
Brașov
Brașov este municipiul de reședință al județului cu același nume din România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov.
Government administration · Romania · 0 followers
Overview
Brașov este municipiul de reședință al județului cu același nume din România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov. Potrivit recensământului din 2011, are o populație de 237.589 locuitori. Brașovul este cel mai important oraș din regiunea de dezvoltare Centru. Se află în regiunea istorică Transilvania, la o altitudine de 600 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 185,42 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar și Recesământul Populației și Locuințelor 2021, este de 237.589 de locuitori.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Brașov este municipiul de reședință al județului cu același nume din România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov. Potrivit recensământului din 2011, are o populație de 237.589 locuitori. Brașovul este cel mai important oraș din regiunea de dezvoltare Centru. Se află în regiunea istorică Transilvania, la o altitudine de 600 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 185,42 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar și Recesământul Populației și Locuințelor 2021, este de 237.589 de locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Istorie

Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei, Dealu-Melcilor) pe teritoriul de azi al Brașovului, apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului. Nu departe de Brașov s-au găsit bare de aur, cu ștampila oficiului din Sirmium și monograma lui Cristos, emise în a doua jumătate a secolului al IV-lea.
Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealu-Melcilor și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare.
Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, nici un document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Brașovechi.
Inițial, Brașovul era format din Cetatea Brașovului și cele trei suburbii din afara zidurilor „Cetății”: Șchei, locuit de români, Brașovechi, locuit în majoritate de țărani sași și Blumăna, locuit în majoritate de maghiari.
Tot aici exista, cu mult înainte de înființarea cetății Brașovului medieval, o veche așezare românească cu numele "Cutun" sau "Cotun", de formă circulară, limitată de actualele străzi: Pe Coastă, I. Barac, Valea Morilor și Coastei, ai căror locuitori din vechime erau apărătorii cetății de pe Tâmpa. Această așezare a continuat să existe și după înființarea cetății Brașov, dar după înălțarea zidurilor și a bastioanelor (1455) a rămas în afara incintei. O altă explicație cu privire la vechea așezare românească era că aceasta era locuită și de slavii bulgari (denumirea ei veche în limba maghiară fiind Bolgarszeg). Denumirea de „Cutun” pare străină de limba română, fiind bănuită o origine cumană (Kotony). Totuși, existența cuvântului cătún (cătune) în toate dialectele românești atât la nord, cât și la sud de Dunăre (macedo-rom. cătună, megleno-rom. cătun) și prezența sa comună tuturor limbilor balcanice (katun, katunt, katuni) inclusiv in neogreacă. kατοuνα „cort; tabără de corturi”, îl determină pe Miklosich să afirme că cel mai probabil este vorba de un cuvânt de origine albaneză, română sau italiană veche. În general se consideră că este un cuvânt autentic albanez, adică al vechii limbi ilire, un „balkanwort”. Konstantin Josef Jireček, bazându-se fără îndoială pe una din ipotezele lui Miklosich, a propus etimonul italian cantone, care totuși se poate să fi intrat de foarte timpuriu și în greacă.
Numele și stema

Ipoteza provenienței slavo-române
Brașov este un nume româno-slav „Într-o lucrare din 1933, Nicolae Drăganu constata că numele Brașov era foarte răspândit în spațiul țării noastre: într-o comună Ileni, într-o altă comună Rodj în județul Timiș în veacul al XV-lea." În județul Neamț se afla o pădure și un hidronim Brașovana. Lângă Vaslui existau o vale și un sat Brașovenița. Lângă Buzău era Izvorul Brașovului și Poiana Brașovului. Lângă Ialomița era toponimul 'Brașovița
Nicolae Drăganu atribuia toponimului o etimologie slavonă (slava veche) în baza numelui propriu Brașa (cf. Brasevo - Sârbo-Muntenegreanâ și Braskov, Brastice Ceho-Bohemia),. Sextil Pușcariu “Dar de la Bratoslav mai avem o formă hipocoristică, Brașa, care e la baza numelui Brașov, precum a presupus N. Drăganu” . I. Pătruț, slavist clujean, îl apreciază ca un derivat din antroponimul Braso
Profesorul Pavel Binder, într-un studiu din 1964, explică faptul că cele două numiri, Corona și Brașov, se suprapun în timp: Corona desemna cetatea, iar Brașov împrejurimile. Aceste afirmații atrag replica lui Alexandru Surdu, care apreciază că toponimul Brașov este totuna cu al cetății Brașov. Totodată, el socotește ca fantezistă interpretarea profesorului brașovean F. Philippi, conform căreia cele două denumiri, Corona și Brașov, se pot explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care, îngropându-și coroana lângă un copac ar fi generat expresia slavă „crono na brad tschop-lita”, astfel încât din crono derivă Corona, iar din brad - Bra(d)șov.
Alți cercetători derivă numele de la cetatea Brașovia de pe Tâmpa, ideea fiind propusă în 1874 de F. Philippi și reluată în 1928 de G. Treiber și E. Jekelius. Astfel, ei localizează Brașovul inițial în cetatea de pe Tâmpa, de unde s-ar fi transmis mai apoi așezării din vale. Etimologic, ei considerau numele Barasu ca provenind din slavonul baras, însemnând „cetate” sau „adevăr”. Totuși, G. Kisch încearcă în 1929 o nouă derivare a celor două toponime, Corona și Brașov, după lucrarea lui F. Philippi: krun, care ar fi însemnat „ienupăr” sau „brădișor”, de unde numele de Brașeu > Bră(d)șeor. Dacă se acceptă varianta G. Kisch și F. Philippi, atunci trebuie menționat că bradul (arhaic *bradzŭ) este un hidronim [ref?] răspândit și aparține fondului autohton (traco-dac) al limbii române. Brașov poate reprezenta o formă autohtonă Brasus este un antroponim autohton atestat de inscripțiile din Dacia Romană.
Fecioara Maria, sfântă ocrotitoare a orașului
Sfântă ocrotitoare a orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată dedesubt în relief.
Geografie
Localizare
Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, la 161 km de București, în Depresiunea Brașovului. Este situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților, fiind delimitat în partea de S și SE de masivul Postăvaru, care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraș, și masivul Piatra Mare. Este accesibil cu automobilul/autobuzul, trenul, iar din 2023 dispune și de aeroport internațional. În apropierea sa se găsesc localitățile Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara. Municipiul are o suprafață de 167,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul s-a extins înconjurând și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașov a devenit orașul aflat la cea mai mare altitudine din România.
Hidrografie
Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul Graft), Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și Canalul Timiș.
Anterior fondăruii orașului medieval, prin actuala zonă a centrului istoric trecea un torent central. Odată cu fondarea și dezvoltarea zonei urbane, acesta a fost separat în mai multe brațe. Cel mai mare dintre ele trecea în afara zidurilor de nord ale fortificațiilor, formând actualul râu Șcheiu. Celelalte brațe au fost folosite pentru a alimenta canalele medievale ale Brașovului, care străbăteau întregul centru vechi pentru a păstra curățenia în cetate.
Flora si Fauna
Flora municipiului nu diferă de cea a județului. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea sunt avertizați că pot întâlni urși, lupi sau vulpi. Muntele Tâmpa este declarat rezervație naturală (203,4 ha) care protejează câteva specii de plante rare și endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic există mici suprafețe cu vegetație de stepă.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Brașov se ridică la 237.589 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 253.200 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79,49%), cu o minoritate de maghiari (4,61%), iar pentru 14,96% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,17%), cu minorități de romano-catolici (4,06%) și reformați (1,54%), iar pentru 16,7% nu se cunoaște apartenența confesională.
De-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa. Numai pentru ultimele secole, se poate aprecia sporul aproape exponențial:
1972: |||||||||||||||| 192 205 locuitori¹
1992: |||||||||||||||||||||||||| 323 736 locuitori
2000: ||||||||||||||||||||||||||| 330 702 locuitori²
2002: |||||||||||||||||||||||| 284 596 locuitori
2011: |||||||||||||||||||||| 253 200 locuitori
Note: ¹ include și comuna suburbană Ghimbav; ² număr estimativ.
1850
Conform recensământului din 1850 populația Brașovului era de 21.782 de locuitori, dintre care:
1890
În anul 1890 Brașovul avea 30.739 locuitori, din care:
1930
Conform recensământului din 1930 populația orașului Brașov era de 59.232 de locuitori, dintre care:
Ca limbă maternă în Brașov domina limba maghiară, declarată drept limbă maternă de 24.977 de persoane reprezentând 42,2% din locuitori, urmată de limba română, declarată limbă maternă de 19.378 de persoane reprezentând 32,7% din populația orașului, respectiv germana, vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Se cuvine menționată limba idiș, care a fost declarată drept limbă maternă de un număr de 537 de persoane, reprezentând 0,9% din populația Brașovului.
Cultură și educație

Istoric
Prima școală românească din Șchei este atestată din 1497, cu seria sa de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) și tiparniță proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în întreg spațiul românesc. Totodată, preoți șcheieni plăteau mari sume de bani pentru înzestrarea școlii și a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise și tipărituri. În cetate a activat în secolul al XVI-lea umanistul sas Johannes Honterus, care a inclus școala și bogata bibliotecă a mănăstirii dominicane în Liceul Evanghelic Luteran din Brașov (în prezent Colegiul Național Johannes Honterus din Brașov), pe care l-a prevăzut cu o tiparniță. A editat numeroase cărți, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecția sa de incunabule. Incendiul Brașovului din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulțit școlile, au apărut teatre, publicații, s-au organizat diverse serbări cu specific, au apărut telegraful și telefonul. În acel veac au activat în oraș numeroși intelectuali precum cea din familia Mureșenilor, George Barițiu, Ioan Pușcariu, dascălii de la gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus etc. În oraș au existat filiale ale Casinei române și ASTREI.
Primele ziare editate la Brașov au fost Gazeta de Transilvania (1838), Kronstädter Zeitung (1849) și Brassói Lapok(hu)[traduceți] (1895).
Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea și internetul.
Instituții de cultură
În Brașov au fost înființate câteva teatre și o filarmonică: Teatrul „Sică Alexandrescu”, Opera Brașov (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, există și o serie de organizații culturale, în mare parte înființate după 1990. Merită să amintim de Uniunea Artiștilor Plastici, Asociația culturală Musashino (Japonia), Alianța Franceză, Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultură a studenților și de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în oraș, în principal datorită filialelor Bibliotecii Județene "George Barițiu". Au fost înființate însă și alte biblioteci: Biblioteca Alianței Franceze, Biblioteca Universității „Transilvania”. Cartea este prețuită mult de brașoveni, aici existând atât o serie de librării și anticariate (Librăria Șt. O. Iosif, Librăria George Coșbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât și de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundația culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au împuținat față de perioada comunistă, în principal din cauza apariției sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: Cinema One din Mall-ul Coresi. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», formația rock Grup 74, formația rock Conexiuni, formația rock Ăia, formația rock Experimental, grupurile folk Om Bun și Taine Folk, formația dance Hi-Q și formația dance Fly Project.
Economie

Dezvoltarea industrială a Brașovului a început în secolul al XIX-lea când s-au înființat aici primele două fabrici mari, Fabrica „Scherg” de postav (în 1823) - devenită după naționalizarea din 1948 „Partizanul Roșu”, apoi „Fabrica de stofe Brașov” (ulterior Carpatex) și Fabrica „Schiel” de mașini (în 1880) - după naționalizare Fabrica Strungul Brașov și ulterior Hidromecanica. Ulterior s-au adăugat alte fabrici, precum fabrica de scule „Teutsch” (1833) - după naționalizare I.U.S., fabrica de cremă „Nivea”, fabrica de cremă de ghete „Schmollpasta”, o fabrică de parchet, una de ciment și mozaic și altele.
În perioada interbelică, industria brașoveană a luat un avânt puternic atunci când aici a fost înființată fabrica de avioane „I.A.R.” (1925). Aceasta a produs primele avioane românești, folosite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva Uniunii Sovietice. O dată cu terminarea războiului și venirea Armatei Roșii în Brașov, fabrica a fost desființată și transformată în uzină de tractoare, iar utilajele și echipamentul au fost confiscate, luând integral drumul Uniunii Sovietice. Astăzi, o altă fabrică de avioane IAR funcționează lângă Ghimbav, producând elicoptere Puma după standardele europene.
În ceea ce privește industria alimentară, Brașovul are o veche tradiție a fabricilor de bere, începând cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Dârste și terminând cu „Aurora” de azi. Sunt de menționat și vechile fabrici de ciocolată și bomboane „Stollwerck” și „Hess”, devenite apoi „Dezrobirea”, ulterior „Poiana” iar după 1989 „Kraft Jacobs Suchard”. Mai amintim fabrica de panificație „Postăvarul” și fabrica de produse lactate „Prodlacta”.
În 1921 la Brașov se înființa fabrica de locomotive și vagoane „ROMLOC”. După venirea comuniștilor la putere, fabrica a fost redenumită „Steagul Roșu” (ulterior „Roman S.A.”). Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atât sub licență străină, cât și după design românesc. După 1989, firma brașoveană a încercat mereu să țină pasul cu cerințele europene, astfel că astăzi produce o gamă largă de autobuze, autoutilitare și autocamioane cu design nou și elegant. În prezent „Roman S.A.” aparține firmei „Prescon S.A.” din Brașov.
Transporturi
Brașovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor.
Transportul urban
În interiorul municipiului Brașov sunt 44 de linii de autobuz și troleibuz. De asemenea, între 1987-2006 a existat și o linie de tramvai, care conecta cartierele Tractorul și Astra. La începutul anului 2021 a intrat în dezbatere ideea de a înființa 2 linii de tramvai, între Rulmentul și Centrul Istoric, respectiv între Bartolomeu și Noua.
Biletul pentru autobuz/troleibuz costă 5 lei, fiind valabil 90 de minute pe orice mijloc de transport , iar pentru pensionari/studenți biletul costă 1 leu. Se oferă posibilitatea procurării de abonament lunar, valabil pe toate liniile (excepție liniile 20 care necesită abonament separat), la prețul de 110 de lei. Pentru turiști, dar nu numai, există posibilitatea procurării unui abonament de zi, valabil pe toate liniile-excepție linia 20, la prețul de 20 lei (aproximativ 4 euro).
În Brașov există 7 mari companii de taxi. Tarifele sunt în jur de 2,19 lei/km. Există, de asemenea, și servicii de închirieri auto în oraș.
În Brașov, există un teleferic ce leagă poalele de culmea Tâmpei, și două telecabine în Poiana Brașov (Kanzel și Capra Neagră), care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Brașov mai funcționează o telegondolă și 6 teleschiuri. În vederea municipalității se află realizarea unei telegondole care va parcurge traseul Gara Centrală - Centrul Vechi - Pietrele lui Solomon - Poiana Brașov.
Transportul metropolitan
Ca nucleu al zonei metropolitane, Brașovul dispune de 11 trasee de transport metropolitan operate de Regia Autonomă de Transport Brașov (RATBV), care conectează municipiul de localitățile din apropiere (Cristian, Râșnov, Ghimbav, Codlea, Feldioara, Sânpetru, Bod, Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Vama Buzăului). De asemenea, există și operatori privați care efectuează curse în zona orașului, dar și cu alte localități din țară.
Politică și administrație
Municipiul Brașov este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, George Scripcaru, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Componența consiliului local pe partide politice este următoarea:
Din 1918 au fost aleși primari aflați sub administrație românească. Primul a fost Dr. Carol Schnell, primar delegat până în 1926, când s-a început practica administrației locale în limba română. Pe durata celui de-Al Doilea Război Mondial, Brașovul a avut o administrație militară numită de autoritățile de la București. După 1945 s-a revenit la vechea formă a conducerii orașului, cu rezerva schimbării titulaturii în timpul conducerii comuniste. După 1990 în fruntea Brașovului s-au aflat primari delegați (Cornel Sălăjan în 1990, Marius Costin 1990 - 1991, Vasile Chiosa 1991, Ion Gonțea 1991 - februarie 1992). Din 1992 până în 1996 primar ales al Brașovului a fost Adrian Moruzi, candidatul Convenției Democrate, iar din 1996 până în 2004 liberalul Ioan Ghișe. Din 2004 până în 2020, primar al Brașovului a fost George Scripcaru. Actualul primar al municipiului Brașov este Allen Coliban, membru al Uniunii Salvați România.
Primarii orașului
1996 - 2000 - Ghișe Ioan, de la Partidul Liberal 1993
2004 - 2008 - Scripcaru George, de la PD
2008 - 2012 - Scripcaru George, de la PDL
2012 - 2016 - Scripcaru George, de la PDL
2016 - 2020 - Scripcaru George, Independent
2020 - 2024 - Coliban Allen, de la USR-PLUS
2024 - prezent - Scripcaru George, de la CNR
Subunități administrativ-teritoriale
Statutul Municipiului Brașov descrie trei zone principale de organizare urbană:
Orașul propriu-zis (12 cartiere): Centru Vechi (include Brașovechi cel mai vechi cartier al orașului, „Cetatea” și Blumăna), Prund-Șchei, Bartolomeu, Bartolomeu Nord, Centrul Civic (Nou) (include Scriitorilor, Griviței, Gării), Astra (Steagu' Roșu), Florilor-Craiter, Noua-Dârste, Triaj-Hărman, Tractorul, Valea Cetății (Răcădău), Platforma Industrială Est - Zizin
Relații externe
Consulatul onorific al Regatului Hașemit al Iordaniei
Asociații sau Rețele europene în care municipiul Brașov este membru:
Les Rencontres Arhivat în 12 august 2006, la Wayback Machine. - asociație culturală
Energie-Cites Arhivat în 13 august 2006, la Wayback Machine.
Presă
Presa brașoveană își are începuturile în ziarele secolelor XVIII-XIX. În 1838 a apărut, „cu prea înaltă voe”, primul ziar românesc din Brașov, „Gazeta Transilvaniei”, la doi ani după „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Dintre publicațiile scrise sunt de remarcat Kronstadter Zeitung, Brassói Lapok, Bună ziua Brașov, revista Chip, Dacia Jurnal Brașov, Gazeta de Transilvania, Monitorul Expres, Transilvania Expres, revista Zile și Nopți. Televiziunile și posturile de radio locale au apărut după 1990. În mare parte sunt studiouri teritoriale ale posturilor naționale.
Sport

Brașovul are o veche tradiție în domeniul sportului, încă de la sfârșitul secolului XIX înființându-se aici primele organizații sportive (Asociația de Tir, Școala de Gimnastică și Cântări). Muzeul Sportului Transilvănean este printre cele mai vechi de acest gen din țară, și prezintă evoluția unor sporturi consacrate în oraș. În perioada comunistă se organizau universiade, daciade la care participau obligatoriu și sportivii brașoveni. Astăzi, infrastructura Brașovului permite practicarea unor sporturi diverse precum: fotbal, rugby, tenis, ciclism, handbal, planorism, schi, patinaj, alpinism, paintball, bowling, înot, tir, baschet, arte marțiale, echitație, volei sau gimnastică de întreținere. Nici sporturile la masă nu au fost uitate: ruletă, cărți (mai ales în cazinouri), biliard sau tenis de masă. În fiecare an, în preajma zilei de 15 Noiembrie, la Brașov se organizează un cross în memoria victimelor autorităților comuniste din 1987. Tot anual, la Baza Sportivă „Olimpia”, se desfășoară competiția de tenis „Brașov Challenge Cup”. Merită amintite o serie de instituții și locații de practicare a sportului:
În luna februarie a anului 2013, Brașov a fost orașul gazdă al Festivalului Olimpic de iarnă al Tineretului European; la olimpiadă au participat peste 900 de sportivi din 45 de țări.
Bibliografie
Băldescu, I, Transilvania medievală. Topografie și norme juridice ale cetăților Sibiu, Bistrița, Brașov, Cluj. București, editura Simetria, 2012;
¹ ^ Valentin Bodea, Note asupra economiei brașovene din sec. XX
Silviu Pop, Ștefan Princz, Brașov, ghid turistic , Ed. Pentru Turism, București 1974.
Sextil Pușcariu, Brașovul de altădată, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977.
Dorina Negulici, Brașovul - Oraș cetate, Brașov, 2000.
Vasile Oltean, Istoricul tradițiilor din Șcheii Brașovului
Maria Dogaru, Din Heraldica României. Album, Ed. Jif, București 1994.
Dicționar Enciclopedic - vol. I, Ed. Enciclopedică, București, 1993
Gernot Nussbächer, Caietele Corona, Ed. Aldus, Brașov
ADAC - Straßenatlas Ost-Europa, ADAC e.V., München, 1993
Octav Șuluțiu, "Brașov"; Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol II"; București; 1937
Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
Brașov: monografie, Constantin Catrina, Ion Lupu, Ștefan A. Banaru, Sport-Turism, 1981
Istoria Școalelor centrale române greco-ortodoxe din Brașov. Tipografia Ciurcu 7Comp. Brașov, 1902. Lucrarea premiată de Academia Română.
Vezi și
Pământul crăiesc, teritoriile autonome săsești primite de la regii maghiari
Legături externe

Materiale media legate de Brașov la Wikimedia Commons
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Brașov
Brașovul și romînii : scrisori și lămuriri / N. Iorga . - București : [Socec], 1905 . - 455 p. ; 24 cm
Kaynak: Wikipedia – Brașov · CC BY-SA 4.0
Etimoloji
Brassovia, Brassó, Brașov
Dragoș Moldovanu'ya göre Brașov adı, Slavlar tarafından benimsenen ve Barsa'ya, ardından Barsov'a ve nihayet Brasov'a dönüşen yerel bir nehir olan Bârsa (veya Bărsa) nehrinden gelmektedir. Pál Binder'e göre ise, bu isim hem günümüz Rumence adının hem de Macarca Brassó adının kökeninde, "beyaz su" anlamına gelen Peçenek kökenli barasu kelimesi ve Slavca -ov eki yer almaktadır. Diğer dilbilimciler ise Eski Slavca bir özel isim olan Brasa gibi farklı etimolojiler öne sürmüştür. Şehrin adının ilk belgelenmiş hali, 1252 yılında Macaristan Kralı IV. Béla tarafından yayınlanan bir belgede geçen Terra Saxonum de Barasu ("Baras'ın Sakson Toprağı") ifadesidir.
Corona, Kronstadt
Balázs Orbán'a göre, Latince "taç" anlamına gelen Corona ismi, ilk olarak 1235 yılında Catalogus Ninivensis adlı kayıtta geçmiştir. Bu kayıt, Katolik Kumaniya (Deşt-i Kıpçak) Piskoposluğu topraklarında bir manastır mahallesinin bulunduğunu belirtir. Pál Binder, bu ismin Aziz Katerina Manastırı'na bir referans olduğunu ileri sürmüştür. Diğerleri ise bu ismin, şehrin eski armasından türediğini ve Almanca Kronstadt ("Taç Şehri") adıyla bağlantılı olduğunu öne sürmektedir. Orta Çağ'da Kronstadt ve Corona isimleri, Latince Brassovia ile birlikte eş zamanlı olarak kullanılmıştır.
Stephanopolis, Orașul Stalin
Brașov'un bir diğer tarihî adı Stephanopolis’tir. Bu isim, Yunanca Stefanos (taç) ve polis (şehir) kelimelerinden türemiştir.
22 Ağustos 1950 tarihinde, Brașov’un adı Josef Stalin'a ithafen Orașul Stalin ("Stalin Şehri") olarak değiştirilmiştir. Dönemin devlet başkanı olan Constantin Ion Parhon, şehrin adının "çalışan insanlığın büyük dahisi, Sovyet halkının lideri, halkımızın kurtarıcısı ve sevgili dostu Josef Visaryonoviç Stalin’in onuruna" değiştirildiğini ilan etmiştir. Şehrin adı, 1960 yılında yeniden Brașov olarak değiştirilmiştir.
Tarih
Transilvanya'da birçok diğer şehirlerde olduğu gibi, Braşov'da önemli bir etnik Macar azınlığa ev sahipliği yapmaktadır. Komünist dönemde, endüstriyel gelişme büyük ölçüde hızlanmıştır. Nikolay Çavuşesku'nun iktidarı altında, şehir 1987 yılında grev alanına sahne oldu. Bu grev yetkililer tarafından bastırılmış ve çok sayıda işçinin hapse girmesi ile sonuçlanmıştır.
Nüfus
Braşov'un toplam nüfusu 284,596 dur. (2005 sayımlarına göre)
Diğer (Rus, Yunan, İtalyan): 871 (0.31%)
Kaynak: Wikipedia – Braşov · CC BY-SA 4.0
Names

Brassovia, Brassó, Brașov, etc.
According to Dragoș Moldovanu, the name of Brașov came from the name of local river named Bârsa (also pronounced as "Bărsa") that was adopted by Slavs and transformed to Barsa, and later to Barsov, finally to Brasov. According to Pál Binder, the current Romanian and the Hungarian name Brassó ([ˈbrɒʃʃoː]) are derived from the Turkic word barasu, meaning "white water" with a Slavic suffix -ov. Other linguists proposed various etymologies including an Old Slavic anthroponym Brasa. The first attested mention of this name is Terra Saxonum de Barasu ("Saxon Land of Baras") in a 1252 document issued by Béla IV of Hungary. According to some historians, Corona was name of the city-fortress while Brassó was referring to the county, while others consider both names may refer to the city and the county as well.
Corona, Kronstadt
According to Balázs Orbán, the name Corona – a Latin word meaning "crown" – is first mentioned in the Catalogus Ninivensis in 1235 AD, stating a monastic quarter existed in the territory of the Roman Catholic Diocese of Cumania (In Hungaria assignata est paternitas Dyocesis Cumanie: Corona). Pál Binder supposed it is a reference to the St. Catherine's Monastery. Others suggest the name derives from the old coat of arms of the city, as it is symbolized by the German name Kronstadt meaning "Crown City". The two names of the city, Kronstadt and Corona, were used simultaneously in the Middle Ages, along with the Medieval Latin Brassovia.
Stephanopolis, Orașul Stalin
Another historical name used for Brașov is Stephanopolis, from "Stephanos", crown, and "polis", city.
On 22 August 1950, Brașov was renamed Orașul Stalin (lit. Stalin City) after Joseph Stalin. Constantin Ion Parhon, the nominal Head of State at the time, decreed the city be renamed "in honour of the great genius of working humanity, the leader of the Soviet people, the liberator and beloved friend of our people, Joseph Vissarionovich Stalin". The city's name reverted to Brașov in 1960.
History

The oldest traces of human activity and settlements in Brașov date back to the Neolithic age (about 9500 BCE). Archaeologists working from the last half of the 19th century discovered continuous traces of human settlements in areas situated in Brașov: Valea Cetății, Pietrele lui Solomon, Șprenghi, Tâmpa, Dealul Melcilor, and Noua. The first three locations show traces of Dacian citadels; Șprenghi Hill housed a Roman-style construction. The last two locations had their names applied to Bronze Age cultures—Schneckenberg ("Hill of the Snails"; Early Bronze Age) and Noua ("The New"; Late Bronze Age).
Transylvanian Saxons played a decisive role in Brașov's development and were invited by Hungarian kings to develop towns, build mines, and cultivate the land of Transylvania at different stages between 1141 and 1300. The settlers came primarily from the Rhineland, Flanders, and the Moselle region, with others from Thuringia, Bavaria, Wallonia, and even France.
In 1211, by order of King Andrew II of Hungary, the Teutonic Knights fortified the Burzenland to defend the border of the Kingdom of Hungary. On the site of the village of Brașov, the Teutonic Knights built Kronstadt – 'the City of the Crown'. Although the crusaders were evicted by 1225, the colonists they brought in long ago remained, along with local population in three distinct settlements they founded on the site of Brașov:
Corona, around the Black Church (Biserica Neagră);
Bartholomä, on the eastern side of Sprenghi Hill.
Germans living in Brașov were mainly involved in trade and crafts. The location of the city at the intersection of trade routes linking the Ottoman Empire and Western Europe, together with certain tax exemptions, allowed Saxon merchants to obtain considerable wealth and exert a strong political influence. They contributed a great deal to the architectural flavour of the city. Fortifications around the city were erected and continually expanded, with several towers maintained by different craftsmen's guilds, according to the medieval custom. Part of the fortification ensemble was recently restored using UNESCO funds, and other projects are ongoing. At least two entrances to the city, Poarta Ecaterinei (or Katharinentor) and Poarta Șchei (or Waisenhausgässertor), are still in existence. The city centre is marked by the mayor's former office building (Casa Sfatului) and the surrounding square (piața), which includes one of the oldest buildings in Brașov, the Hirscher Haus. Nearby is the "Black Church" (Biserica Neagră), which some claim to be the largest Gothic style church in Southeastern Europe.
Economy

Industrial development in Brașov started in the inter-war period, with one of the largest factories being the aeroplane manufacturing plant (IAR Brașov), which produced the first Romanian fighter planes used during World War II. After signing the armistice with the USSR on September 12, 1944, the factory started repairing trucks, and in October 1945 it began manufacturing agricultural tractors. IAR 22 was the first Romanian-made wheeled tractor. In 1948 the company was renamed Uzina Tractorul Brașov known internationally as Universal Tractor Brașov.
Aircraft manufacturing resumed in 1968 at first under the name ICA and then under its old name of IAR at a new location in nearby Ghimbav. A big part of the factory at Brașov was demolished during 2013 and 2014, to make way for buildings, shopping mall and recreation parks.
Industrialization was accelerated in the Communist era, with special emphasis being placed on heavy industry, attracting many workers from other parts of the country. Heavy industry is still abundant, including Roman, which manufactures MAN AG trucks as well as native-designed trucks and coaches. Although the industrial base has been in decline in recent years, Brașov is still a site for manufacturing hydraulic transmissions, auto parts, ball-bearings, construction materials, hand tools, furniture, textiles and shoe-wear. There is also a large brewery.
Geography
Braşov is situated in central Romania, 85 kilometres (53 mi) northwest of Ploiești. It is at the foot of the Transylvanian Alps.
Climate
Brașov has a humid continental climate (Köppen climate classification: Dfb). The highest temperature ever recorded at the Brașov Ghimbav Meteorological Station is 37.3 °C (99.1 °F), on July 5, 2000, and the lowest is −33.3 °C (−27.9 °F), on January 8, 2015. Brașov has a temperature amplitude of 70.6 °C (127.1 °F), which is high by European standards.
Demographics
Brașov has a total population of 237,589 (2021 census).
Its ethnic composition includes (as of 2011):
Germans (Transylvanian Saxons): 1,079 (0.5%)
In 2005, the Brașov metropolitan area was created. With its surrounding localities, Brașov had 371,802 inhabitants as of 2021.
Administration
Brașov is administered by a mayor and a local council. The current mayor of Brașov (starting October 21, 2024) is George Scripcaru from the National Liberal Party (PNL).
The Brașov Local Council, elected at the 2024 Romanian local elections, is made up of 27 counselors, with the following party composition:
Education

High schools
Colegiul Național de Informatică "Grigore Moisil"
Colegiul de Științe ale Naturii "Emil Racoviță"
Liceul Vocațional de Muzica "Tuodr Ciortea"
Liceul Vocațional de Arte Plastice "Hans Mattis-Teutsch"
Liceul Teoretic "Constantin Brâncoveanu"
Seminarul Teologic Liceal Ortodox "Dumitru Stăniloaie"
Grupul Școlar Industrial de Construcții Montaj
Colegiul National Economic "Andrei Bârseanu"
Grupul Școlar Silvic "Dr. Nicolae Rucăreanu"
Grupul Școlar de Turism și Alimentație Public
Universities
Fundația Universitară Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Transportation

The Brașov local transport network has 44 urban bus and trolleybus lines and 19 metropolitan bus lines. There are also regular bus lines serving Poiana Brașov, a nearby winter resort and part of the city of Brașov. All are operated by RAT Brașov.
In the past, a tramway system served Brașov from 1892 to 1960. A new tram system opened in August 1987, serving a single route with a fleet of 20 Romanian-built articulated cars in its first years, later replaced by used trams from Leipzig and Frankfurt. However the city's second tram system lasted less than 20 years, closing in November 2006.
Because of its central location, the Brașov railway station is one of the busiest stations in Romania with trains to/from most destinations in the country served by rail. CFR announced a feasibility study for the construction of a rail line (8 km) which would connect the airport to the Brașov railway station.
The Brașov-Ghimbav International Airport is an international airport located in nearby Ghimbav, right by the future A3 motorway. It is the first airport to be developed in post-communist Romania, and the 17th commercial airport in the country. The contract for the construction of the main terminal building, with a total area of 11,780 m2 (126,799 sq ft), was awarded to the Romanian contractor Bog'Art Bucharest and was signed on 21 August 2019. Construction works for the passenger terminal started on 17 March 2020 and the first commercial flight took place on June 15, 2023.
Tourism

With its central location, Brașov is a suitable location from which to explore Romania, and the distances to several tourist destinations (including the Black Sea resorts, the monasteries in northern Moldavia, and the wooden churches of Maramureș) are similar. It is also the largest city in a mountain resorts area. The old city is very well preserved and is best seen by taking the cable-car to the top of Tâmpa Mountain.
Temperatures from May to September fluctuate around 23 °C (73 °F). Brașov benefits from a winter tourism season centred on winter sports and other activities. Poiana Brașov is the most popular Romanian ski resort and an important tourist centre preferred by many tourists from other European states.
The city ranks on the second place in terms of tourism arrivals countrywide, after the capital Bucharest.
Sights
Biserica Neagră ("The Black Church"; German: Die Schwarze Kirche), a celebrated Gothic site – the building dates from 1477, when it replaced an older church (demolished around 1385). It acquired the name after being blackened by smoke from the 1689 Great Fire.
Casa Sfatului ("The mayor's former office building"). The administration for Brașov was here for more than 500 years.
Biserica Sf. Nicolae (St. Nicholas Church), dating back to the 14th century.
The First Romanian School, a museum with the first Romanian printing press among many other firsts.
The Rope Street, the narrowest street in Romania.
Șchei, the historically Bulgarian but then Romanian neighbourhood outside of the old walled city.
Catherine's Gate (German: Katherines Tor), the only original city gate to have survived from medieval times.
Șchei Gate, next to Catherine's Gate, built in 1827.
Tâmpa, a small mountain in the middle of the city (900m above sea level), a sightseeing spot near the old city centre.
Sport
The city has a long tradition in sports, the first sport associations being established at the end of the 19th century (Target shooting Association, Gymnastics School). The Transylvanian Sports Museum is among the oldest in the country and presents the evolution of consecrated sports in the city. During the communist period, universiades and Daciads were held, where local sportsmen were obliged to participate. Nowadays, the infrastructure of the city allows other sports to be practiced, such as football, rugby, tennis, cycling, handball, gliding, skiing, skating, mountain climbing, paintball, bowling, swimming, target shooting, basketball, martial arts, equestrian, volleyball or gymnastics. Annually, at "Olimpia" sports ground, the "Brașov Challenge Cup" tennis competition is held.
Colțea Brașov was the football champion in 1928, managing a second place in 1927, in its only 10 years of existence (1921–1931). It was succeeded by Brașovia Brașov.
Between 17 and 22 February 2013, the city hosted the 2013 European Youth Winter Olympic Festival.
As of 2012, Brașov is hosting two trail semi-marathons: the Semimaraton Intersport Brașov (held in April) and the Brașov International Marathon (held in April or May).
In November 2013, Brașov submitted their bid for the 2020 Winter Youth Olympics. They were up against Lausanne, Switzerland to be awarded the event. In December that year, the city was signed the Youth Olympic Game Candidature Procedure. The host city was to be announced in July 2015, in which Lausanne was selected.
Local teams
ASC Corona Brașov – football club, women's handball and ice hockey club
Sports venues
• Sala Polivalentă (10,059 capacity) – under construction multi-purpose 10,059-seat indoor arena
Brașov Arena (23,000 seats) – planned football stadium on the site of the former Municipal Stadium
Media
The city of Brașov is home to several local media publications such as Transilvania Express, Monitorul Express, Bună Ziua Brașov or Brașovul Tău. Also, several local television stations exist, such as RTT, MIX TV and Nova TV.
Kaynak: Wikipedia – Brașov · CC BY-SA 4.0
