.J. Volei, A.J. Sportul Pentru Toți, A.J. Atletism. Activitatea sportivă este susținută de 85 antrenori, instructori și 421 de arbitri. În Registrul Sportiv, la sfârșitul anului 2007 erau înregistrate 60 structuri sportive cu personalitate juridică, din care ca structuri active 40 (incluzând și asociațiile județene pe ramuri) iar fără personalitate juridică - 95, din care 34 asociații sportive școlare și 61 din alte domenii sportive.
La ora actuală există 45 baze sportive dintre care 8 cu posibilități de a organiza concursuri internaționale.
Este de remarcat activitatea sportivă a echipei de handbal feminin Dunărea Brăila, care s-a clasat pe locul 8 în superliga competitivă. Consiliul Local Municipal Brăila alături de Consiliul Județean Brăila s-au asociat cu echipa brăileană, iar numele echipei a devenit Handbal Club Municipal Dunărea Brăila. În materie de fotbal, Dacia Unirea Brăila este echipa fanion a orașului, ea având o istorie de peste 88 de ani. În acest moment evoluează în Liga a III-a, seria 2. Are în palmares o semi-finală de Cupa României în 1940 pierdută în fața echipei Rapid București, și o finală pierdută cu 0-2 în fața echipei Universitatea Craiova în anul 1993.
Obiective turistice
Biserici
Biserica „Sfinții Arhangheli” actual este pictată, fiind una din puținele biserici în care se încearcă respectarea canoanelor bizantine ale picturii icoanei;
Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”;
Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfântul Mucenic Haralambie”;
Biserica „Sfântului Mare Mucenic Dimitrie”;
Biserica „Sfânta Treime și Sfântul Cuvios Antonie cel Mare”;
Muzee
Casa memorială Panait Istrati ce se află în incinta Grădinii Publice
Secția de Științe ale Naturii a Muzeului Brăilei
Diverse
Centrul Civic cu fântâna arteziană în trepte
Cinema City - Brăila Mall (cinema 3D / 4DX)
Sănătate
Rețeaua sanitară din municipiul Brăila este compusă din următoarele unități:
Centrul de transfuzii sanguine Brăila Arhivat în 28 noiembrie 2021, la Wayback Machine. - Telefon 0339401283
Direcția de sănătate publică a județului Brăila - Telefon 0239613505
Casa Județeană de Asigurări de Sănatate Brăila Arhivat în 28 noiembrie 2021, la Wayback Machine. - Telefon 0239627700
Serviciul de Ambulanță județul Brăila - Telefon 023969400
Spitalul de Psihiatrie „Sf.Pantelimon” Brăila - Telefon 0239694200
Spitalul Județean de Urgență Brăila - Birou internari / programari Telefon 0239692222, int. 2234
Spitalul Obstetrică-ginecologie Brăila - Telefon 0239618964
Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila - Telefon 0239613665
Mass-media
Din 1998, apar în Brăila atât cotidiene locale, cât și corespondenți pentru publicațiile naționale. Încă din 1993, în Brăila apar posturile particulare de radio. În 2000 au început să apară ziare on-line.
Bibliografie
Cf. Constantin C. Giurescu, Istoricul orașului Brăila din cele mai vechi timpuri până astăzi, Ed. Istros, Brăila, 2002, p. 20-30. N Harțuche, Preliminarii la Repertoriul arheologic al județului Brăila, în Istros, I, 1980, p. 281-354.
Ionel Cândea, Brăila origini și evoluție până la jumătatea secolului al XIV-lea, Ed. Istros, Brăila, 1995, p. 9.
Istoria Țării Românești (1290-1690), Letopisețul Cantacuzinesc, ed. C. Grecescu și D. Simonescu, București, 1960 și respectiv, Radu Popescu, Istoriile domnilor Țării Românești, ed. C. Grecescu, București, 1963.
Ibidem, p. 5. De remarcat este unul din manuscrise, nr. 73, care redă informația aproape ca și Letopisețul Cantacuzinesc: „... ajungând până în apa Siretului și până la Brăila...”. Ibidem, p. 4.
Cronicele slavo-române din sec. XV - XVI, publicate de Ion Bogdan, ediție revăzută și completată de P. P. Panaitescu, București, 1959, p. 8, 30, 45, 57.
Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice, editia V. Grecu, București, 1958, p. 285. Deși relatează uneori aceleași evenimente, cronicarii contemporani ca Ducas, Critobul sau Sphrantzes nu menționează Brăila.
Cronici turcești privind țările române, ed. M. Guboglu și M. Mehmet, 1966, p. 36-38. Data expediției a provocat discuții, nefiind precis stabilită.
Documenta Romanie Historica, D, Relații între Țările Române, I, Ed. Ștefan Pascu, C. Ciohodaru, K. G. Gündisch, D. Mioc, V. Pervain, București, 1977, p. 86 doc. 46.
Anca Popescu, Brăila otomană într-o kanunnameea de la 1570, în Istros VII, 1994, p. 183-187.
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, vol. II, București, 1976, p. 43.
Ionel Cândea, Descoperiri monetare pe teritoriul județului Brăila, sec. XIV – XIX, în Istros I, 1980, p. 375.
Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, I, ediția a cincea, p. 253- 254.
Istoria României, vol. I, p. 679; N. Harțuche și F. Anastasiu, Descoperiri arheologice în comuna Spiru Haret, în Înainte din 12 august 1966; N. Harțuche și F. Anastasiu - O nouă descoperire arheologică în orașul Brăila, în "Înainte din 2 iunie 1967" .
Bibliografie suplimentară
Cărți despre Brăila Arhivat în 9 mai 2013, la Wayback Machine., Biblioteca județeană Brăila
Brăila, file de istorie: Direccția Generală a Arhivelor statului din Republistă Romania ; [ediție de documente ǐntocmită de Nicolae Mocioiu ... [et al.]]., Arhivele Statului (Romania), Nicolae Mocioiu, Editura Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1989
Partidele politice la Brăila în perioada modernă, 1875-1914: mărturii de epocă, Stoica Lascu, Editura Istros, 1998
Sapaturile arheologice de la Brailita, N. Hartuchi, 1959
Vezi și
Balta Mică a Brăilei (arie de protecție specială avifaunistică)
Balta Mică a Brăilei (sit de importanță comunitară)
Legături externe
Braila Arhivat în 26 noiembrie 2011, la Wayback Machine. Online - Portalul informational al judetului Brăila
Braila pe Bune Online - Totul despre cultura, istorie, artisti, evenimente din Brăila
Stiri Braila Online - Stiri, informatii, administratii de ultima ora din orasul Brăila
InfoEST Braila Arhivat în 31 octombrie 2016, la Wayback Machine. Online - Stiri si informatii din Brăila
Brăila: Harta Brăilei, veche de 120 de ani, la Arhive, 19 octombrie 2009, Marian Gheorghe, Adevărul
A nimerit orbul Brăila și nu i-a simțit lipsurile, 26 aprilie 2010, Ana Zidărescu, Evenimentul zilei
Braila cosmopolita, 4 august 2005, Sorin Anghel, Roxana Ioana Ancuta, Jurnalul Național
Hrubele orasului!, 5 august 2005, Sorin Anghel, Roxana Ioana Ancuta, Jurnalul Național
Scriitorul Fanus Neagu rememoreaza Braila, 5 august 2005, Roxana Ioana Ancuta, Jurnalul Național
O iubire pe Dunare: BRAILA - Mica enciclopedie AS, Silvia Kerim, Formula AS - anul 2009, numărul 872
Personalități ale municipiului Brăila Arhivat în 8 decembrie 2015, la Wayback Machine.
Braila, oras al luminilor, 21 decembrie 2007, Ion Bulei, Ziarul de Duminică
Brăila: abordare geografică, 3 iulie 2012, IstorieLocala.ro
Vremea în Brăila - Prognoza meteo din Brăila
Cinste orașului: 700 de imagini cu Brăila Veche din secolul 19, într-un album unic în țară (Galerie Foto-VIDEO), 31 martie 2011, Marian Gheorghe, Adevărul
Kaynak: Wikipedia – Brăila · CC BY-SA 4.0
Tarihçe
1828-1829 Osmanlı-Rus Savaşı'nın akabinde Edirne Antlaşması ile yerleşim Osmanlı vasalı olan Eflak Prensliği'ne bırakıldı.
Kaynak: Wikipedia – Berâil · CC BY-SA 4.0
History

Origins
Before the 14th century, a small village existed in the place of today's Brăila, probably inhabited by fishermen and small merchants. The village fell to the Mongols during the 1241 Mongol invasion of Europe and it was under direct control of the rulers of Argeș in mid-14th century.
A settlement called Drinago was found in several 14th century Catalan portolan charts (Angelino de Dalorto, 1325/1330 and Angelino Dulcert, 1339), as well as in the Book of Knowledge of All Kingdoms. This may have been an erroneous transcription of Brillago, a name which was later used in 15th century traveller's journals.
In Greek documents of roughly that time, the city is referred to as Proilabum or Proilava, a Greek language adaptation of its Slavic name, Brailov. In German language sources, it is mentioned as Uebereyl. The origin and meaning of the name is unknown, but it is thought to be an anthroponym.
The first certain document mentioning Brăila is a privilege act, given by Vladislav I of Wallachia to German merchants of Brașov, who were exempt of customs duties when they followed the road from Brașov to the Danube via Braylan.
Wallachian harbour
Following the fall of Vicina, Brăila developed as the main harbour of Wallachia, gaining the town status around 1400.
In 1396, Johann Schiltberger writes that Brăila was the place where ships docked, bringing "goods from heathen lands". Foreign merchants bringing goods were forced to unload their merchandise in Brăila, as it can be understood from a 1445 account of Walerand de Wavrin. A 1520 Ottoman account tells about the arrival of 70-80 ships in Brăila, bringing goods from Asia Minor and Crimea. The town was also an important center of the fish trade: Polish merchants came to purchase it (1408) and this lucrative trade was taxed by the rulers following Vladislav I.
Demographics
At the 2021 census, Brăila had a population of 154,686, a decrease from the figure recorded at the 2011 census. The ethnic makeup was as follows (as of 2011):
Geography
Brăila is part of the strategically important Focșani Gate.
Economy
Accessible to small and medium-sized oceangoing ships, Brăila has large grain-handling and warehousing facilities. It is also an important industrial center, with metalworking, textile, food-processing, and other factories. The naval industry is one of the focus of Brăila's revenue bringers.
Cityscape
Brăila has the following districts: Centru (Center), Viziru (1, 2, 3), Călărași 4, Ansamblul Buzăului, Radu Negru, Obor, Hipodrom, Lacu Dulce, Dorobanți, 1 Mai, Comorofca, Calea Galați, Gării, Apollo, Siret, Pisc, Brăilița, Vidin-Progresul, Islaz, and Chercea.
Landmarks

Streets radiating from near the port towards Brăila's center are crossed at symmetrical intervals by concentric streets following the geometric design of the old Ottoman fortifications.
The old center of the city has many 19th-century buildings, some of them fully restored. The most important monuments are the Greek Church, erected in 1863–1872 by the Greek community; the Church of the Holy Archangels Michael and Gabriel, former jāmi during the Ottoman rule (until 1831) and oldest church in the city; the 19th-century St. Nicholas Church; the Maria Filotti Theatre; the Palace of Culture and its Art Museum; the History Museum; and the old Water Tower. The latter houses a restaurant and a rotation system (360° in one hour). Still, the city has some landmarks from the 20th century, such as the Palace of Agriculture.
Another important site is the Public Garden, a park situated above the bank of the Danube with a view over the river and the Măcin Mountains. Early in 2006 the municipality received European Union funds to renovate the old center of the city, aiming to transform Brăila into a major tourist attraction of Muntenia.
The other important park of the city is the Monument Park, one of the largest urban parks in Romania, covering an area of up to 90 hectares (220 acres). The park is home to the Natural Science permanent exhibition of Brăila Museum, hosting several dioramas that depict the flora and fauna of the region.
The city also hosts an Armenian Apostolic church from the 19th century, the St. Mary Armenian Church.
Transportation
Brăila features one of the oldest electrical tram lines in Romania, inaugurated at the end of the 19th century and still in use. Brăila's bus system is operated by the town hall in cooperation with Braicar Company, with four primary bus configurations available servicing most of the city. Brăila also has a railway station.
Culture
Local media
The city has several local newspapers, including Obiectiv-Vocea Brăilei, Monitorul de Brăila, Ziarul de Brăila and Arcașu'.
Rivalry with Galați
Brăila has a deep rivalry with neighbouring Galați. This conflict has a long history and has reached the point of being studied by academics. In fact, a group of Romanian researchers have already published the book Galați – Brăila. Trecut. Actualitate. Perspective ("Galați – Brăila. Past. Present. Perspectives").
Kaynak: Wikipedia – Brăila · CC BY-SA 4.0

