
Călărași
Călărași este municipiul de reședință al județului cu același nume din România.
Government administration · Romania · 0 followers
Overview
Călărași este municipiul de reședință al județului cu același nume din România. Se află în regiunea istorică Muntenia; în Bărăganul Ialomiței[*]; și la o altitudine de 13 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 133,22 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 58.211 locuitori.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Călărași este municipiul de reședință al județului cu același nume din România. Se află în regiunea istorică Muntenia; în Bărăganul Ialomiței[*]; și la o altitudine de 13 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 133,22 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 58.211 locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Etimologie
Numele de Lichirești datează probabil de la începutul primei așezări de locuitori statornici pe aceste meleaguri, în timpul domniei lui Mihai Viteazul. Se bănuiește că denumirea de Lichirești este în strânsă legătură cu ridicarea primului lăcaș de biserică, cu hramul Sfântului Nicolae al Mirei Lichiei. Poporanii care s-au strâns în jurul lăcașului trebuie să fi spus prin prescurtare, biserica Lichiei, în timp ce ei se vor fi numit poporul bisericii Lichiei sau lichireșteni, de unde a venit și denumirea de Lichirești a satului.
Denumirea de Călărași are două cauze posibile: prima ar fi că punctul de trecere din Imperiul Otoman în Țara Românească era păzit de o căpitănie de călăreți, iar alta ar fi preluare prin extensie a denumirii satului Călărașii Vechi, deoarece din acel sat și din oraș erau recrutați pentru armată cei mai buni călăreți.
Istorie
Lichireștiul este menționat pentru prima dată într-o hartă, la data de 1700, operă cartografică a stolnicului Constantin Cantacuzino, tipărită în Italia, la Padova.
Populația era reprezentată la acea dată de oameni liberi care se ocupau cu agricultura și creșterea animalelor, români și un număr mic de bulgari și turci. O categorie aparte erau călărașii ștafetari, care făceau serviciul de curierat pe traseul București - Constantinopol. Sunt organizați cel mai probabil în vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu, primul document păstrat care-i amintește datează de la 25 mai 1722. De la acești călărași ștafetari, care după terminarea serviciului s-au stabilit în așezarea ce se afla în apropierea detașamentului lor, satul Lichirești începe să fie cunoscut sub denumirea de "satul călărașilor" sau Călărași.
Spre sfârșitul secolului XVIII numele de Lichirești este folosit tot mai puțin; pentru numele satului se folosea când numele de Călărași, când de Lichirești, când amândouă. Pe harta din 1700 Lichireștiul este menționat ca un sat mare. Pe harta austriacă de la 1791, localitatea apare consemnată sub numele de "Călărași sau Lichirești".
La 1 mai 1734 Călărași este menționat ca târg, ceea ce e un indiciu că satul luase proporții, că începuse să închege o viață comercială. Diferiți călători care au trecut pe aici au avut întotdeauna impresii plăcute despre acest târg. În această perioadă Călărașiul făcea parte din județul Ialomița, cu reședința la Urziceni.
Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea încep să se facă îmbunătățiri cu caracter public: pe lângă vechea biserică ce exista în centrul localității, se ridică un han central și numeroase prăvălioare, care – împreună cu casele unor locuitori mai înstăriți – vor da Călărașiului un aspect de orășel.
Zona actuală a Călărașiului a fost de multe ori teatrul războaielor purtate împotriva pericolului turcesc, pentru apărarea luncii Dunării. S-au purtat multe bătălii aici, încă de la înființarea localității și până la data de 28 mai 1812 când la București s-a semnat pacea ce avea să aducă liniștea locuitorilor. Momentele de groază au trăit călărășenii și în 1821, o dată cu declanșarea revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, necazurile lor terminându-se abia la un an după sfârșitul revoluției din 1821. Un alt moment de panică pentru locuitori îl reprezintă noul război ruso-turc din anii 1828-1829. Ca și cum pierderile cauzate de război n-ar fi fost suficiente, în anii 1828-1830 la Călărași a izbucnit o groaznică epidemie de ciumă. În vara anului 1831 izbucnește holera, adusă de turci, din fericire această nouă epidemie ținând doar câteva zile.
Geografie
Așezare
Reședința județului cu același nume, municipiul Călărași este situat în partea de sud-est a țării și cea de sud a județului, pe terasa inferioară a Dunării (terasa Călărași), la contactul cu lunca Dunării, pe malul stâng al brațului Borcea, la granița cu
Așezat la intersecția paralelei de 44° 12' latitudine nordică și a meridianului de 27° 21' longitudine estică, orașul se află la o depărtare de 120 km de București, 144 km de Constanța și 25 km de Drajna (unde există intrare pe autostrada București–Constanța). Prin oraș trece șoseaua națională DN3, care îl leagă spre nord-est de București și spre nord-vest de Constanța. La Călărași, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN21, care duce spre nord la Slobozia și Brăila; și șoseaua națională DN3B, care duce spre nord-est la Fetești și Giurgeni (județul Ialomița; unde se termină în DN2A).
Municipiul Călărași, port fluvial situat pe malul stâng al Borcei, este așezat în sudul județului Călărași, într-o zonă transfrontalieră cu Bulgaria.
Climă
În general, arealul pe care se află situat orașul Călărași aparține zonei de climă continentală, mai puțin moderată decât a altor regiuni din România, cu ierni reci și veri călduroase. Temperatura medie anuală este de +11,2 °C (în luna iulie media termică oscilează în jurul valorii de 23 °C, iar în ianuarie se înregistrează o medie de -3 °C). Cea mai scăzută temperatură înregistrată la Călărași datează de la 8 ianuarie 1938 când s-a înregistrat -30 °C, iar cea mai ridicată, de +41,4 °C, la 10 august 1951. Calculele de specialitate arată că municipiul Călărași beneficiază de un potențial caloric ridicat, a cărui valoare ajunge la 125 kcal/cm2.
În ceea ce privește vânturile, zona în care se află localizat orașul este sub influența celor de nord-est (Crivățul), a celor de sud-est (Austrul) și a celor de sud (Băltărețul). Vânturile reci accentuează frigul în lunile de iarnă, iar cele secetoase (Austrul în special) intensifică arșița și uscăciunea din timpul verii. Legat de frecvența și intensitatea vânturilor, stația meteorologică de la Călărași înregistrează un maxim în lunile aprilie (din direcția vest) și noiembrie (din direcția nord). Valorile cele mai ridicate au fost înregistrate în anul 1957 când viteza vântului a depășit 40 m/s.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Călărași se ridică la 58.211 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 65.181 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,57%), cu o minoritate de romi (3,68%), iar pentru 17,1% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,12%), iar pentru 18,14% nu se cunoaște apartenența confesională.
Evoluție istorică
Municipiul Călărași este una din așezările urbane ale țării care a avut o dinamică relativ ridicată a populației până în anul 1989. În curs de peste 65 de ani, populația lui a crescut de 4 ori. Cu o întrerupere de 10 ani, ritmul mediu anual de creștere a fost de 2-3%. Cea mai intensă creștere s-a realizat în perioada de după 1956, până în anul 1989, ritmul de creștere anual depășind 3,0%. Începând cu anul 1995, numărul populației începe să scadă.
În anul 1989, populația stabilă (care avea reședința în Călărași) era la peste 76.000 locuitori dintre care cca. 3.400 locuiau flotant (4,5%). La jumătatea anului 1990, după ce regimul stabilirilor de domiciliu s-a modificat, în Călărași mai erau doar 1.500 flotanți (2% din populație).
Administrație
Municipiul Călărași este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Marius Dulce[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Primarii municipiului de-a lungul timpului:
1. Ion Vasiliu (august 1864 – decembrie 1865);
2. Stan Radu (ianuarie – octombrie 1866);
3. Petre Stănescu (noiembrie 1866 – august 1867);
4. Stan Radu (august 1867 – decembrie 1868);
5. Petre Stănescu (decembrie 1868 – ianuarie 1870);
6. Nicolae Antonescu (ianuarie – mai 1870);
7. Petre Stănescu (mai – decembrie 1870);
8. Constantin Poenaru Bordea (decembrie 1870 – februarie 1872);
9. Comisie Interimară condusă de Stan Radu (februarie – iunie 1872);
10. Neagu Marinescu (iunie 1872 – august 1874);
11. Barbu Poenaru (august 1874 – februarie 1876);
12. Stan Radu (februarie 1876 – decembrie 1878);
13. Dimitrie Iliescu (decembrie 1878 – noiembrie 1879);
14. Panait Șerbănescu (noiembrie 1879 – martie 1882);
15. Atanase Stoianescu (aprilie 1882 – martie 1885);
16. Panait Șerbănescu (martie 1885 – ianuarie 1887);
17. Petrache Petrescu (ianuarie - septembrie 1887);
18. Comisie Interimară condusă de Mihalache Gheorghescu(septembrie – noiembrie 1887);
19. Nicolae Popescu (noiembrie 1887 – aprilie 1888);
20. Comisie Interimară condusă de Nicolae Davidescu (aprilie – iunie 1888);
21. Nicolae Davidescu (iunie 1888 – iunie 1889);
22. Comisie Interimară condusă de Ghiță Demetrescu (iulie – august 1889);
23. Petrache Petrescu (august 1889 – decembrie 1890);
24. Ghiță Demetrescu (decembrie 1890 – aprilie 1893);
25. Comisie Interimară condusă de Dimitrie Iliescu (aprilie – iunie 1893);
26. Panait Șerbănescu (iunie 1893 – octombrie 1894);
27. Atanase Stoianescu (octombrie 1894 – iulie 1895);
28. Comisii Interimare conduse de Angel Nicolae și Ghiță Demetrescu (iulie 1895 – ianuarie 1896);
Economie
În decembrie 2015, ediția din România a revistei Forbes a cotat municipiul Călărași pe locul 21 din 40 cele mai mari orașe ale țării, într-un top al celor mai bune orașe pentru făcut afaceri din țară. În acest top, Călărașiul a fost cel mai bine plasat oraș din Bărăgan, devansând de asemenea alte orașe de talie mai mare, precum: Râmnicu Vâlcea, Buzău sau Brăila.
Agricultură
Întrucât municipiul Călărași este zonă urbană, ponderea suprafeței agricole în totalul suprafeței agricole a județului este de 1,9%. Cu toate acestea, ponderea suprafeței agricole în totalul suprafeței municipiului este considerabilă, atingând 63%, în condițiile în care ponderea sectorului agricol în totalul cifrei de afaceri la sfârșitul anului 2007 era de 6% iar forța de muncă ocupată în acest sector reprezenta 3% din totalul forței de muncă.
Instituții bancare
Înainte de anul 2004, în Călărași nu funcționau decât 5 bănci (BCR, BRD, Raiffeisen, Bancpost și CEC). După anul 2004, mai multe instituții bancare de prestigiu au început activitatea în orașul de pe malul brațului Borcea. Municipiul Călărași are un grad ridicat de bancarizare, având o companie bancară la aproximativ 4850 de locuitori și o agenție (sucursală) bancară la aproximativ 3100 de locuitori, cu o medie de 1,5 agenții (sucursale) per bancă.
Industrie
În Călărași se pot distinge următoarele zone funcționale:
Cuprinde cartierele „Gară” și „Cărămidari” cu împrejurimile lor, având ca limită de sud Bulevardul Republicii, iar ca limită de nord terenurile fostului I.A.S. Călărași
Aici sunt amplasate Fabrica de confecții (S.C. Catex S.A.), Fabrica de sticlă Saint-Gobain, Fabrica de zahăr, Fabrica de nutrețuri combinate precum și alte secții de confecții metalice, construcții și prestări servicii. Creșterea păsărilor este reprezentată prin S.C. Avicola S.A., una dintre cele mai mari societăți de profil din România.
Comerț

Călărașiul dispune de o singură suprastructură comercială, „Călărași Retail Park”. Acesta este un ansamblu de magazine ce se întinde pe o suprafață de 110.000 metri pătrați, situat pe DN21 la kilometrul 3, la intrarea în oraș dinspre Autostrada Soarelui.
Cele mai importante magazine din Călărași sunt
Presă
Ziare
În materie de ziare, Călărașiul are două cotidiene locale, „Jurnalul de Călărași”, „Observator de Călărași” și alte câteva săptămânale: „Obiectiv”, „Gazeta de Călărași”, "Arena", „Express de Călărași”, "ABC Civic", „Ediția de Călărași”, „Actualitatea de Călărași”, „IMPACT“.
Publicații online
Informația de Călărași. www.informatiadecalarasi.ro cu activitate de 3 ani
Real in Călărași ([1] Arhivat în 22 decembrie 2011, la Wayback Machine.)
dinCălărași.ro ([2][nefuncțională – arhivă])
Adevărul de Călărași ([4] Arhivat în 14 septembrie 2012, la Wayback Machine.)
Express de Călărași [5] Arhivat în 30 iunie 2015, la Wayback Machine.
Posturi de radio
De Călărași se leagă și începuturile radioul-ui român, aici fiind instalate în 1909 unul din primele 4 relee de radiotelegrafie de pe teritoriul României(celelalte fiind la: Constanța, Cernavoda și Giurgiu). Acestea aparțineau Marinei Române și au reprezentat infrastructura pe baza căreia mai târziu s-a format Radio România. În Călărași majoritatea posturilor de radio ce se pot capta sunt:
89,1 MHz - Radio România Cultural ([7] Arhivat în 20 iunie 2010, la Wayback Machine.) (Releu la Băneasa)
90,3 MHz - Radio Shumen ( bg [8] Arhivat în 21 august 2008, la Wayback Machine.) (Releu la Silistra, program internațional în limba bulgară)
95,5 MHz - Radio Minisat ([9][nefuncțională – arhivă])
100,0 MHz - Arena FM (afiliata Fresh Fm Slobozia)([12])
101,1 MHz - Radio Voces Campi ([13] Arhivat în 5 aprilie 2007, la Wayback Machine.)
103,3 MHz - Radio Bulgaria "Horizont" ([15]) (Releu la Silistra, program internațional în limba bulgară)
105,5 MHz - Radio Stil FM Regional (afiliat Pro FM)
106,6 MHz - Radio România Actualități ([16] Arhivat în 6 iulie 2007, la Wayback Machine.) (Releu la Băneasa)
Televiziune
Televiziunea Online Călărași 1[nefuncțională – arhivă]
Educație
Sistemul educațional în municipiul Călărași cuprinde unități de învățământ acoperind toate etapele de școlarizare, începând cu învățământul pre-școlar și finalizând cu cel superior.
Numărul unităților de învățământ predomină la nivel pre-școlar, primar-gimnazial și liceal. Se observă o creștere a numărului de grădinițe – 12 în anul 2006, triplându-se practic comparativ cu anul 2004.
La nivelul învățământului superior, sunt prezente filiale ale Universității populare, ale Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, prin Facultatea de management, inginerie economică în agricultură și dezvoltare rurală, Universitatea Spiru-Haret, universitățile Bio Terra și Titu Maiorescu.
Analizând structura elevilor înscriși în unitățile de învățământ, precum și informațiile statistice privind numărul acestora în 2004, 2005, 2006, se remarcă o scădere a numărului de elevi înscriși în învățământul primar și gimnazial cu o medie de 5% pe an, corelată cu o scădere a populației cu grupă de vârstă între 0-14 ani, de 4%. Pe de altă parte, numărul copiilor înscriși la grădiniță urmează un trend ușor crescător. Această situație este similară la nivel național, preconizându-se un deficit al forței de muncă în următorii 10-15 ani.
Deși numărul unităților de învățământ primar și gimnazial a rămas constant în ultimii trei ani iar numărul elevilor înscriși s-a diminuat, se constată totuși o ușoară creștere a personalului didactic la acest nivel. În acest context, cresc premizele îmbunătățirii semnificative a calității actului educațional.
Unitățile de învățământ de arte și meserii sunt considerate insuficiente. Mai mult, numărul personalului didactic din aceste unități s-a diminuat major, de la 129 persoane în 2004 la 9 persoane în 2008, conform datelor statistice de la Direcția Regională de Statistică Călărași.
Transport

Municipiul Călărași se află pe coridorul al VII-lea de transport pan-european și la doar 26 de kilometri de al IV-lea coridor de transport pan-european, fiind una din puținele localități din România ce beneficiază de două coridoare de transport de importanță europeană. Construirea A2 și reabilitarea căii ferate București-Constanța vor facilita accesul mărfurilor industriale către cel mai important port din România și unul dintre cele mai mari zece porturi din Europa.
Transport public
În municipiul Călărași sunt în uz 26 de autobuze, menținându-se un număr constant în perioada 2004-2006. Acestora li se alătură companiile de taximetrie și companiile de transport extraurban cu microbuze care leagă municipiul de alte orașe ale țării.
Rețeaua stradală a Municipiului Călărași este dispusă sub formă rectangulară (dreptunghiulară). Axa longitudinală orientată pe direcția vest-est se situează în continuarea drumului DN3 - Calea București. Axa nord-sud se desfășoară pe trasee decalate în zona centrală: DN21 - str. Slobozia, str. Republicii - str. Eroilor - DN3 în direcția Chiciu-Ostrov-Constanța.
Principalele artere funcționale ale rețelei sunt: Strada București cu profil variabil, 4 benzi (categoria II) și respectiv 2 benzi (categoria III); Bd. Republicii are de asemenea 4 și 2 benzi (categoria II și III).
Transportul greu local este dispus pe artere care caută să evite zona centrală, situația cea mai dificilă fiind penetrația DN 3 dinspre București, prin incinta Combinatului Siderurgic și dinspre Chiciu, cu debușare în zona centrală pe str. Eroilor, la fel DN 21 spre Slobozia și DN 3 B spre Fetești. Artera care leagă DN 3 cu DN 21 și DN 3 B are 2 benzi carosabile. Aceasta asigură colectarea, repartiția și deplasarea traficului greu local și de tranzit spre direcția est-vest. Străzile Oborului, Dobrogea, Prutului, Libertății și I.L. Caragiale sunt carosabile de categoria III și asigură accesul spre zonele din sud. Strada Independenței are 2 benzi (categoria III) și deservește toate categoriile de trafic inclusiv traficul greu. Strada Cuza Vodă, orientată pe direcția nord-sud, leagă Calea București cu Bd. Republicii și are 4 benzi carosabile separate de o zonă verde mediană de 1,50 m lățime (categoria II)
Accesibilitate
Municipiul Călărași are o poziție privilegiată în sud-estul României, respectiv este situat la 120 km de infrastructură rutieră și 139 km de infrastructură feroviară față de București și 140 km față de Constanța.
Accesul la aceste localitați este mult îmbunătățit datorită conexiunii facile la Autostrada Soarelui prin drumul național care leagă Călărașiul de Slobozia.
Așezarea geografică, pe malul brațului Borcea, oferă municipiului Călărași acces direct la calea de transport fluvială oferită de Dunăre.
Localizarea municipiului în imediata vecinătate a frontierei cu Bulgaria și existența unei linii de transport cu feribotul oferă Călărașului deschidere internațională.
În interiorul municipiului, rețeaua stradală a dispusă sub forma rectangular-dreptunghiulară, are axa longitudinală orientată pe direcția vest-est, în continuarea drumului DN3 București-Călărași-Constanța. Axa nord-sud se desfășoară pe trasee decalate care afectează zona centrală: DN 21 - str. Slobozia, str. Republicii - str. Eroilor - DN 3 în directia Chiciu-Ostrov-Constanța.
Lungimea totală a străzilor orășenești este de 150 km, din care sunt modernizați 123 km, ceea ce reprezintă 82% din total.
Principalele artere de acces în municipiu sunt: DN 3 din direcția București - Lehliu, DN 3 B din direcția Fetești și DN 21 din direcția Slobozia. Această ultimă arteră traversează căile ferate ale triajului, intersecția acestora fiind la nivelul căii ferate. Transportul greu local este dispus pe artere care caută să evite zona centrală, situația cea mai dificilă fiind penetrația DN 3 dinspre București, prin incinta Combinatului Siderurgic și dinspre Chiciu, cu debușare in zona centrală pe strada Eroilor, la fel DN 21 spre Slobozia și DN 3 B spre Fetești.
Transportul greu, local și de tranzit, îndeosebi pe direcția nord-sud, afectează negativ zona centrală a orașului, perturbând circulația și funcția urbană locală.
Sănătate
În ultimii ani, numărul de personal mediu angajat în sănătate a crescut atât în sectorul public cât și în cel privat, influențând direct creșterea calității serviciului medical. În același timp, numărul medicilor angajați în sectorul privat a scăzut de la 48 de persoane în 2005 la 13 persoane în 2006.
Cu toate acestea, la nivelul celor două spitale din municipiul Călărași, Spitalul de Pneumoftiziologie și Spitalul Județean de Urgență, există o lipsă acută de personal medical (la nivelul medicilor și asistenților medicali), întrucât la nivelul asistenților medicali se manifestă fenomenul de migrare în țările UE pentru locuri de muncă mai atractive din punct de vedere financiar, ceea ce influențează negativ activitatea medicală din spital.
Din punct de vedere al numărului de pacienți per medic, municipiul Călărași se află într-o situație privilegiată față de media județului, regăsindu-se la un nivel de 517 pacienți per medic, nivel apropiat de media națională de 595 pacienți per medic în 2004.
Sectorul privat capătă amploare cu prioritate în domeniile de specialitate. Aceasta tendință se regăsește atât la nivel județean cât și la nivel național.
Ca dotare cu aparatură medicală spitalele au primit și primesc în continuare ceea ce au solicitat în ultimii ani din partea Ministerului Sănătății Publice, de la bugetul de stat (prin achiziții la nivel național).
Cele două unități spitalicești acoperă ca acordare a serviciilor medicale zona aferentă municipiului Călărași.
În domeniul sănătății, se observă o creștere a numărului de personal medical în domeniu stomatologie și farmacie, tendința existentă atât la nivel județean cât și național.
Potențial turistic

O importantă resursă naturală a municipiului Călărași o reprezintă apele de suprafață. Fluviul Dunărea mărginește la sud teritoriul orașului, iar brațul Borcea, ce se desprinde pe malul stâng în aval de punctul Chiciu, străbate aria urbană de la sud-nord spre sud-vest, după ce formează cotul Borcei.
Brațul Borcea, pe care se afla amplasat municipiul Călărași, are 99 km lungime. Punctul de trecere al Dunării de la Chiciu – Ostrov este un excelent loc de pescuit și antrenament pentru sporturile nautice. Totodată este un loc oportun pentru plimbări cu ambarcațiuni atât pe Dunăre cât și pe brațul Borcea.
Din punct de vedere al agrementului sportiv, municipiul dispune de un ștrand dotat cu dușuri, un bazin pentru copii și unul pentru adulți,2 piscine, cinci terenuri de fotbal cu gazon artificial și iluminat corespunzător pentru desfășurarea de competiții sportive în nocturnă, un complex sportiv cu terenuri de fotbal, handbal, sală de sport, un teren de tenis, trei săli de fitness, trei cazinouri o sală de ping-pong si doua de bowling.
Locuri de distracție

Cele trei plaje amenajate oferă atât călărășenilor cât și turiștilor locuri de distracție pe perioada verii; Cea mai mare dintre plaje este pe partea opusă brațului Borcea, cunoscută ca și Plaja Mare. Accesul se face cu barca sau șalupa. Este amplasată vis-a-vis de Parcul Central. Cea de-a doua plajă, Plaja Tineretului este amplasată în vecinătatea pădurii. Ultima plajă face legătura cu terasa Restaurantului Albatros. Călărașiul este înzestrat cu cinci terenuri artificiale de fotbal amenajate. De asemenea mai multe cluburi fac viața de noapte a orașului foarte activă.
Există chiar și un traseu de agrement pe Dunăre cu vaporașul, punctul de plecare îl constituie stația amplasată în Parcul Central iar destinația este pe malul bulgăresc, în Silistra. Călărași-ul dispune de un patinoar în cadrul complexului sportiv "Tineretului" în care se poate patina în orice sezon,un cafe-cinema 3D,iar începând din 2012,de un cinematograf 3D.
Atractivitate
Călărașiul ocupă locul 43 în Topul primelor 50 de orașe din România, realizat de revista Capital, aflându-se la egalitate cu Tecuciul, ambele orașe având 4,10 puncte. Devansează totuși Vasluiul (locul 49) sau Slobozia (locul 47), dar este depășit de Turda (locul 8), Giurgiu (locul 25) și Petroșani (locul 39).
Atracții turistice
O serie de turiști, predominant din Italia, vin la pescuit și vânătoare în Călărași pentru că zona înconjurătoare orașului oferă un bogat fond cinegetic și brațele Dunărea Veche și Borcea oferă locuri de pescuit. În perioada următoare este posibil ca fostul canal, acum dezafectat, Dunărea-Siderca să devină loc de agrement, predominant loc de pescuit, printr-o decizie a Consiliului Local.
Și-a deschis porțile la 1 iunie 1980 sub conducerea lui Gheorghe Tatavura care s-a înțeles cu conducerea județeană și a adus câteva specii de mamifere, atât sălbatice cât și domestice, precum și colecție de păsări exotice ce-i aparțineau. Grădina Zoologică din Călărași a cunoscut o rapidă creștere devenind una dintre cele mai mari grădini zoologice din Romania, atât ca suprafață cât și ca număr de specii.
În februarie 1985, din cauza unui dig nefinalizat s-a produs o inundație ce a acoperit întreaga grădină zoologică. Un număr foarte mic de animale au putu fi salvate, printre care și un urs carpatin care a avut puterea de a sta o noapte întreagă într-un pom, dimineața urcând în barca care îi fusese special ancorată lângă pom.
În anul 1990 la Grădina Zoologică din Călărași erau găzduite animale unicat în România, lucru care s-a datorat schimburilor de animale între Grădina Zoologică din Călărași și alte astfel de locații din străinătate.
După 1990, ca și economia țării, Grădina Zoologică a cunoscut un regres. Este singura grădină zoologică din România care reproduce jaguarul, tigrul siberian și struțul Emu. În 10 ani s-au obișnuit peste 60 de exemplare de tigrii și jaguari. O parte din acești tigri au ajuns la Circul Globus unde au fost dresați și participă la spectacole. Grădina zoologică din Călărași este o "exportatoare" pentru celelalte grădini zoologice din Romania. O pereche de animale unicat în țară îl formează urșii de Alaska (grizzly), Rom împreună cu perechea sa Anita, ce au peste 1,2 tone greutate și care au făcut parte din colecția lui Nicolae Ceaușescu, după 1990 ajungând la Călărași. Cea mai nouă construcție în cadrul Grădinii Zoologice este Aquaterrarium-ul ce însumează o colecție de pești exotici, șerpi și reptile. În prezent grădina zoologică este administrată de inginerul zootehnist Cristian Tatavura, fiul celui care a pus bazele grădinii zoologice.
Spații verzi
Zonele verzi ale municipiul Călărași sunt constituite din: parcuri agrement și sport, situate în sudul orașului, zona de faleză, grădina zoologică, complexul sportiv „Navrom” și complexul sportiv „Tineretului” în nord. De asemenea, se poate include zona ștrandului de pe malul drept al brațului Borcea. În afara perimetrului intravilan, în sud, există frumoase locuri de agrement reprezentate prin pădurea tipic de luncă și
ochiurile de apă - brațul Borcea și locurile din sud-vest.
Unități Hoteliere

Complex turistic Albatros Podul 4 (Hotel) ***
Hotel Călărași *** (cel mai mare hotel din Călărași)
Cultură
Manifestări culturale importante
Festivalul mondial de caricatură „Dictatorii râsului”
Festivalul internațional de Film – 7 Arte
Festivalul național de Folk “Chitara Dunării”
Festivalul internațional de folclor „Hora Mare”
Festivalul național de literatură „Alexandru Odobescu”
Festivalul național de muzică ușoară „Flori de mai”
Festivalul național de poezie tânără „Mihai Eminescu”
Festivalul național de teatru „Ștefan Bănică”
Festivalul național de teatru amator "Ernest Maftei"
Festivalul național de teatru neprofesionist pentru adulți și copii – Thalia în 7 zile
Premiul național de proză „Ștefan Bănulescu”
Simpozionul național pe temă religioasă „Toți suntem credincioși”
Zilele municipiului (sfârșitul lunii septembrie)
Monumente și clădiri

În urma planului de sistematizare comunist, o mare parte (și cea mai prețioasă) din zestrea edilitară și din monumente a fost pierdută, dar totuși o mică parte a supraviețuit.
Biserica Alexe, construită în secolul al XIX-lea
Catedrala „Sf. Nicolae (construită în anul 1858 fiind cea mai veche clădire a municipiului)
Cazarma Pompierilor (actuala arhivă județeană)
Clădirea Gimnaziului Carol I Călărași (primul liceu din Călărași)
Monumentul „Eroilor Călărășeni din al Doilea Război Mondial”
Monumentul Soldaților (considerat km 0 al municipiului)
Monumentul Vulturului (de la „5 Călărași”)
Palatul Prefecturii (construcție ridicată în anul 1897, este un monument al arhitecturii laice)
Turnul de apă (construit la începutul secolului al XX-lea, este situat în zona ce centru a orașului încadrat de blocuri)
Personalități
Școala primară a urmat-o la Bacău iar liceul (Sfântul Sava) și facultatea (Medicină) la București. Devine doctor în medicină și chirurgie în anul 1905. Activitatea și-o desfășoară la Sanatoriul Olchovschi, Spitalul Eforiei și Spitalul Brâncovenesc, iar după anul 1912 ajunge la Spitalul din Călărași unde va rămâne până la pensionare (1939). La Spitalul din Călărași ocupă funcțiile de director onorific (1933 - 1937) și apoi de director (1937 - 1939).
Medic apreciat pentru domeniul medical, a fost și istoric al medicinei, al orașului Călărași și județului Ialomița. A publicat lucrări ce s-au bucurat de aprecierea specialiștilor: ‘Medicina și farmacia în trecutul românesc’, „Ciuma în trecutul românesc’, „Istoria orașului Călărași de la origine până la anul 1852’, etc, primind de două ori premiul Oroveanu de la Academia Română. A publicat studii de specialitate în revistele vremii, în ziarele ’Acțiunea’ și ’Pământul ’ a publicat articole despre istoria Călărașiului, Ialomiței și Bărăganului.
În aprilie 1933 a descoperit documentul prin care Călărașii deveneau reședința județului Ialomița. În arhiva lui Nicolae Mavros descoperă documente inedite despre revoluția lui Tudor Vladimirescu, documente pe care le-a publicat pentru prima dată la Călărași.
A fost ales membru activ la Congresul Internațional de Istoria Medicinei (1934 ) și vicepreședinte al Societății Regale Române pentru Istoria Medicinei. A făcut parte din conducerea Ligii Culturale locale a orașului Călărași, a Universității Populare Ialomița, susținând numeroase conferințe sub auspiciile acestora. După pensionare, în 1939, s-a stabilit în București.
Nicolae Bănescu (16 decembrie 1878, Călărași - 1971)
Clasele primare le-a urmat în Călărași iar cele liceale și universitare la București. A studiat limba greacă și literatura bizantină timp de 2 ani în Germania la Munchen.
Orașe înfrățite
Municipiul Călărași este înfrățit cu următoarele localități:
Sport

Fotbal
AFC Dunărea 2005 Călărași este echipa de fotbal a municipiului Călărași. În sezonul 1997-1998, în urma unei colaborări cu formația FC Dinamo București, Dunărea a evoluat pentru un sezon în Liga a II-a.
Antrenorul principal este Dan Alexa,iar presedintele clubului, Florentin Brișan. Principalii finanțatori ai echipei sunt primăria și consiliul local, însă printre sponsori se mai numără SC AliTrans COM SRL, SC Aldis SRL, SC 5 Călărași SRL, SC Dancle Distribution SRL, SC Avicola SA. Echipa evoluează pe Stadionul Municipal din Complexul Sportiv al Tineretului, stadion cu o capacitate de 10.000 de locuri.
Cele mai bune performanțe au fost realizate în Cupa României, în perioada 1991-1997 Dunărea ajungând în fazele superioare, meciurile oficiale cu CFM Universitatea Cluj, FC Progresul București sau Sportul Studențesc fiind vii în memoria iubitorilor de fotbal din Călărași.
În ediția 1992 a Cupei, Dunărea și-a delectat suporterii nu numai prin aducerea la Călărași a unor echipe de "Divizia A", dar și cu ajungerea în sferturile Cupei României. În acea ediție Dunărea a eliminat: Avântul Independența 4-0, Navol Oltenița 3-0, Portul Constanța 4-1, Rocar București 1-0, Gloria Bistrița 3-2 (un meci la care antrenorul de atunci al bistrițenilor, Remus Vlad, a "aflat" unde este Călărașiul pe hartă, după ce se declarase necunoscător la tragerea la sorți), Flacăra Moreni 7-3, ASA Târgu-Mureș 2-1. Pentru depășirea sferturilor de finală și accederea în semifinale, Dunărea trebuia să treacă de Politehnica Timișoara. Primul meci a avut loc la Călărași, în fața unui stadion arhiplin, cu peste 12.000 de spectatori din oraș, din județ sau din județele limitrofe. Meciul se transmitea la radio dar și la TVR 1. Și o țară întreagă a văzut că la Călărași se joacă fotbal! Că Dunărea nu este o glumă ajunsă în această fază a Cupei României, punând FRF-ul "pe foc" în eventualitatea unei - posibile - calificări. Pentru că echipa care ajungea în semifinale și apoi în finală avea șansa de a juca în Cupa UEFA. După 0-0 la pauză Dunărea a câștigat cu 1-0, însă datorită unor accidentări suferite de unii dintre cei mai buni jucători ai echipei, în returul de la Timișoara echipa bănățeană s-a calificat, câștigând cu 2-0.
Vezi și
Dunăre - Ostroave (arie de protecție specială avifaunistică)
Canaralele Dunării (sit de importanță comunitară)
Bibliografie suplimentară
Constantin Tudor, Istoria orașului Călărași, ediția a doua, revăzută și adăugită, Călărași, Editura Agora, 2008.
Dr. Pompei Samarian, Istoria orașului Călărași de la origine până în anul 1852, București, Institutul de Arte Grafice E. Marvan, 1931.
Legături externe

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Călărași Arhivat în 10 iunie 2009, la Wayback Machine. (pagina oficială)
Agenția pentru Protecția Mediului Călărași Arhivat în 6 martie 2009, la Wayback Machine. (pagina oficială)
Direcția județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Călărași Arhivat în 1 iulie 2009, la Wayback Machine. (pagina oficială)
Direcția pentru Sport a județului Călărași Arhivat în 11 mai 2009, la Wayback Machine.
AJOFM Călărași Arhivat în 12 martie 2009, la Wayback Machine.
Administrația portuară Arhivat în 11 octombrie 2009, la Wayback Machine.
Inspectoratul școlar Călărași Arhivat în 23 august 2009, la Wayback Machine.
Kaynak: Wikipedia – Călărași · CC BY-SA 4.0
History
The site of a medieval village, called Lichirești from the time of Michael the Brave. Călărași appeared for the first time in 1700 on a map drawn by Constantin Cantacuzino. It got its name after it was made by the Wallachian princes, in the 17th century, a station of "mounted couriers' service" on the route from Bucharest to Constantinople. The service was operated by horseback riders (the călărași). It expanded into a small town, and in 1834 became the surrounding county's capital.
Transportation
Călărași is connected by National Roads DN3, DN21, DN31, and DN3B. Also A2 ("The Sun's Motorway") has 3 exits for Călărași, at Lehliu Gară (about 50 km (31 mi) NW), Dragalina (about 30 km (19 mi) N) and Fetești (about 40 km (25 mi) NE). The city lies on the seventh pan-European corridor of transport (the Danube river) and is next to the fourth pan-European transport corridor (Dresden–Constanța) at 26 km (16 mi). The Călărași train station serves the CFR Line 802. The nearest major cities are: Bucharest 120 km (75 mi), Constanța 148 km (92 mi), and Varna 155 km (96 mi).
Education
The city features seven middle schools and several high schools, including:
Sports
The city is currently represented by Dunărea Călărași in the Romanian Liga III football league.
Natives
Ștefan Bănică Sr. (1933–1995), actor, singer
Vladimir Constantinescu (1895–1965), general
Maria Cuțarida-Crătunescu (1857–1919), first female doctor in Romania
Petre V. Haneș (1879–1966), literary historian
Dan Mateescu (1911–2008), engineer, titular member of the Romanian Academy
Dragoș Protopopescu (1892–1948), writer, poet
Climate
The climate is continental with a year average temperature of 11.3 °C (52 °F). The lowest temperature ever recorded in Călărași was −30.0 °C (−22 °F) on January 9, 1938, and the highest was 42.3 °C (108 °F) on July 5, 2000.
Population
At the 2021 census, Călărași had a population 58,211. In 2011, it had a population of 65,181, with 95.05% of them declaring themselves as being Romanians and 3.59% Roma. The surrounding communes (Modelu, Ostrov, Roseți, Grădiștea, Cuza-Vodă, and Ștefan Vodă) together with Călărași number almost 100,000 inhabitants.
Kaynak: Wikipedia – Călărași · CC BY-SA 4.0

