
Cluj-Napoca
Cluj-Napoca, numit doar Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian, este municipiul de reședință al județului Cluj, România.
Government administration · Romania · 0 followers
Overview
Cluj-Napoca, numit doar Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian, este municipiul de reședință al județului Cluj, România. Se află în regiunea istorică Transilvania, la o altitudine de 356 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 174,8295 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar și Recesământul Populației și Locuințelor 2021, este de 286.598 de locuitori. Având 286.598 de locuitori la recensământul din 2021, este al doilea oraș ca populație din țară. Cu o istorie de peste două milenii, orașul este supranumit Inima Transilvaniei sau Orașul comoară.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Cluj-Napoca, numit doar Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian, este municipiul de reședință al județului Cluj, România. Se află în regiunea istorică Transilvania, la o altitudine de 356 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 174,8295 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar și Recesământul Populației și Locuințelor 2021, este de 286.598 de locuitori. Având 286.598 de locuitori la recensământul din 2021, este al doilea oraș ca populație din țară. Cu o istorie de peste două milenii, orașul este supranumit Inima Transilvaniei sau Orașul comoară.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Etimologie
Cluj
Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în 1213 pentru a desemna cetatea orașului medieval. Cuvântul latin clusa/clausa înseamnă „închis” și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Sensuri similare sunt atribuite termenului slav kluč, care înseamnă „cheie” și termenului germanic Klause/Kluse, care înseamnă „trecătoare”. Termenul din urmă este păstrat în denumirea în limba germană a orașului, Klausenburg.
Numele orașului ar mai putea proveni de la un anume primar sas Klaus sau de la faptul că așezarea medievală a apărut în umbra unei mănăstiri, odată ce în germană, pe timpul primilor locuitori sași din această zonă, la mănăstire se zicea Kloster. O altă ipoteză este că numele provine de la primul său magistrat (de origine maghiară), Miklós/Kolos.
Denumirea veche a orașului în limba română, folosită și de Mihai Eminescu în Poesis, era cea de Cluș, ocazional ortografiată și Klus, după regulile de scriere ale limbii maghiare. Denumirea românească de Cluj a devenit oficială în 1918 după unirea Transilvaniei cu România.
Napoca
Originea numelui Napoca este, cel mai probabil, pre-romană. Această denumire a așezării a fost menținută după cucerirea Daciei în anul 106 de către coloniștii romani care au construit un castru pe locația centrului Clujului modern. În timpul domniei împăratului Hadrian, castrul este promovat la rang de municipiu și este redenumit Municipium Aelium Hadrianum Napoca. Printre posibilele etimologii pentru Napoca (sau Napuca) se numără numele unor triburi dacice, cum ar fi Naparis sau Napaei, termenul grecesc napos (νάπος), care înseamnă „vale împădurită”, sau rădăcina indo-europeană *snā-p- (Pokorny 971-2), care are semnificația de „a curge”, „a înota” sau „umezeală”.
Cluj-Napoca
Schimbarea numelui orașului din Cluj în Cluj-Napoca, s-a efectuat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974 în cadrul politicii național-comuniste din timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Conform decretului, municipiului i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca „pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări – mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri”.
Istorie
Preistorie
Cele mai vechi vestigii descoperite în Cluj datează din perioada neolitică și aparțin culturilor Starčevo-Criș și Vinča-Turdaș. Rămășițele găsite în Mănăștur, respectiv în apropierea centrului orașului sunt cel mai probabil din perioada anilor 6.000–5.500 î.e.n. Din epoca bronzului au fost găsite fundații ale unor locuințe și diverse obiecte din bronz asociate culturii Coțofeni (aproximativ 3.500–2.500 î.Hr) în zonele cimitirului Hajongard, Gării și dealului Hoia. Din perioada de tranziție către epoca fierului (aproximativ 800–650 î.e.n.) au fost descoperite în apropierea Pieței Lucian Blaga o serie de obiecte aparținând culturii Basarabi.
Din perioada dacilor și a celților a fost descoperită o așezare (din 250-100 î.e.n.) în zona Someșeni, alcătuită din mai multe bordeie, împreună cu mai multe necropole de incinerație la Dezmir și Apahida.
Dacia romană (106–sec. III)
Prima atestare scrisă a castrului roman Napoca datează din perioada imediat următoare războaielor daco-romane, din anii 105–106, și constă dintr-o bornă militară, miliarul de la Aiton, parte a unui drum imperial care făcea legătura între acesta și Potaissa (astăzi Turda). Prima atestare literară a așezări romane provine tot din această perioadă și îi aparține geografului Ptolemeu.
Fondată pe malul drept al râului Samus (Someșul Mic), Napoca era la început un simplu vicus, o așezare ad-hoc. Ea devine așezare urbană, civitas, în timpul împăratului Hadrian, fie în anul 117, fie în 124, sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca. Ajunsă capitală a provinciei Dacia Porolissensis, Napoca este ridicată la rangul de colonia, cu titlul de Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marc Aureliu sau de Commodus. Orașul se bucura de ius Italicum, cel mai înalt statut urban din Imperiul Roman.
Epoca migrațiilor (sec. III–IX)
După retragerea romană din Dacia din secolul al III-lea, regiunea trece printr-un proces de ruralizare și descentralizare. Centrele urbane, inclusiv colonia Napoca, sunt abandonate, iar izvoarele istorice despre zona Clujului se împuținează. Cu toate astea, vestigiile din acea perioadă ne arată că deși o parte din populația civilă părăsește provincia împreună cu oficialii romani, o parte din vorbitorii de limbă latină, fie coloniști, fie nativi romanizați, rămân în apropierea coloniei Napoca.
Geografie

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona central-nord-vestică a Transilvaniei, având o suprafață administrativă de 179,5 km² și o suprafață construită de circa 36 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale pâraielor Popești, Chintău, Borhanci și Popii.
Topografie
Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 m. La est, în continuarea orașului, se întinde Podișul Someșan, iar la nordul orașului se află Dealul Morilor (670 m), Dealul Lombului (682 m), Dealul Steluța, Dealul Chinteni, Dealul Râpos (578 m), Dealul Sf. Gheorghe, Dealul Bogamaia (609 m) și Dealul Fânațelor (513 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m), dealul Sf. Pavel (538 m), Dealul Melcului (615 m) și Dealul Suceagului (637 m). Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia.
Hidrografie
Municipiul Cluj-Napoca este străbătut de două râuri, Someșul Mic și Nadăș, de pâraiele Țiganilor, Popești, Nădășel, Chintenilor, Becaș și Murătorii, precum și de un curs artificial, Canalul Morii. Patru lacuri artificiale se află în partea estică a orașului în zonele Gheorgheni și Între Lacuri.
Someșul a reprezentat de-a lungul timpului principala arteră hidrologică a cetății. Atât Castrul cel Vechi, cât și cetatea medievală, s-au format în prozimitatea acestuia, laturile lor de nord fiind delimitate de cursul său. În Evul Mediu acesta nu era navigabil decât pentru plute și bărci de mici dimensiuni. Someșul Mic reprezenta însă o rută navigabilă, văsându-se în Someș (ce străbate orașe precum Dej și Satu Mare), ce se varsă apoi la rândul său în Tisa (pe care se află Sighetu Marmației, Solnoca și Seghedin), vărsându-se apoi în Dunăre în apropiere de Belgrad.
Demografie

Conform recensământului din 2021, populația municipiului Cluj-Napoca în acel an era de 286.598 de locuitori, în scădere față de recensământul din 2011, când se înregistraseră 324.576 locuitori. Din punct de vedere etnic, populația orașului era alcătuită din 245.737 români (75,71%), 49.565 maghiari (15,27%), 3.273 rromi (1,01%) și 2.601 alte etnii (8,01%).
Apartenența religioasă era majoritar ortodoxă română, de această confesiune aparținând 212.975 de oameni (65,62%). Restul populației era împărțită între un număr mare de culte: reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Aproximativ 9% din populație nu și-a precizat apartenența religioasă la recensământ sau nu are una.
Istoric
Începând cu fondarea orașului medieval, compoziția etnică și apartenența religioasă în oraș a fluctuat. În secolele XIII și XIV, coloniștii sași alcătuiesc majoritatea populației, raportul între aceștia și populația maghiară echilibrându-se în a doua jumătate a secolului XV, ulterior maghiarii devenind majoritari. Această stare se schimbă doar începând cu anii 1950, în urma mișcărilor de populație din rural în urban, când etnicii români devin majoritari.
Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul al XX-lea, în decurs de 100 de ani crescând de peste șase ori ca număr de locuitori, de la o populație de 50.908 în anul 1900, la 328.602 la recensământul din 1992. Creșterea demografică din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea se datorează în mare parte așezării în localitate a populației din mediile rurale învecinate. Din punct de vedere etnic și confesional, populația orașului a ajuns să aibă aceleași proporții ca zona rurală înconjurătoare.
Pe fondul unei scăderi de populație în toată România după revoluția din 1989, la finalul secolului XX, populația Clujului suferă singura scădere de la începutul înregistrării valorilor, de la 328.602 în 1992 la 317.953 în 2002. Creșterea se reia în primele două decenii ale secolului XXI, înregistrându-se o populație de 324.576 la recensământul din 2011.
Administrație și politică

Municipiul Cluj-Napoca este împărțit, din punct de vedere administrativ, în 20 de cartiere și este administrat de un primar, doi viceprimari și un consiliu local.
Împărțire administrativă
Clujul este împărțit în 20 de cartiere dispuse circular, în jurul centrului, care s-au constituit în trei faze principale. Înainte de jumătatea secolului al XX-lea, s-a dezvoltat Centrul, și cartierele Gruia și Andrei Mureșanu, împreună cu zonele imediat învecinate. Odată cu urbanizarea forțată din timpul regimului comunist, au fost create mai multe cartiere de blocuri: Mănăștur, Gheorgheni, Mărăști, sau Zorilor. După revoluția din 1989, datorită liberalizării pieței imobiliare, suprafața construită a Clujului a crescut semnificativ, orașul dezvoltându-se în toate direcțiile, fapt care a dus la apariția unor noi cartiere precum Europa, Borhanci sau Sopor.
Consiliu local
Istoria consiliului local Cluj începe în secolul XV, când împăratul romano-german, Sigismund de Luxemburg, acordă urbei dreptul de a-și alege 12 jurați drept consilieri. Numărul de consilieri a fost sporit în mai multe rânduri, Sfatul Clujului fiind format la jumătatea secolului al XV-lea. Numit și Centumviratul, acesta era format dintr-o sută de bărbați, jumătate maghiari și jumătate germani, împărțiți și în funcție de statut social, jumătate breslași și jumătate nobili. După reforma protestantă din secolul XVI, în consiliu au fost reprezentate comunitatea catolică și cea protestantă în mod egal. Instituția Centumviratului a fost desființată în 1848, prin promulgarea Legilor din Aprilie și uniformizarea administrativă în Regatul Ungariei.
Între 1948 și 1950, consiliul s-a numit Comitetul provizoriu local, Sfatul Popular al Clujului între 1950 și 1968, și Consiliul Popular al Municipiului Cluj din 1968, în anul 1974 fiind adăugată și denumirea de Napoca numelui. După revoluția din 1989, acesta a fost compus din 31 de consilieri, numărul fiind redus la 27 începând cu alegerile din 2004.
Economie

Cluj-Napoca, împreună cu zona metropolitană Cluj, are una dintre cele mai mari și dinamice economii din România. Datorită forței de muncă înalt calificate, infrastructurii logistice, atractivitatea parcurilor industriale și costurilor relativ scăzute de a porni o afacere, Clujul a atras în anii 2000 și 2010 numeroși investitori străini sau locali. Printre companiile active fondate în oraș se numără Banca Transilvania, Napolact, Farmec, Jolidon, Terapia sau Ursus. PIB-ul pe cap de locuitor al orașului raportat la puterea de cumpărare era la nivelul de 150% din media UE în anul 2020. Clujul a fost orașul cu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană între anii 2000 și 2020.
Istoric
Industrializarea Clujului a început în a doua jumătate a secolului XIX. În anul 1870 și-au început activitatea Uzinele de Material Rulant. Ulterior, s-au deschis prima uzină electrică, în 1906 și fabrica de încălțăminte Clujana, în 1911.
Cea mai puternică etapă a dezvoltării industriale a orașului a fost în perioada comunistă, când s-au creat patru mari zone industriale:
Zona industrială est cu întreprinderile Iris, Unirea, Carbochim, Clujana, Sinterom, Terapia, Sanex, Electrometal, Combinatul de Utilaj Greu, ș.a.
Zona industrială centrală, din care făceau parte Metalul Roșu, IMMR 16 Februarie, Tehnofrig, Armătura, Libertatea, Mucart, Farmec, Flacăra, Someșul, Feleacul, ș.a.
Zona industrială Baciu, care cuprindea întreprinderile de minerit, morărit, panificație, producție legume și fructe, producție viticolă (actualul Prodvinalco), printre altele.
Zona de depozitare Someșeni cu depozite industriale, terminalul CFR și baze de producție pentru construcții.
O parte semnificativă a industriei clujene a falimentat după tranziția către economia de piață în urma revoluției din 1989. Singurul sector industrial semnificativ încă activ în limitele orașului este cel chimic (reprezentat prin fabrici precum Terapia), celelalte activități industriale fiind mutate în parcurile Tetarom din localitățile alăturate, în special Baciu, Apahida și Jucu.
Transport

Transportul rutier
În anul 2018, Clujul era străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km erau echipate cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Clujul este traversat de drumul european E60 (București–Oradea–Budapesta–Viena), de drumul european E81 (Muncaci–Halmeu–Constanța), de drumul european E576 (Cluj-Napoca–Dej) și de DN1 (Borș-București). Începând cu anul 2017, este în pregătire proiectul pentru drumul TR35 – Drum TransRegio – Centura Metropolitană Cluj.
Pe cale rutieră, Cluj-Napoca este situat la 273.3 km de Brașov, 316.7 km de Timișoara, 431 km de Iași, 444.8 km de București și 667.1 km de Constanța.
Transportul public
Transportul în comun este asigurat de Compania de Transport Public Cluj-Napoca, prin intermediul a 119 linii de autobuz, din care 60 urbane și 33 metropolitane (spre localitătile învecinate), o linie express (spre Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj), 2 spre Hypermarketul Cora, 20 de linii pentru transportul elevilor către unitățile de învățământ și trei linii de noapte. Orașul beneficiază și de rețea de troleibuz și tramvai, fiind, 14 linii de troleibuz (din care două de noapte) și 5 linii de tramvai.
Compania este dotată cu aprox. 350 de autobuze (Renault/Irisbus Agora, MAN, Iveco Urbanway, Solaris Urbino 18, Mercedes-Benz Conecto, Solaris Urbino 12., Setra S415 LE Business etc.), 132 de troleibuze (Irisbus/Renault Agora, Irisbus Citelis, Iveco Astra Town 118, Solaris Trollino 18), 29 de tramvaie (PESA Swing 120NaR, Astra Imperio) și microbuze.
Începând cu 2021, în oraș a fost introdus programul „Vinerea Verde”, prin care transportul public urban devenea gratuit în fiecare vineri. În 2022 și 2023, proiectul a fost extins și spre comunele Florești, Apahida și Baciu. În anul 2014, serviciile Companiei de Transport Public au fost utilizate pentru circa 150 de milioane de călătorii. Între anii 2011 și 2015 s-au efectuat lucrări de modernizare a liniei de tramvai din Cluj-Napoca, fiind înlocuită infrastructura din tot orașul care data de la finalul anilor 1980 și se afla într-o stare avansată de degradare.
Arhitectură

Clujul deține un amplu ansamblu de monumente istorice, edificate în stiluri diverse, care au adus urbei supranumele de Oraș Comoară. Dintre cele mai vechi se numără fortificațiile medievale, lăcașurile de cult gotice din timpul Regatului Ungariei, sau casele, palatele și bisericile în stil renascentist și baroc, construite în timpul Monarhiei Habsburgice. În secole XIX și XX au fost ridicate edificii în stil eclectic, neoclasic sau Art Nouveau, iar după al Doilea Război Mondial, a devenit dominant stilul realismului socialist.
Stil gotic
Cele mai vechi biserici din Cluj au fost construite în stilul gotic în evul mediu târziu și se află în zona centrală și de vest a orașului. Biserica Sf. Mihail, finalizată în anul 1390, se află în punctul central al orașului, în Piața Unirii, și are în componență un turn cu ceas cu înălțimea de 80m, fiind al doilea cel mai înalt turn al unei biserici din România. Biserica de pe Ulița Lupilor, construită între 1486 și 1516 de către ordinul franciscan, se află în centrul vechi al Clujului, în apropierea Bastionului Croitorilor, și îi aparține Bisericii Reformate din anul 1620. Biserica Calvaria este cea mai veche biserică încă în folosință din Cluj, datând din 1095 și se află în centrul fostului sat Mănăștur, devenit în anul 1965 cartierul Mănăștur din Cluj-Napoca.
În secolul al XIX-lea, pe ruinele unei biserici vechi aflate într-o stare avansată de degradare, a fost construită singura biserică în stil neogotic din Cluj-Napoca, Biserica Sfântul Petru, romano-catolică.
Stil baroc
Cele mai multe biserici monument istoric din Cluj-Napoca au fost construite în stilul baroc și se află, exclusiv, în centrul orașului. Singurul lăcaș al Bisericii Ortodoxe construit în acest stil este Biserica Ortodoxă din Deal, finalizată în anul 1796. Mai multe ordine catolice au construit biserici și mânăstiri în stil baroc, dintre care se mai află în uz Biserica Franciscană (construită inițial în stil romanic), Biserica Minoriților și Biserica Piariștilor. În stil baroc au mai fost construite Biserica Bob, cel mai vechi lăcaș greco-catolic din oraș, și două biserici ale unor culte protestante, Biserica Evanghelică-Luterană și Biserica Unitariană.
Amenajare urbană

Planificare urbană
Clujul este compus din centrul istoric, construit în mare parte înaintea secolului XX și dintr-un număr de cartiere cu funcțiuni mixte, construite în secolele XX și XXI. Cartierele construite în prima jumătate a secolului XX prezintă densitate medie și sunt alcătuite mai mult din vile și blocuri de înălțime medie. Acestea sunt cartierele Andrei Mureșanu, Gruia, Grigorescu (partea estică) și Gheorgheni (partea nordică). În perioada comunistă au fost construite cartierele Între Lacuri, Gheorgheni (partea sudică), Grigorescu (partea vestică), Mănăștur (în locul vechiului sat Mănăștur), Mărăști (în locul vechiului Hóstát), Plopilor, Zorilor. După 1989 au fost construite cartierele Europa, Bună Ziua, Borhanci și Sopor.
Fortificații
De-a lungul istoriei Clujului, au fost construite 4 principale sisteme de fortificații în zona centrului orașului, din care 3 mai sunt vizibile și în prezent și sunt frecventate ca obiective turistice: un fragment din ruinele Castrului Roman Napoca, aflat în Piața Unirii, mai multe fragmente din a doua cetate medievală și rămășițele Cetățuii.
În timpul Epocii Medievale, Clujul a avut două serii de fortificații de apărare. Prima, de dimensiune mai mică, a fost parțial distrusă de o invazie tătară în secolul XIII, rămășițele sale fiind încorporate în cea de-a doua cetate medievală a Clujului, construită după obținerea titlui de Oraș liber regesc în anul 1316. Aceasta înconjura zona actualului centru istoric și era constituită din zidurile de apărare și 20 de turnuri, întreținute și apărate de breslele Clujului. Dintre aceste, astăzi mai există Bastionul Croitorilor, Bastionul Postăvarilor, Bastionul Lăcătușilor (devenit ulterior Turnul Pompierilor) și Bastionul Pantofarilor (parțial demolat). Doar primele două și-au menținut arhitectura originală.
Ultimul rând de fortificații a fost construit între 1715 și 1735 de către Monarhia Habsburgică pe dealul Cetățuii. Fortăreața era în formă de stea, era dotată cu o redută și un turn și era înconjurată de bastioane. Doar o parte din clădirile vechii cazarme au supraviețuit până în prezent, o parte fiind demolate în perioada comunismului pentru a construi Hotelul Belvedere și Turnul Parașutiștilor. Pentru a conserva și restaura situl Cetățuii, în anul 2020 a fost elaborat un plan de reamenajare a zonei care prevedea readucerea vârfului dealului la forma de stea din secolul XVIII, crearea unei piațete în locul parcării hotelului și redeschiderea porții de vest către public.
Cultură

Clujul dispune de o gamă largă de activități și întreprinderi din domeniul culturii, orașul având o bogată istorie a teatrului, cinematografiei și muzicii. Sunt prezente la Cluj patru instituții publice naționale de cultură: Teatrul Național „Lucian Blaga”, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Maghiară și Opera Națională Română. În oraș activează filiale ale Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Artiștilor Plastici, Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. De asemenea, Clujul are un număr semnificativ de centre culturale, precum Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural German, Centrul Cultural Italian, British Council, Centrul Cultural Brazilian, Centrul Cultural Polonez, Institutul Confucius, printre altele.
Heraldică
Cel mai vechi simbol al Clujului este sigiliul orașului liber, acordat de Ludovic de Anjou în anul 1369 și folosit de atunci pe acte administrative și judecătorești. Sigiliul are în prim plan un zid de cetate cu șapte creneluri, iar în mijlocul acestuia, o poartă cu hersă. Deasupra lor, în fundal, se află 3 bastioane crenelate cu fereastră. Acest simbol apare pe acoperișul Primăriei vechi din Piața Unirii, pe o lojă a Teatrului Național din Cluj, pe Obeliscul Carolina, în Biserica Sf. Mihail și este, de asemenea, încorporată în emblema Universității Babeș-Bolyai.
Diferită de stema tradițională, cea curentă a fost adoptată în anul 1999, în urma unui concurs organizat în 1995 de Primăria Cluj-Napoca, condusă de Gheorghe Funar. Modelul câștigător, conceput de o elevă de la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea”, prezintă un scut împărțit în trei secțiuni, cea din stângă conținând un portret al zeiței Minerva, cea din dreapta, o reprezentare a Monumentului Memorandiștilor, iar cea superioară, un draco dacic.
Muzee și galerii
Numeroase expoziții permanente sau temporare pot fi vizitate la Muzeul Național de Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Zoologic, Muzeul Apei, Muzeul de Mineralogie, Muzeele Universității Babeș-Bolyai și Muzeul Mitropoliei Clujului.
Media

Presă scrisă
Cluj-Napoca este un centru important pentru mass-media transilvăneană, atât pentru presa de limbă română, cât și pentru cea de limbă maghiară. Cel mai longeviv cotidian încă funcțional este ziarul Făclia, succesor al revistei comuniste Lupta Ardealului, al cărei prim număr a apărut în anul 1946. Înaintea scăderii popularității presei scrise, în Cluj apăreau ediții de Transilvania ale cotidienelor naționale, precum România liberă, Ziarul financiar, Evenimentul zilei, Pro Sport sau Gazeta sporturilor.
Principalele publicații locale de limbă română din mediul online sunt Actual de Cluj, Gazeta de Cluj, Ziua de Cluj, Monitorul de Cluj și Transilvania Reporter. Principalele reviste de cultură și literatură sunt: Apostrof, Idea, Steaua, Tribuna și Echinox.
Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin publicațiile Szabadság, Krónika, Transindex, Maszol și Főtér. În oraș se află și redacția săptămânalului Erdélyi Napló, publicației Átlátszó Erdély, precum și redacțiile revistelor culturale Korunk și Helikon și a portalului istoric Erdélyi Krónika.
În trecut, apogeul diversității ofertei de presă a fost în perioada interbelică. Printre publicații se numărau ziarul sionist Új Kelet (în maghiară, Noul est), oficioasele de partid Keleti Újság (pentru Partidul Maghiar) și Patria (pentru Partidul Național Țărănesc), precum și publicațiile naționaliste Conștiința Românească și Țara Noastră, aceasta din urmă o revistă condusă de Octavian Goga. În timpul comunismului, printre publicații se numărau revistele sociopolitice și literare Tribuna, Steaua, Utunk, Korunk, Napsugár și Előre, precum și cotidianele regionale ale partidului comunist Făclia și Igazság și revista studențească trilingvă Echinox.
Radio & Televiziune
În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naționale și retransmite pe frecvențe locale programele de la București și parțial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania, Radio Cluj, Radio Impuls, Kiss FM, Pro FM, Radio Guerilla, Magic FM și Mix FM. În limba maghiară, Societatea Română de Radiodifuziune deține un post frate al Radio Cluj, denumit Kolozsvári Rádió, iar din mediul privat provine Paprika Rádió, înființat în anul 2006.
Învățământ și cercetare

Învățământ superior
Clujul găzduiește o comunitate academică de peste 100.000 de persoane. În prezent, funcționează în oraș 6 universități publice:
Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare universitate din Cluj și din România, având un număr de 49.478 de studenți în anul 2020 și 248 de specializări (din care 150 în română, 72 în maghiară, 9 în germană, 15 în engleză și 2 în franceză). Numele instituției provine de la două personalități marcante ale Transilvaniei, cercetătorul român Victor Babeș și matematicianul maghiar János Bolyai.
Universitatea Tehnică (UT sau UTCN) este a doua cea mai mare universitate din oraș, după Universitatea Babeș-Bolyai, având un număr de 12 facultăți și 19,841 de studenți în anul 2020.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” (UMF) a fost cotată a patra cea mai bună universitate din România și cea mai bună în domeniul medicinei și farmaciei în anul 2021. Este cea mai cosmopolită datorită diversității provenienței studenților, având cel mai mare număr de studenți străini din România.
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) este o universitate specializată pe tehnologii agricole și medicină veterinare, printre cele mai mari din România, având un număr de 5.643 de studenți în anul 2020.
Universitatea de Artă și Design (UAD), fondată în anul 1926 sub numele de Școala de Arte Frumoase, cuprinde două facultăți: Facultatea de Arte Plastice și Facultatea de Arte Decorative și Design.
Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” este formată din două facultăți: Facultatea de Interpretare Muzicală și Facultatea Teoretică.
La instituțiile academice publice se adaugă și trei private: Universitatea Sapientia (în maghiară Sapientia Erdélyi Magyar Tudományegyetem), Universitatea „Bogdan Vodă” și Institutul Teologic Protestant.
Învățământul preuniversitar
În Cluj funcționează 51 de grădinițe (26 private și 25 publice) și 27 de unități de învățământ care oferă cursuri la nivel primar și gimnazial (8 private și 19 publice). Funcționează 40 de licee (3 private și 37 publice), 13 școli postliceale (6 private și 7 publice) și 5 școli profesionale (toate publice). Stimulat de creșterea economică din anii 2000 și 2010, orașul se afirmă și ca centru educațional în învățământul preuniversitar, unde oferta s-a diversificat puternic în ultimii ani, cu investiții solide în școli private cu programe educaționale performante, atât în limba română, cât și în limba engleză.
Sănătate
![Polaris Medical, cel mai mare spital privat de recuperare din România, Suceagu, la 8 km de Cluj-Napoca[518]](https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Polaris_Medical_-_Spital_de_Recuperare_jud._Cluj.jpg/500px-Polaris_Medical_-_Spital_de_Recuperare_jud._Cluj.jpg)
Sistemul sanitar din Cluj oferă servicii de asistență medicală primară, secundară și terțiară la nivel local, județean și regional. Sistemul medical public are în componență, printre altele, 13 spitale, 11 ambulatorii integrate spitalelor, 33 de cabinete de medicină școlară, 91 de laboratoare integrate spitalelor și 16 farmacii integrate spitalelor. Sistemul medical privat este compus din 16 spitale și clinici, 6 policlinici, 8 ambulatorii de specialitate, 45 de centre medicale, 205 cabinete de medicină de familie, 636 de cabinete stomatologice, 258 de cabinete medicale de specialitate, 210 farmacii și 129 de laboratoare de tehnică dentară.
Cluj-Napoca este un centru de excelență în medicină, deținând unități medicale cu un nivel ridicat al calității serviciilor. Într-un clasament întocmit în 2011 de Ministerul Sănătății al unităților sanitare din România în funcție de competențele lor, un spital și trei institute din Cluj-Napoca au fost înscrise la clasa I de performanță dintr-un total de cinci categorii de competențe. Datorită programelor universitare de specialitate orașul reprezintă un pol de cercetare în domeniul medical și al sănătății publice.
Un spital regional de urgență, care ar urma să deservească toată Transilvania, va fi construit în Florești, devenit din anii 2010 o suburbie a Clujului.
Sport

Fotbal
În Cluj sunt active în prezent patru echipe de fotbal masculin:
CFR Cluj, înființat în 1907 sub numele de Kolozsvári Vasutas Sport Club (în română Clubul Sportiv Feroviar Cluj), cu sediul pe Stadionul „Dr. Constantin Rădulescu”, este cel mai vechi club de fotbal încă activ din oraș. Printre rezultatele importante ale acestui club se află câștigarea Superligii României în 2008, 2010, 2012, 2018, 2019, 2020, 2021 și 2022, a Cupei României în 2008, 2009, 2010 și 2016 și a Supercupei României în 2009, 2010, 2018 și 2020. Pe plan internațional, CFR Cluj, a avut trei participări în Liga Campionilor UEFA în sezoanele 2008, 2010 și 2012. În anul 2013 și 2019, a ajuns până în șaisprezecimile UEFA Europa League.
Universitatea Cluj, înființată în noiembrie 1919 de Societatea Sportivă a Studenților Români Universitari din Cluj sub tutela lui Iuliu Hațieganu, recunoscut ca prim președinte al echipei. Universitatea joacă acasă pe Cluj Arena, construit în locul stadionului Ion Moina, unde „U” și-a disputat meciurile de acasă până în anul 2008. Aceasta are în palmaresul său mai multe succese, precum clasarea pe locul al doilea în campionatul de fotbal al României în sezonul 1932–1933, câștigarea Cupei României în 1964–1965, optimile de finală în Cupa Cupelor Europene (1965–1966) și turul I al Cupei UEFA.
Sănătatea Cluj, înființată în anul 1986 sub denumirea Clubul Sportiv Sănătatea Cluj-Napoca și redenumit ulterior Clubul Sportiv Sănătatea Servicii Publice Cluj, își dispută meciurile de acasă pe Stadionul Clujana. Cea mai mare performanță a clubului este accederea echipei în optimile de finală ale Cupei României în sezonul 2007-2008, acolo unde a fost premiată cu medalia Surpriza Cupei României.
Victoria Cluj, cunoscută ca FC România Cluj între anii 1927 și 1936, a fost înființată în anul 1920 de către studenții de la Academia Comercială din Cluj-Napoca. A jucat în campionatul României până când a fost desființată în 1947. A fost de trei ori vicecampioană a României în sezoanele 1921–22, 1922–23, 1928–29. Reînființată în 2019, joacă pe teren propriu pe Stadionul Victoria Someșeni. Este asociată istoric cu Mănășturul.
Relații externe
Cluj-Napoca este înfrățit cu 24 localități din întreaga lume:
Reprezentanțe diplomatice
Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR, au funcționat la Cluj consulate generale ale Franței, Cehoslovaciei, Canadei ș.a. Ultima reprezentanță diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al Republicii Populare Ungare, desființat în anul 1988 în contextul răcirii relațiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, în urma normalizării relațiilor dintre cele două state și a semnării Tratatului de la Timișoara.
Reprezentanțele diplomatice acreditate de Ministerul Afacerilor Externe (România) cu sediul în Cluj sunt:
Personalități
Matia Corvin (1443–1490), rege al Ungariei
Gáspár Heltai (1490–1574), tipograf, scriitor și reformator religios
Francisc David (1520–1579), fondatorul Bisericii Unitariene din Transilvania
Thomas Jordan (1539-1585), medic, balneolog, publicist
János Apáczai Csere (1625–1659), cărturar umanist
Ibrahim Muteferrika (1674–1745), primul tipograf otoman
Carol Popp de Szathmári (1812–1887), pictor și fotograf
Ferenc Veress (1832–1916), fotograf și inventator
Iosif Gall (1839–1912), avocat, politician și filantrop român, membru al Camerei Magnaților Maghiari
Dezső Bánffy (1843–1911), prim-ministru al Ungariei
Lajos Pákey (1853–1921), arhitect șef al Clujului
Emil Racoviță (1868–1947), savant, explorator, speolog și biolog
Jenő Janovics (1872–1945), actor, regizor, pionierul producției de film în Cluj
Octavian Goga (1881–1938), poet poporanist și politician de extremă-dreapta
Lucian Blaga (1895–1961), scriitor modernist, academician și diplomat
Rudolf Palocsay (1900–1978), biolog și botanist
Rezső Kasztner (1906–1957), avocat și jurnalist
Ion Negoițescu (1921–1993), poet modernist, eseist, critic și istoric literar
Doina Cornea (1929–2018), scriitoare și disidentă anticomunistă
Béla Károlyi (n. 1942), antrenor de gimnastică
László Tőkés (n. 1952), episcop reformat, europarlamentar
Péter Eckstein-Kovács (n. 1956), politician și avocat
Tudor Giurgiu (n. 1972), producător și regizor de film
Bibliografie
Băldescu, I, Transilvania medievală. Topografie și norme juridice ale cetăților Sibiu, Bistrița, Brașov, Cluj. București, editura Simetria, 2012;
de Ludwig Rohbock, Johann Hunfalvy (1864). Ungarn und Siebenbürgen in malerischen Original-Ansichten [Ungaria și Transilvania în vederi originale pitorești]. Darmstadt. Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
Victor Lazăr (1923). Clujul. București: Cultura Națională.
fr Hoffmann, R. (1930). L'Université de Cluj [Universitatea din Cluj]. Bibliothèque interuniversitaire de la Sorbonne.
Ștefan Pascu, Viorica Marica (1969). Clujul medieval. București: Editura Meridiane.
Ștefan Pascu (1974). Istoria Clujului. Cluj-Napoca.
Stelian Neagoe (1980). Viața universitară clujeană interbelică. I–II. Cluj-Napoca: Editura Dacia.
Mircea Țoca (1983). Clujul baroc. Cluj-Napoca: Editura Dacia
Dorin Alicu (1995). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Editura Clusium.
de Gündisch, Konrad G. (1998). Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen. University of Michigan: Langen Müller. ISBN 9783784426853.
Gheorghe Bodea (2002). Clujul vechi și nou. Cluj-Napoca. ISBN 973-0-02539-8.
Lukács, József (2005). Povestea "orașului-comoară": scurtă istorie a Clujului și a monumentelor sale. Levente Várdai. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 978-973-9279-74-1.
Vais, Gheorghe (2009). Clujul eclectic: programe de arhitectură în perioada dualistă (1867 - 1918). Cluj-Napoca: UT Press. ISBN 9789736624377.
Rogers Brubaker, Margit Feischmidt, Jon E Fox, Liana Grancea (2010). Politică naționalistă și etnicitate cotidiană într-un oraș transilvănean. ISPMN. ISBN 9786069251256. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
Tudor Sălăgean, ed. (2014). Povești despre Cluj. I–VI. Cluj-Napoca: Editura Școala Ardeleană. ISBN 978-606-8770-18-5.
Gidó, Attila (2014). Două decenii. Evreii din Cluj în perioada interbelică. Cluj-Napoca: Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale. ISBN 978-606-8377-28-5.
Vezi și
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Cluj-Napoca
Legături externe

Materiale media legate de Cluj-Napoca la Wikimedia Commons
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Cluj-Napoca
Kaynak: Wikipedia – Cluj-Napoca · CC BY-SA 4.0
Etymology
Napoca
On the site of the city was a pre-Roman settlement named Napoca. After the AD 106 Roman conquest of the area, the place was known as Municipium Aelium Hadrianum Napoca. Possible etymologies for Napoca or Napuca include the names of some Dacian tribes such as the Naparis or Napaei, the Greek term napos (νάπος), meaning "timbered valley" or the Indo-European root *snā-p- (Pokorny 971–972), "to flow, to swim, damp".
Cluj
The first written mention of the city's current name – as a Royal Borough – was in 1213 under the Medieval Latin name Castrum Clus. Despite the fact that Clus as a county name was recorded in the 1173 document Thomas comes Clusiensis, it is believed that the county's designation derives from the name of the castrum, which might have existed prior to its first mention in 1213, and not vice versa. With respect to the name of this camp, there are several hypotheses about its origin. It may represent a derivation from the Latin term clausa – clusa, meaning "closed place", "strait", "ravine". Similar meanings are attributed to the Slavic term kluč, meaning "a key" and the German Klause – Kluse (meaning "mountain pass" or "weir"). The Latin and Slavic names have been attributed to the valley that narrows or closes between hills just to the west of Cluj-Mănăștur. An alternative proposal relates the name of the city to its first magistrate, Miklus – Miklós / Kolos.
The Hungarian form Kolozsvár, first recorded in 1246 as Kulusuar, underwent various phonetic changes over the years (uar / vár means "castle" in Hungarian); the variant Koloswar first appears in a document from 1332. Its Saxon name Clusenburg/Clusenbvrg appeared in 1348, but from 1408 the form Clausenburg was used. The Romanian name of the city used to be spelled alternately as Cluj or Cluș, the latter being the case in Mihai Eminescu's Poesis.
History
![Napoca on the Roman Dacia fragment of the 1st–4th century AD Tabula Peutingeriana (upper centre)[30]](https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Part_of_Tabula_Peutingeriana_centered_around_present_day_Transylvania.png/500px-Part_of_Tabula_Peutingeriana_centered_around_present_day_Transylvania.png)
Roman Empire
The Roman Empire conquered Dacia in AD 101 and 106, during the rule of Trajan, and the Roman settlement Napoca, established about 106, is first recorded on a milestone discovered in 1758 in the vicinity of the city. Trajan's successor Hadrian granted Napoca the status of municipium as municipium Aelium Hadrianum Napocenses. Later, in the second century AD, the city gained the status of a colonia as Colonia Aurelia Napoca. Napoca became a provincial capital of Dacia Porolissensis and thus the seat of a procurator. The colonia was evacuated in 274 by the Romans. There are no references to urban settlement on the site for the better part of a millennium thereafter.
Middle Ages
At the beginning of the Middle Ages, two groups of buildings existed on the current site of the city: the wooden fortress at Cluj-Mănăștur (Kolozsmonostor) and the civilian settlement developed around the current Piața Muzeului (Museum Place) in the city centre. Although the precise date of the conquest of Transylvania by the Hungarians is not known, the earliest Hungarian artifacts found in the region are dated to the first half of the tenth century. In any case, after that time, the city became part of the Kingdom of Hungary. King Stephen I made the city the seat of the castle county of Kolozs, and King Saint Ladislaus I of Hungary founded the abbey of Cluj-Mănăștur (Kolozsmonostor), destroyed during the Tatar invasions in 1241 and 1285. As for the civilian colony, a castle and a village were built to the northwest of the ancient Napoca no later than the late 12th century. This new village was settled by large groups of Transylvanian Saxons, encouraged during the reign of Crown Prince Stephen, Duke of Transylvania. The first reliable mention of the settlement dates from 1275, in a document of King Ladislaus IV of Hungary, when the village (Villa Kulusvar) was granted to the Bishop of Transylvania. On 19 August 1316, during the rule of the new king, Charles I of Hungary, Cluj was granted the status of a city (Latin: civitas), as a reward for the Saxons' contribution to the defeat of the rebellious Transylvanian voivode, Ladislaus Kán.
Geography

Cluj-Napoca, located in the central part of Transylvania, has a surface area of 179.5 square kilometres (69.3 sq mi). The city lies at the confluence of the Apuseni Mountains, the Someș plateau and the Transylvanian plain. It sprawls over the valleys of Someșul Mic and Nadăș, and, to some extent over the secondary valleys of the Popești, Chintău, Borhanci and Popii rivers. The southern part of the city occupies the upper terrace of the northern slope of Feleac Hill, and is surrounded on three sides by hills or mountains with heights between 500 metres (1,600 ft) and 700 metres (2,300 ft). The Someș plateau is situated to the east, while the northern part of town includes Dealurile Clujului ("the Hills of Cluj"), with the peaks, Lombului (684 m (2,244 ft)), Dealul Melcului (617 m (2,024 ft)), Techintău (633 m (2,077 ft)), Hoia (506 m (1,660 ft)) and Gârbău (570 m (1,870 ft)). Other hills are located in the western districts, and the hills of Calvaria and Cetățuia (Belvedere) are located near the centre of city.
Built on the banks of the river Someșul Mic, the city is also crossed over by brooks or streams such as Pârâul Țiganilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii; Canalul Morilor runs through the centre of town.
A wide variety of flora grow in the Cluj-Napoca Botanical Garden; some animals have also found refuge there. The city has a number of other parks, of which the largest is the Central Park. This park was founded during the 19th century and includes an artificial lake with an island, as well as the largest casino in the city, Chios. Other notable parks in the city are the Iuliu Hațieganu Park of the Babeș-Bolyai University, which features some sport facilities, the Hașdeu Park, within the eponymous student housing district, the high-elevation Cetățuia, and the Opera Park, behind the building of the Cluj-Napoca Romanian Opera.
Law and government

Administration
The city government is headed by a mayor. Since 2012, the office is held by Emil Boc, who was returned at that year's local election for a third term, having resigned in 2008 to become Prime Minister. Decisions are approved and discussed by the local government (consiliu local) made up of 27 elected councillors. The city is divided into 15 districts (cartiere) laid out radially. City hall intends to develop local administrative branches for most of the districts.
Because of the last years' massive urban development, in 2005 some areas of Cluj were named as districts (Sopor, Borhanci, Becaș, Făget, Zorilor South), but most of them are still construction sites. Beside these, there are some other building areas like Tineretului, Lombului or Oser, which are likely to become districts in the following years.
Additionally, as Cluj-Napoca is the capital of Cluj County, the city hosts the palace of the prefecture, the headquarters of the county council (consiliu județean) and the prefect, who is appointed by Romania's central government. The prefect is not allowed to be a member of a political party, and his role is to represent the national government at the local level, acting as a liaison and facilitating the implementation of National Development Plans and governing programmes at the local level. Like all other local councils in Romania, the Cluj-Napoca local council, the county council and the city's mayor are elected every four years by the population.
Cluj-Napoca is also the capital of the historical region of Transylvania, a status that resonates to this day. Currently, the city is the largest in the Nord-Vest development region, which is equivalent to NUTS-II regions in the European Union and is used by the European Union and the Romanian Government for statistical analysis and regional development. The Nord-Vest development region is not, however, an administrative entity. The Cluj-Napoca metropolitan area became operational in December 2008, and comprises a population of 411,379. Besides Cluj-Napoca, it includes seventeen communes: Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreștii de Jos, Tureni and Vultureni.
Demographics

The city's population, at the 2021 census, was 286,598 inhabitants, marking a decrease from the figure recorded at the 2011 census (324,576 inhabitants). The population of the Cluj-Napoca metropolitan area was estimated at 411,379 (2011). As defined by Eurostat, the Cluj-Napoca functional urban area has a population of 379,733 residents (as of 2015). Finally, the population of the peri-urban area numbers over 420,000 residents. The new metropolitan government of Cluj-Napoca became operational in December 2008. According to the 2007 data provided by the County Population Register Service, the total population of the city is as high as 392,276 people. The variation between this number and the census data is partially explained by the real growth of the population residing in Cluj-Napoca, as well as by different counting methods: "In reality, more people live in Cluj than those who are officially registered", Traian Rotariu, director of the Centre for Population Studies, told Foaia Transilvană. Moreover, this number does not include the floating population—an average of over 20 thousand people each year during 2004–2007, according to the same source.
In the modern era, Cluj's population experienced two phases of rapid growth, the first in the late 19th century, when the city grew in importance and size, and the second during the Communist period, when a massive urbanisation campaign was launched and many people migrated from rural areas and from beyond the Carpathians to the county's capital. About two-thirds of the population growth during this era was based on net migration inflows; after 1966, the date of Ceaușescu's ban on abortion and contraception, natural increase was also significant, being responsible for the remaining third.
From the Middle Ages onwards, the city of Cluj has been a multicultural city with a diverse cultural and religious life. In 1930, the city was 26.7% Reformed, 22.6% Greek Catholic, 20.1% Roman Catholic, 13.4% Jewish, 11.8% Orthodox, 2.4% Lutheran and 2.1% Unitarian. Contributing factors for demographic shifts were the extermination and emigration of the city's Jews, the outlawing of the Greek-Catholic Church (1948–89) and the gradual decline in the Hungarian population.
Economy
![Eroilor Avenue, the largest and most expensive commercial street[citation needed]](https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/56/Cluj-Eroilor01.jpg/500px-Cluj-Eroilor01.jpg)
Cluj-Napoca is an important economic centre in Romania. Local brands that have become well known at a national, and to some extent even international level, include: Banca Transilvania, Terapia Ranbaxy, Farmec, Jolidon, and Ursus breweries.
The American online magazine InformationWeek reports that much of the software/IT activity in Romania is taking place in Cluj-Napoca, which is quickly becoming Romania's technopolis. Nokia invested 200 million euros in a mobile telephone factory near Cluj-Napoca; this began production in February 2008 and closed in December 2011. It also opened a research centre in the city that was shut down in April 2011. The former Nokia factory was purchased by Italian appliance manufacturer De'Longhi. The city houses regional or national headquarters of MOL, Aegon, Emerson, De'Longhi, Bechtel, FrieslandCampina, Office Depot, Genpact and New Yorker. Bosch has also built a factory near Cluj-Napoca, in the same industrial park as De'Longhi.
Cluj-Napoca is also an important regional commercial centre, with many street malls and hypermarkets. Eroilor Avenue and Napoca and Memorandumului streets are the most expensive venues, with a yearly rent price of 720 euro/m2, but Regele Ferdinand and 21 Decembrie 1989 avenues also feature high rental costs. There are two large malls: VIVO! (including a Carrefour hypermarket) and Iulius Mall (including an Auchan hypermarket). Other large stores include branches of various international hypermarket chains, like Cora, Metro, Selgros and do-it-yourself stores such as Baumax and Praktiker.
Among the retailers found in the city's shopping centres are H&M, Zara, Guess, Camaïeu, Bigotti, Orsay, Jolidon, Kenvelo, Triumph, Tommy Hilfiger, Sephora, Yves Rocher, Swarovski, Ecco, Bata, Adidas, Converse, and Nike.
In 2021, the city's general budget was 2.117 billion lei, the equivalent of over 433 million Euros. This marks a 114% increase over the 2008 level of 990 million lei or 266 million Euros.
Arts and culture

Cluj-Napoca has a diverse and growing cultural scene, with cultural life exhibited in a number of fields, including the visual arts, performing arts and nightlife. The city's cultural scene spans its history, dating back to Roman times: the city started to be built in that period, which has left its mark on the urban layout (centred on today's Piața Muzeului) as well as surviving ruins. However, the medieval town saw a shift in its centre towards new civil and religious structures, notably St. Michael's Church.
During the 16th century the city became the chief cultural and religious centre of Transylvania; in the 1820s and the first half of the 1830s, Kolozsvár was the most important centre for Hungarian theatre and opera, while at the beginning of the 20th century, still a Hungarian city, it became the chief alternative to the cinematography of Budapest. After its incorporation into the Kingdom of Romania at the end of World War I, the renamed Cluj saw a resurgence of its Romanian culture, most conspicuous in the completion of the monumental Orthodox cathedral in 1933 across from the (newly nationalised) Romanian National Theatre. This marked an unambiguously "Romanian" centre, a few blocks to the east of the old Hungarian centre; however, the Romanian-ness of the town—like the Romanian hold on Transylvania—was by no means securely established even by the end of the interwar period. The late 1960s brought a revival of nationalist discourse, concomitant with the urbanisation and industrialisation of the city that gradually advanced the Romanianisation of the city. Nowadays, the city is home to people of different cultures, with corresponding cultural institutions such as the Hungarian State Theatre, as well as the British Council and various other centres for the promotion of foreign cultures. These institutions hold eclectic manifestations in honour of their cultures, including Bessarabian, Hungarian, Tunisian, and Japanese. Nevertheless, contemporary cultural manifestations cross ethnic boundaries, being aimed at students, cinephiles, and arts and science lovers, among others.
Architecture

Cluj-Napoca's salient architecture is primarily Renaissance, Baroque and Gothic. The modern era has also produced a remarkable set of buildings from the mid-century style. The mostly utilitarian Communist-era architecture is also present, although only to a certain extent, as Cluj-Napoca never faced a large systematisation programme. Of late, the city has seen significant growth in contemporary structures such as skyscrapers and office buildings, mainly constructed after 2000.
Historical architecture
The nucleus of the old city, an important cultural and commercial centre, used to be a military camp, attested in documents with the name "castrum Clus".
The oldest residence in Cluj-Napoca is the Matthias Corvinus House, originally a Gothic structure that bears Transylvanian Renaissance characteristics due to a later renovation. Such changes feature on other Hungarian townspeople's residences, built from the mid-15th century mostly of stone and wood with a cellar, ground floor and upper storey, in the Late Gothic and Renaissance styles; although the late medieval houses have often been considerably altered, the street façades of the old town are mostly preserved. St. Michael's Church, the oldest and most representative Gothic-style building in the country, dates back to the 14th century. The oldest of its sections is the altar, dedicated in 1390, while the newest part is the clock tower, which was built in Gothic Revival style (1860).
As Renaissance styles survived late in the city, the appearance of Baroque art was also delayed, but from the mid-18th century Klausenburg was once again at the centre of the development and spread of art in Transylvania, as it had been two centuries earlier. The first enthusiasts for Baroque were the Catholic Church and the landed aristocracy. Artists came initially from south Germany and Austria, but by the end of the century most of the work was by local craftsmen. The earliest signs of the new style appear in the furnishings of St. Michael's church: the altarpieces and pulpit, which date to the 1740s, are carved, painted and richly decorated with figures. An altarpiece depicting the Adoration of the Magi (1748–50) is the work of Franz Anton Maulbertsch. The earliest two-towered Baroque church was built by the Jesuits from 1718 to 1724 on the pattern of Košice and was later handed over to the Piarists. During the century more simply designed Baroque churches were built for the mendicant orders, Lutherans, Unitarians and the Orthodox Church. The noble families built houses and even palaces in the old town. The Baroque Bánffy Palace (1774–1785), constructed around a rectangular yard, is the masterpiece of Eberhardt Blaumann. Its peculiarity lies in the appearance of the principal façade.
Transport

Cluj-Napoca has a complex system of regional transportation, providing road, air and rail connections to major cities in Romania and Europe. It also features a public transportation system consisting of bus, trolleybus and tram lines.
Road
Cluj-Napoca is an important node in the European road network, being on three different European routes (E60, E81 and E576). At a national level, Cluj-Napoca is located on three different main national roads: DN1, DN1C and DN1F. The Romanian Motorway A3, also known as Transylvania Motorway (Autostrada Transilvania), currently under construction, will link the city with Bucharest and Romania's western border. The 2B section between Câmpia Turzii and Cluj Vest (Gilău) opened in late 2010. The Cluj-Napoca Coach Station (Autogara) is used by several private transport companies to provide coach connections from Cluj-Napoca to a large number of locations from all over the country.
The number of automobiles licensed in Cluj-Napoca is estimated at 175,000. As of 2007, Cluj County ranks sixth nationwide according to the cars sold during that year, with 12,679 units, corresponding to a four percent share. One tenth of these cars were limousines or SUVs. Some 3,300 taxis are also licensed to operate in Cluj-Napoca.
Air
The Cluj International Airport (CLJ), located 9 kilometres (5.6 mi) to the east of the city centre, is the second busiest airport in Romania, after Bucharest's OTP, handling over 1.4 million passengers in 2015. Situated on the European route E576 (Cluj-Napoca–Dej), the airport is connected to the city centre by the local public transport company, CTP, bus number 8 and trolley number 5. The airport serves various direct international destinations across Europe. In 2016, a 42 m-high control tower will be inaugurated on the site of the old tower, built in the 1960s. The new control tower will be one of the most modern in the country.
Culture and media

Cluj-Napoca is an important centre for Transylvanian mass media, since it is the headquarters of all regional television networks, newspapers and radio stations. The largest daily newspapers published in Bucharest are usually reissued from Cluj-Napoca in a regional version, covering Transylvanian issues. Such newspapers include România Liberă, Gardianul, Ziarul Financiar, ProSport and Gazeta Sporturilor. Ringier edited a regional version of Evenimentul Zilei in Cluj-Napoca until 2008, when it decided to close this enterprise.
Apart from the regional editions, which are distributed throughout Transylvania, the national newspaper Ziua also runs a local franchise, Ziua de Cluj, that acts as a local daily, available only within city limits. Cluj-Napoca also boasts other newspapers of local interest, like Făclia and Monitorul de Cluj, as well as two free dailies, Informația Cluj and Cluj Expres. Clujeanul, the first of a series of local weeklies edited by the media trust CME, is one of the largest newspapers in Transylvania, with an audience of 53,000 readers per edition. This weekly has a daily online version, entitled Clujeanul, ediție online, updated on a real-time basis. Cluj-Napoca is also the centre of the Romanian Hungarian-language press. The city hosts the editorial offices of the two largest newspapers of this kind, Krónika and Szabadság, as well as those of the magazines Erdélyi Napló and Korunk. Săptămâna Clujeană is an economic weekly published in the city, that also issues two magazines on successful local people and companies (Oameni de Succes and Companii de Succes) every year, while Piața A-Z is a newspaper for announcements and advertisements distributed throughout Transylvania. Cluj had an active press in the interwar period as well: publications included the Zionist newspaper Új Kelet, the official party organs Keleti Újság (for the Magyar Party) and Patria (for the National Peasants' Party); and the nationalist Conștiința Românească and Țara Noastră, the latter a magazine directed by Octavian Goga. Under Communism, publications included the socio-political and literary magazines Tribuna, Steaua, Utunk, Korunk, Napsugár and Előre as well as the regional Communist party daily organs Făclia and Igazság and the trilingual student magazine Echinox.
Education

Higher education has a long tradition in Cluj-Napoca. The Babeș-Bolyai University (UBB) is the largest in the country, with approximately 50,000 students attending various specialisations in Romanian, Hungarian, German and English. Its name commemorates two important Transylvanian figures, the Romanian physician Victor Babeș and the Hungarian mathematician János Bolyai. The university claims roots as far back as 1581, when a Jesuit college opened in Cluj, but it was in 1872 that emperor Franz Joseph founded the University of Cluj, later renamed the Franz Joseph University (József Ferenc Tudományegyetem). During 1919, immediately after the end of World War I, the university was moved to Budapest, where it stayed until 1921, after which it was moved to the Hungarian city of Szeged. Briefly, it returned to Cluj in the first half of the 1940s, when the city came back under Hungarian administration, but it was again relocated in Szeged, following the reincorporation of Cluj into Romanian territory. The Romanian branch acquired the name Babeș; a Hungarian university, Bolyai, was established in 1945, and the two were merged in 1959. The city also hosts nine other universities, among them the Technical University, the Iuliu Hațieganu University of Medicine and Pharmacy, the University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Cluj-Napoca (USAMV), the University of Arts and Design, the Gheorghe Dima Music Academy and other private universities and educational institutes.
The first mention of public education provided in the city dates back to 1409, namely the caption "Caspar notarius et rector scholarum" ("Caspar secretary and director of schools"). Concomitantly, a Catholic school founded during the 14th century also functioned in the city. Today, close to 150 pre-university educational institutions operate in Cluj-Napoca, including 62 kindergartens, 30 primary schools and 45 high schools. Their activity is supervised by the County Board for Education. Most schools teach in Romanian, but there are some Hungarian-language schools (Báthory István, Apáczai Csere János and Brassai Sámuel high schools), as well as mixed schools—e.g., George Coșbuc and Onisifor Ghibu high schools with Romanian/German classes and Romanian/Hungarian classes, respectively. Statistics show that 18,208 students were enrolled in the city's secondary school system during the 1993–94 school year, while a further 7,660 attended one of the 18 professional schools. In the same year, another 37,111 pupils and 9,711 children were registered for primary and pre-school, respectively.
Sports

Football in the city features four clubs playing in the leagues organised by the Romanian Football Federation, in Liga 1—formerly Divizia A—the top division in the Romanian football association, liga II and liga III.
CFR 1907 Cluj-Napoca (founded in 1907) is one of the oldest established teams in the Romanian Championship. It has eight Romanian championship titles 2008, 2010, 2012, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 and four Romanian Cups 2008, 2009, 2010, and 2016 as well as four Supercupa Romaniei in 2009, 2010, 2018, and 2020. It succeeded in winning a league and cup double first time in its history during 2007–2008 season and again in the 2009–2010 season.
The FC Universitatea Cluj football team was founded in 1919, and its greatest success ever was the 1965 Romanian Cup. They were also the runner-ups in liga I in the 1932-1933 season and in Cupa Ligii in 1998.
The city is also represented in the third league, through CS Sănătatea Cluj-Napoca, founded in 1986. This team, which has the Victoria Someșeni Stadium as its home ground, reached the quarter-finals of the Romanian Cup during the 2007–2008 season, its best performance.
FCU Olimpia Cluj is the local women's soccer team, established in 2010 by Babeș-Bolyai University. The team won the Liga I 10 times, and Romanian Cup 6 times.
Cluj Arena, home ground of "U" Cluj, is the largest stadium in Cluj-Napoca (capacity 30,201), and is ranked as an UEFA Elite stadium. The next largest stadium (23,500 seats) is the Dr. Constantin Rădulescu Stadium, home field of the CFR Cluj football team, located in Gruia. This stadium has undergone major refurbishment, featuring up-to-date lighting for night games and automated lawn irrigation, and is due to undergo still further modernisation with the construction of new seating.
"Universitatea" club also incorporates teams in sports such as rugby union, basketball (with the successful men's basketball team, U-BT), handball and volleyball. The city also features three water polo teams, as recognised by the Romanian Water Polo Federation: CSS Viitorul, CS Voința and Poli CSM. Facilities for such sports are located in the vicinity of the stadium, including BT Arena sports hall opened in 2014 with a capacity of 9300 seats (10000 during concerts), the Sala Sporturilor Horia Demian, a multi-functional hall designed for sports like handball, basketball or volleyball, the Politehnica Swimming Complex, which includes indoor and open-air swimming pools, as well as the Iuliu Hațieganu Park – with tennis and track facilities and a new swimming pool under construction. Cluj-Napoca regularly organises national championships in different sports because of this large concentration of facilities.
Footnotes
a.^ The engraving, dating back to 1617, was executed by Georg Houfnagel after the painting of Egidius van der Rye (the original was done in the workshop of Braun and Hagenberg).
b.^ After the declaration of the union between the 1918–1920 period an exodus of Hungarian inhabitants occurred. Also, the city grew and many people moved in from the surrounding area and Cluj County as a whole, populated largely by Romanians.
c.^ In August 1940, as the second Vienna Award transferred the northern half of Transylvania to Hungary, many Hungarians and Romanians chose to leave or were exiled. After some ethnic Hungarians groups considered unreliable or insecure were sacked/expelled from Southern-Transylvania, the Hungarian officials also regularly expelled some Romanian groups from Northern-Transylvania.
d.^ The 1941 Hungarian census is considered unreliable by most historians. In 1941, Cluj had 16,763 Jews. They were forced into ghettos in 1944 by the Hungarian authorities and deported to Auschwitz in May–June 1944.
e.^ In the 1960s a determined policy of industrialisation was initiated. Many people from the surrounding rural areas (largely Romanian) moved into the city, giving Cluj a Romanian majority.
f.^ Data refer to those for whom ethnicity is available, and do not include the 23,165 individuals (7.1% of the city's population) for whom such data are unavailable.
Places of interest
In 2007, the hotel industry in the county of Cluj offered total accommodations of 6,472 beds, of which 3,677 were in hotels, 1,294 in guesthouses and the rest in chalets, campgrounds, or hostels. A total of 700,000 visitors, 140,000 of whom were foreigners, stayed overnight. However, a considerable share of visits is made by those who visit Cluj-Napoca for a single day, and their exact number is not known. The largest numbers of foreign visitors come from Hungary, Italy, Germany, the United States, France, and Austria. Moreover, the city's 140 or so travel agencies help organise domestic and foreign trips; car rentals are also available.
Kaynak: Wikipedia – Cluj-Napoca · CC BY-SA 4.0
