
Constanța
Constanța este municipiul de reședință al județului cu același nume din România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare.
Government administration · Romania · 0 followers
Overview
Constanța este municipiul de reședință al județului cu același nume din România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare. Se află în regiunea istorică Dobrogea de Nord; în Dobrogea și Podișul Dobrogei; și la o altitudine de 1 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 124,89 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar și Recesământul Populației și Locuințelor 2021, este de 263.707 locuitori.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Constanța este municipiul de reședință al județului cu același nume din România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare. Se află în regiunea istorică Dobrogea de Nord; în Dobrogea și Podișul Dobrogei; și la o altitudine de 1 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 124,89 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar și Recesământul Populației și Locuințelor 2021, este de 263.707 locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Istorie

Antichitate
Constanța a fost fondată în urma colonizării grecești a bazinului Mării Negre (greacă Pontos Euxeinos) de către coloniști milezieni în secolele VII-V î.Hr., sub numele de Tomis. Acest nume este probabil derivat din cuvântul grecesc τομή (tomí) însemnând tăietură, despicătură. Conform legendei, Iason și argonauții săi ar fi poposit aici după ce fuseseră trimiși în Caucaz să fure „Lâna de Aur”. Urmăriți de flota regelui Colhidei, Aietes „Uliul”, l-ar fi tăiat în bucăți pe fiul acestuia, Absyrtos, până atunci ținut ostatic la bord, pentru a-l obliga pe rege să caute și să adune resturile în vederea ceremoniei funerare, dând astfel argonauților timpul necesar pentru a fugi spre Bosfor. Însă arheologii consideră mai plauzibil ca tăietura (din linia țărmului) să fi desemnat mai degrabă portul antic, astăzi submers, în fața Cazinoului. O altă posibilă origine a numelui ar fi Tomiris, regină mitică a masageților, un popor scitic ce trăia între Marea Neagră și Marea Caspică, citat de Herodot.
Milezienii au găsit pe aceste locuri o așezare getică, noul oraș ajungând la nivelul unui polis de-abia în secolul IV-III î.Hr. Portul folosit de greci pentru comerțul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciți și celți) a permis dezvoltarea unui centru urbanistic. Tomis a devenit o parte a Imperiului Roman în anul 46, iar Publius Ovidius Naso, poetul roman, a fost exilat aici între anii 8–17 e.n., petrecându-și în Tomis ultimii opt ani din viață.
Cetatea portuară a rezistat vremurilor tulburi din secolele al III-lea și al IV-lea, frământate de numeroase invazii gotice, scitice și hunice, devenind reședința provinciei Sciția Mică (în latină Scythia Minor, în greacă Μικρά Σκυθία, transliterat: Mikrá Skithía). După împărțirea Imperiului Roman, Tomis, împreună cu întreaga Sciție Mică, a revenit Imperiului Roman de Răsărit și a fost redenumită Constantiana. A rămas o cetate și un port ale Imperiului Roman de Răsărit până în secolul al VII-lea, când a fost părăsită din cauza năvălirilor slavilor și proto-bulgarilor, care au cucerit Sciția Mică în anul 680, după bătălia de la Ongal.
Geografie

Amplasare
Constanța se află în județul cu același nume, în partea de sud-est a României. Se situează pe coasta Mării Negre, într-o zonă lagunară la est, deluroasă la nord și în partea centrală, și de câmpie la sud și vest. Orașul Constanța posedă o plajă proprie în lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului, Mamaia, cea mai populată stațiune turistică de pe Litoral, se află pe malul unei lagune, având o plajă de 7 km lungime, plajă care continuă cu alți 6 km pe teritoriul orașului Năvodari.
Municipiul se învecinează cu orașele Năvodari și Ovidiu la nord, cu comuna Agigea la sud (cu aceste trei localități fiind lipit), orașul Murfatlar și comuna Valu lui Traian la vest, orașul Techirghiol și comuna Cumpăna la sud-vest și Marea Neagră la est. Constanța este împărțită în cartiere: la cele tradiționale precum Anadalchioi (Anadol-Köy în turcește), Tăbăcăria, Brotăcei, Faleza Nord, Coiciu, Palas, Medeea, Brătianu, Centru, Peninsula sau Viile Noi, s-au adăugat cartiere sau subdiviziuni noi precum Tomis I, II, III și Nord, Abator, CET, Km 4, 4-5 și 5, Faleza Sud (Poarta 6) și alte nume poetice, moșteniri ale "epocii de aur". Cartierele nu au o autonomie administrativă, cum este cazul sectoarelor Bucureștiului, iar granițele lor nu sunt exact delimitate.
Ape
O mare parte din suprafața municipiului este amplasată într-o arie lagunară, având lacul Siutghiol (lacul lăptos în turcește, odinioară cunoscut ca „Limanul Canara” sau „Ghiolul Mare” printre constănțeni și „lacul Mamaia” în limbaj turistic) în nord și lacul Tăbăcăriei („Ghiolul Mic”) în nord-est. Constanța se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord și nord-vest de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud și vest de Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Deși la suprafață nu există nicio sursă de apă curgătoare, pe sub Constanța apa freatică din acviferul Jurasic-superior barremian, se scurge cu o viteză foarte redusă din direcția sud-vest spre nord-est. Debitul său este comparabil cu al Dunării, fiind un important zăcământ de apă potabilă care furnizează populației Constanței precum și turiștilor, numeroși vara, apa curentă necesară, extrasă prin câteva zeci de foraje. Consumul industrial se face din sursa de suprafață „Galeșu” aflată pe Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari . Din acest motiv municipiul nu s-a aflat niciodată în situația de a restricționa consumul de apă potabilă, chiar și în vârf de sezon turistic, pe caniculă sau secetă prelungită. De asemenea, Constanța este singurul municipiu din România și printre puținele orașe din lume care tratează apa potabilă destinată populației cu ultraviolete.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Constanța se ridică la 263.688 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 283.872 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,47%), cu minorități de tătari (2,58%) și turci (1,66%), iar pentru 17,82% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,44%), cu o minoritate de musulmani (4,49%), iar pentru 19,37% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație

Municipiul Constanța este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, Vergil Chițac, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Sediul central al primăriei constănțene se află pe Bulevardul Tomis, numărul 51. Totuși, câteva instituții municipale au sediile în alte părți ale orașului. Primarii postdecembriști ai Constanței au fost Gheorghe Trandafir, Tudor Baltă, Corneliu Neagoe, Gheorghe Mihăieș, Radu Mazăre, Decebal Făgădău și Vergil Chițac.
Împărțire administrativă
Constanța nu este împărțită din punct de vedere administrativ în niciun fel, unicul municipiu al României care are în componență subdiviziuni fiind Bucureștiul. Cartierele tradiționale sunt însă în uz, fiind folosite pentru a delimita colegiile pentru Camera Deputaților și pentru Senat.
Zonă metropolitană
Zona metropolitană Constanța a fost constituită la începutul anului 2007. Este compusă din 14 localități — municipiul Constanța, cinci alte orașe și opt comune. Concentrează marea parte a locuitorilor județului Constanța (387.593).
Județ
Constanța este reședința județului cu același nume. Județul Constanța este județul cel mai urbanizat din România. Populația care locuiește în orașe numără 539.902 de locuitori, aceștia trăind în trei municipii (Constanța, Medgidia și Mangalia) și opt orașe (Cernavodă, Eforie, Hârșova, Murfatlar, Năvodari, Negru Vodă, Ovidiu și Techirghiol). În afară de zonele urbane, este compus și din 59 de comune. Are o populație de 684.082 locuitori și suprafață de 7.071,29 km², se află pe locul 5 după populație și pe locul 7 după suprafață între județele țării. Se învecinează cu județul Călărași, județul Ialomița, județul Brăila, județul Tulcea, precum și cu regiunile Silistra și Dobrici din Bulgaria, și are o porțiune de coastă la Marea Neagră.
Economie
Constanța este un centru industrial, comercial și turistic de importanță națională. Aici se află cel mai mare port al României și cel de-al șaisprezecelea al Europei, în cadrul căruia funcționează șantierul naval, unul dintre cele mai mari după numărul vaselor construite și reparate.
Turism
Se evidențiază stațiunea Mamaia, vestigii arheologice romane, Cazinoul, Edificiul roman cu mozaic, Termele romane, câteva muzee și instituții de cultură, Piața Ovidiu, Centrul Vechi și Portul Constanța.
Turismul devine o ramură de activitate economică importantă. Deși Constanța a fost deja promovată ca fiind o stațiune balneară de către regele Carol I, dezvoltarea industriei navale a avut drept efect micșorarea plajelor. Totuși, datorită plasării în apropierea localităților turistice, mulți oameni descoperă și vizitează monumentele din oraș. De asemenea, Constanța este un focar al comerțului și educației, acestea fiind de altfel aspecte importante ale economiei locale.
Cultură

Primele poze în care apare Constanța au fost realizate de fotograful francez Anatole Magrin (1858 - 1921). În anul 2010, Muzeul Marinei Române a lansat albumul de fotografii realizate de Anatole Magrin.
Constanța, fiind unul dintre cele mai mari orașe ale României, este și un focar cultural de importanță națională. Aici funcționează Teatrul de Stat din Constanța, înființat în 1951 și Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski, înființat în 2004 prin reorganizarea instituțiilor existente la acea dată. Constanța este cunoscută și datorită muzeelor sale numeroase: Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, compus din șase secțiuni: delfinariu, planetariu, observator astronomic, microrezervație și expoziție de păsări exotice și decor, Acvariul, Muzeul Marinei, Muzeul de Artă Populară, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Muzeul Mării, Muzeul Portului Constanța și Muzeul de Sculptură „Ion Jalea”.
În centrul istoric din Constanța se pot găsi exemple de stiluri arhitectonice diverse. Multe imobile decorate, ridicate în perioada 1878-1930, au fost demolate sau au căzut în paragină precum Cazinoul, unul dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii art nouveau din România, considerat ca simbolul municipiului. Geamia veche și Sinagoga Mare din Constanța s-au păstrat până în prezent, iar Templul Sefard din Constanța a fost demolat în anii 1980. Moscheea Mare, construită în 1910 în stil maur, este în funcțiune și poate fi vizitată. Edificiul roman din secolul II sau Farul zis Genovez (construit în 1860 de inginerul francez de origine armeană Artin Aslan, la comanda companiei engleze „Danube and Black Sea Railway co. Limited” pe soclul genovez din Evul Mediu) sunt, împreună cu biserica grecească de pe Bd. Mircea cel Bătrân, cele mai vechi clădiri din oraș. Există și diverse monumente, spre exemplu statuia lui Ovidiu și bustul lui Mihai Eminescu situat pe faleză. Fosta primărie, astăzi Muzeu de Istorie Națională și Arheologie, a fost de asemenea păstrată, iar clădirea Muzeului Marinei a fost recent renovată.
Amenajare urbană

Tramă stradală
În Municipiul Constanța există numeroase bulevarde dispuse de-a lungul axelor cardinale, și în contact direct cu numeroasele străzi drepte paralele și perpendiculare. Astfel rețeaua stradală din Constanța este dispusă coerent conform unui plan hippodamic, facilitând transportul rutier și pietonal.
Parcuri
Parcul Tăbăcărie este cel mai mare parc al Constanței, se întinde pe o suprafață de circa 100 ha în jurul lacului Tăbăcărie. Este situat în nordul municipiului.
Parcul Arheologic este situat în centrul orașului. Este un parc muzeu unde sunt expuse coloane, vase de ceramică și alte vestigii istorice care datează din perioada romano-bizantină a cetății.
Parcul Gării are o suprafață verde de 45.300 mp și este faimos pentru fântâna arteziană din inox realizează de sculptorul Constantin Lucaci în anii '70.
Transport

Municipiul Constanța este singurul oraș din România deservit de toate căile moderne de transport, respectiv rutier, feroviar, maritim, fluvial și aerian.
Transport rutier
Municipiul Constanța beneficiază de infrastructură rutieră extinsă și modernă atât în interiorul, cât și în afara ariei municipale și metropolitane. Forma rețelei de drumuri în afara municipiului este de tip pânză de păianjen (sau radiară), toate drumurile principale din județ convergând către reședință.
Autostrăzi
Municipiul Constanța este conectat prin Autostrada A2 de București, încă din anul 2012. Aceasta e prima autostradă din țară finalizată în întregime.
Adițional, în vestul municipiului există și o autostradă de centură (A4) ce organizează și ușurează traficul din regiune fără a interfera cu cel din municipiu. Astfel cu ajutorul celor peste 22 kilometri de autostradă de centură este facilitat accesul dinspre rețeaua de drumuri din Europa către portul Constanța care generează fluxuri mari de mărfuri (trafic greu) tot timpul anului. La fel și traficul sezonier în timpul sezonului estival este deviat dinspre A2 către sensul giratoriu de la Agigea și mai departe către stațiunile din sudul litoralului.
Drumuri Europene
La aceste două autostrăzi se adaugă patru drumuri europene ce tranzitează sau au ca destinație Constanța:
DE 60 (Brest, Franța - Basel - Zürich, Elveția - Bregenz, Innsbruck - Austria - Rosenheim, Germania - Salzburg, Austria - Budapesta, Ungaria - Oradea, Constanța, România - Poti, Georgia - Baku, Azerbaijan - Türkmenbașî, Turkmenistan - Buhara, Uzbekistan - Dușanbe, Tadjikistan - Sarî Taș, Kirghizstan - granița cu China).
DE 81 (Muncaci - Bereg, Ucraina - Halmeu, România - Cluj - Sibiu - Pitești - București - Constanța).
Drumul European 675, Constanța - Kardam, Bulgaria.
DE 87 (Odessa, Izmail, Reni, Ucraina - Giurgiulești, Republica Moldova - Galați, Tulcea, Constanța, România - Varna, Burgas, Bulgaria - Canakkale, Izmir, Antalya, Turcia).
Media
La Constanța activează posturile locale de radio Radio Neptun[nefuncțională – arhivă], Radio Dobrogea, Radio Constanța, Radio Sky, Radio C FM Constanța, Mamaia FM.
Educație
Peste 500 de unități școlare funcționează în Constanța. Există instituții de învățământ bilingv, unde elevii învață și folosesc limba română și o limbă străină. Școlile oferă și clase și grupuri de studiu pentru minoritățile naționale, cu învățământ în limba maternă, respectiv rusă și turcă.
Opt unități sunt de nivelul învățământului superior, cele mai importante fiind Universitatea „Ovidius”, Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, Universitatea Andrei Șaguna și Universitatea de Marină Constanța.
Sport
Municipiul Constanța găzduiește echipe de tradiție în sportul românesc.
FC Viitorul Constanța, 2009 - 2021 (Campioană a României în sezonul 2016-2017).
HC Dobrogea Sud Constanța (8 titluri și 6 cupe).
Începând cu vara anului 2021, echipele FC Farul Constanța și FC Viitorul Constanța au fuzionat sub un singur nume. Gheorghe Hagi a cumpărat de la Ciprian Marica drepturile și palmaresul echipei FC Farul Constanța. În noul sezon din Liga 1 2021-2022, Municipiul Constanța va fi reprezentat de FC Farul Constanța, iar odată cu fuziunea, FC Viitorul s-a desființat. Noua echipă își va desfășura meciurile în baza sportivă de la Ovidiu, stadionul FC Farul fiind într-un proces de reabilitare, municipalitatea intenționând să construiască, prin Compania Națională de Investiții, în următorii ani un nou complex sportiv.
Sportivi de performanță: Simona Halep, Gheorghe Hagi, Simona Amânar.
Infrastructura sportivă mai este compusă din Sala Sporturilor (2000 de locuri) aflată în centrul orașului și o Sală Polivalentă (5000 de locuri) aflată în proces de construire după planurile cunoscutului arhitect bucureștean, Radu Petre Năstase.
Relații externe
Constanța are relații cu 22 de orașe înfrățite și partenere, amplasate în întreaga lume. Adițional, două țări dețin acolo consulate generale, iar paisprezece consulate onorifice.
Personalități
Simona Amânar, gimnastă română, multiplă campioană olimpică și mondială, cetățean de onoare al Constanței
Ion Bănescu, primar al Constanței. Lui i se datorează înființarea în 1878 a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie
Jean Constantin, actor, cetățean de onoare al Constanței
Oleg Danovski, coregraf de talie mondială, cetățean de onoare al Constanței
Nicolae Georgescu-Roegen, matematician și economist, întemeietor al bioeconomiei.
Ștefan Glăvan, senator, deputat, ambasador
Gheorghe Hagi, fost fotbalist, cetățean de onoare al Constanței
Alexandru Pesamosca, doctor chirurg, supranumit „îngerul copiilor”
Cătălina Ponor, gimnastă, multiplă campioană olimpică și mondială
Daniela Nicoleta Sofronie, gimnastă română de talie mondială, laureată cu aur și respectiv argint olimpic la Atena 2004. Cetățean de onoare al capitalei elene, Atena și al municipiului Deva.
Harry Tavitian, muzician, cetățean de onoare al Constanței
Bibliografie
Doina Păuleanu, Radu Florescu, "Constanța", ed. Romart design 2002, ISBN 973-97864-2-1
Livia Buzoianu, Maria Bărbulescu, "Tomis," in Dimitrios V. Grammenos and Elias K. Petropoulos, Ancient Greek Colonies in the Black Sea, Vol. 1 (Oxford, Archaeopress, 2001) (BAR International Series; 1675 (1-2)), 287-336.
Constanța: contribuții la istoricul orașului, Constantin M. Boncu, Natalia Boncu, Editura Litera, 1979
Tomis: Constanta, Muzeul de Arheologie Constanța, 1968
Constanța 1878 – 1928. Spectacolul modernității târzii, Doina Păuleanu, editura Arcade, 2006
Vezi și
Lacul Siutghiol (arie de protecție specială avifaunistică)
Legături externe

Materiale media legate de Constanța la Wikimedia Commons
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Constanța
ro Camera de Comerț și Industrie din Constanța Arhivat în 6 aprilie 2008, la Wayback Machine.
ro cu sumar în engleză Universitatea Maritimă Arhivat în 16 mai 2009, la Wayback Machine.
ro Muzeul de istorie națională și arheologie Constanța Arhivat în 29 aprilie 2009, la Wayback Machine.
ro en tr Muftiatul cultului Musulman Arhivat în 6 iunie 2013, la Wayback Machine.
Portul de la Marea Neagra, 7 decembrie 2007, Ion Bulei, Ziarul de Duminică
Anul omagial 2013. Constanța, fina împăratului bizantin Constantin cel Mare, 11 ianuarie 2013, Sinziana Ionescu, Adevărul
ro en Administrația Portului Constanța Arhivat în 8 februarie 2006, la Wayback Machine.
ro Regia Autonomă de Transport Comun Constanța
Kaynak: Wikipedia – Constanța · CC BY-SA 4.0
Tarih
Köstence, içinde yer aldığı bölgedeki diğer yerleşimlerinde olduğu gibi Paleolitik Çağ'dan kalma bir şehirdir. Arkeolojik kazılarda Neolitik, Tunç ve Demir çağlarına ait kalıntılar bulunmuştur. Köstence bu özellikleriyle bölgenin en eski yerleşim birimidir.
Antik Tomis-Constanta Kalesinin kuruluşuna kadar uzanan zamanda önemli tarihi sahnelere tanık olmuştur M.Ö 6. yüzyılda Miletos kolonisi olarak kuruldu. M.Ö 1. yüzyılda Roma idaresine geçti. Romalı ünlü şair Ovidius buraya sürgüne gönderilmiştir. M.S 1 ve 3. yüzyıllar arasında gelişerek liman kenti konumuna ulaştı.yüzyıllar arasında büyük bir gelişme gösterdi. 3. yüzyılda birkaç defa Gotlar’ın istilasına uğradı. Sonrasında Roma'nın Küçük İskitya bölgesinin merkezi oldu. 4. yüzyılda yaşayanların büyük çoğunluğunun Hristiyanlığı benimsediği şehirde piskoposluk kuruldu. Bu yüzyılda İmparator II. Konstantius tarafından yeniden inşa ettirilmesi nedeniyle şehir ona izâfeten Constantiana olarak adlandırıldı. 7. yüzyılda Bulgar saldırılarında tahrip olan şehir, Bulgar egemenliğinde küçük bir kasaba konumundaydı. 971 yılında yeniden Bizans egemenliğine girdi. 14. yüzyılda Dobruca Prensliği hakimiyetinde olan yerleşim, 1402 yılında I. Mircea tarafından Eflak Prensliği topraklarında katıldı. 1419'da Dobruca bölgesindeki diğer yerleşimlerle birlikte Osmanlı idaresine geçti. Osmanlı döneminde "Köstence" adını alan yerleşim başlarda küçük bir liman şehri konumundaydı. 16. yüzyıl kaynaklarında küçük bir yerleşim olan yerleşim, 17. yüzyıl başlarında Kazak saldırılarında tahrip olsa da konumu nedeniyle önemi artan bir liman şehri oldu.
1768-1774, 1787-1792 ve 1828-1829 Osmanlı-Rus savaşlarında Ruslar tarafından ele geçirilen yerleşim antlaşmalar uyarınca Osmanlı'ya bırakıldı. Kırım Savaşı sırasında yeniden Rus egemenliğine geçen yerleşim 1854'te yeniden Osmanlı kontrolüne geçti. Bu dönemde stratejik önemi artan yerleşim, 1860'ta tamamlanan demiryolu hattı, limanın genişletilmesi ve yeni binaların inşa edilmesiyle kaza merkezi konumuna ulaştı. 93 Harbi'nde Ruslar tarafından ele geçirildikten sonra Ayastefanos ve Berlin antlaşmaları neticesinde 1878 yılında Romanya topraklarına katıldı.
Coğrafya
Yörede maden suyu kaynakları vardır. Ayrıca deniz banyosu yazın pek çok turisti çeker. Ana yerel endüstri tanen asidi ve petrol tamburası üretimidir. Özellikle Mamaia kuzeyde sahil dinlenme yeridir.
Politika
Köstence belediye meclisi 2004 yılı yerel hükûmet seçimlerinde seçildi. 27 üyeden meydana gelen meclisin kompozisyonu aşağıdaki gibidir.
Nüfus
2002 nüfus sayımına göre, Köstence şehrinin nüfusu 310.471 idi. Köstence çevresindeki alanlarda Navodari 32.400, Ovidiu 13.134 ve Basarabi 19.857 kişilik nüfuslarıyla ve komünleri Cumpana 12.532, Lumina 7.858 (2004 yılı), Valu lui Traian 8.824 ve Agigea 5.482 kişilik nüfuslarıyla Köstence şehrinin nüfusunu artırarak 401.613'e ulaştırır.
Ulaşım
1895'te Bükreş demiryolunun açılmasıyla, (Tuna'yı Cernavoda'daki bir köprüyle geçen) Köstence'ye hububat ve petrolde hatırı sayılır bir büyüklükte transit ticareti getiriyordu. Kömür ve kok kömürü geniş bir şekilde ithal listesi başındaydı. Bunları makineler, demir malzemeler, pamuk ve yün iplikleri takip ediyordu. Köstence'yi Bükreş'e bağlayan A2 transit yolu hemen hemen tamamlanmakta olup, hâlen Bükreş'ten Cernavoda'ya çalışmaktadır, 2008 yılına kadar Köstence'ye açılacaktır.
Köstence limanı girişinde bir feneri olup, dalgakıran tarafından korunmaktadır.
Kuzey rüzgârlarından iyi korunur. Fakat güney, güney doğu ve güney batı rüzgârları bazen hayli tehlikeli olur. Romanya donanmasının Karadeniz filosu için burası bir üstür. Geniş kanal (Tuna-Karadeniz kanalı) Tuna nehrini Karadeniz'de Köstence'ye bağlar.
Kötence'de toplu taşıma sistemi Regia Autonoma de Transport in Comun Constanta (RATC) dir. 17 otobüs hattı, 2 tramvay hattı ve 2 troleybüs hattı vardır. Şehir 2002 başında, yaşlanan DAC otobüsleri yerine 130 yeni MAZ otobüsü satın aldı. Şimdi otobüs filosunun %90'ı yenidir. Otobüsler parlak renklerde pembe, sarı ve yeşil boyalıdır.
İklim
Köstence tipik olarak Akdeniz iklimi benzeri olup farklı dört mevsim içerir.
Yazlar sıcak kurak ve güneşli Temmuz sıcaklık ortalaması 23 °C'dir. Karadeniz'in ılıman etkisinden dolayı Köstence, iç bölgelerde sıkca bulunan sıcak günleri nadiren yaşar. Yaz 15 Haziran'da başlar ve Eylül'ün sonuna kadar devam eder.
Oldukça ılıktır. Geceler Eylül ayının on günlük ortalamasında tropikaldir (sıcaklık 20 °C'nin üzerindedir). Karadeniz'in ısıyı yığmasından dolayı Eylül, Haziran ayından daha ılıktır. İlk don olayı Kasım ayının 19'unda vuku bulur. Romanya'nın güneyindeki şehirlerle kıyaslandığında ış daha ılıktır. Çok az kar olur fakat hava çok rüzgârlıdır. Kış iç bölgelerden çok daha sonra gelir. Aralık'ta hava sık sık yumuşaktır. Sıcaklık 12 °C'ye ulaşır. Ocak ayı ortalama sıcaklığı +4 °C dir. İlkbahar erken gelir fakat çok serindir. Nisan ve Mayıs ayları Karadeniz sahilleri en serin yerdir Romanya'da.
Kaynak: Wikipedia – Köstence · CC BY-SA 4.0
History

Ancient history
Tomis was founded in the 6th century BC as a Greek colony as were nearby the colonies of Histria, Orgame, and Kallatis in the same era.
The site had the advantage of a fine harbour, the Carasu valley offering an inland shortcut from the sea to the Danube, and fertile land nearby. The peninsula on which it was sited has high cliffs protecting Tomis from cold winds and from attack.
Most of the ancient city is covered by the modern-day Constanța, making archaeology difficult.
In the 5th century BC it was under the influence of the Delian League, passing in this period from oligarchy to democracy.
The war for the emporion of Tomis took place in the middle of the 3rd century BC.
In 29 BC the Romans captured the region from the Odrysian kingdom and annexed it as far as the Danube.
It was a member, perhaps the capital, of the Hexapolis alliance of Greek cities with Histria, Callatis, Dionysupolis, Odessos and Mesambria.
In AD 8, the Roman poet Ovid (43 BC–17 AD) was banished to Tomis by Emperor Augustus for the last eight years of his life. He lamented his Tomisian exile in his poems Tristia and Epistulae ex Ponto. Tomis was "by his account a town located in a war-stricken cultural wasteland on the remotest margins of the empire".
A number of inscriptions found in and around the city show that Constanța stands over the site of Tomis. Some of these finds are now preserved in the British Museum in London.
The city was afterwards included in the Province of Moesia and, from the time of Diocletian, in Scythia Minor of which it was the capital.
In 269 the city was attacked by the Goths who succeeded in destroying only suburbs outside the walls.
The city lay at the seaward end of the Great Wall of Trajan. Tomis was later called Constantiana, possibly in honour of Constantia, the half-sister of Roman Emperor Constantine the Great or his son Constantius II, a name mentioned for the town by Procopius of Caesarea. In 395, Tomis was assigned to the Eastern Roman Empire.
Geography
Constanța is the administrative center of the county with the same name and the largest city in the Southeastern development region of Romania. The city is located on the Black Sea coast, with a beach length of 13 kilometres (8 miles).
Main sights

Ovid's Square
The Emperor Augustus exiled the Roman poet Ovid to what was then Tomis in 8 AD. In 1887, the sculptor Ettore Ferrari designed a statue of Ovid which gave its name to this square in the old town. In 1916, during the occupation of Dobruja by the Central Powers, it was taken down by Bulgarian troops, and was later reinstated by the Germans.
The statue stands in Ovid Square, where the National History and Archaeology Museum is housed in the former City Hall.
Genoese Lighthouse (Farul Genovez)
The Genoese Lighthouse is 26 feet (7.9 m) high.
Casino (Cazinoul)
Commissioned by King Carol I in 1910 and designed by architects Daniel Renard and Petre Antonescu right on the seashore, the derelict Constanța Casino features sumptuous Art Nouveau architecture. Once a huge attraction for European tourists, the casino lost its customers after the collapse of Communism. In 2021 renovation of the building finally began.
Cathedral
The Cathedral of Saints Peter and Paul was built between 1883 and 1885.
Grand Mosque of Constanța (Marea Moschee din Constanța)
Built in 1910 by King Carol I, the Grand Mosque of Constanța was originally called the Carol I Mosque.
Hünkar Mosque (Geamia Hunchiar)
The Hünkar Mosque was completed in 1869.
Climate
Constanța has a humid subtropical climate (Cfa in Köppen climate classification).
Summer (early June to mid September) is hot and sunny, with a July and August average of 23 °C (73 °F). Most summer days see a gentle breeze refreshing the daytime temperatures. Nights are warm and somewhat muggy because of the heat stored by the sea.
Autumn starts in mid or late September with warm and sunny days. September can be warmer than June, owing to the warmth accumulated by the Black Sea during the summer. The first frost occurs on average in mid November.
Winter is milder than other cities in southern Romania. Snow is not abundant but the weather can be very windy and unpleasant. Winter arrives much later than inland and December weather is often mild with high temperatures reaching 8 °C (46 °F) – 12 °C (54 °F). The average January temperature is 1 °C (34 °F). Winter storms, which occur when the sea becomes particularly treacherous, are a common occurrence between December and March.
Spring arrives early but it is quite cool. Often in April and May the Black Sea coast is one of the coolest places in Romania found at an altitude lower than 500 m (1,640 ft).
Four of the warmest seven years from 1889 to 2008 have occurred after the year 2000 (2000, 2001, 2007 and 2008). As of September 2009, the winter and the summer of 2007 were respectively the warmest and the second warmest in recorded history with monthly averages for January (+6.5 °C) and June (+23.0 °C) breaking all-time records. Overall, 2007 was the warmest year since 1889 when weather recording began.
Demographics
As of 2021, 263,688 inhabitants live within the city limits, a decrease from the figure recorded at the 2011 census.
After Bucharest, the capital city, Romania has a number of major cities that are roughly equal in size: Constanța, Iași, Cluj-Napoca, and Timișoara.
The metropolitan area of Constanța has a permanent population of 425,916 inhabitants (2011), i.e. 61% of the total population of the county, and a minimum average of 120,000 per day, tourists or seasonal workers, transient people during the high tourist season.
Economy

As of 1878, Constanța was called a "poor Turkish fishing village." As of 1920, it was called "flourishing", and was known for exporting oil and cereals.
Constanța is one of Romania's main industrial, commercial and tourist centers. During the first half of 2008, some 3,144 new companies were established in Constanța and its neighbouring localities, a number surpassed in Romania only in Bucharest and Cluj County. The Port of Constanța is the largest on the Black Sea and the fourth largest in Europe. The city also boasts a comparably large shipyard.
Constanța has been promoted as a seaside resort since the time of Carol I of Romania, although the development of naval industry has had a detrimental effect on the city's beaches.
Transport

The opening, in 1895, of the railway to Bucharest, which crosses the Danube River at the bridge at Cernavodă, brought Constanța considerable transit trade in grain and petroleum, which are largely exported; coal and coke head the list of imports, followed by machinery, iron goods, cotton and woollen fabrics.
The Port of Constanța includes the North Port and the South Port, and is the fourth largest in Europe. It is protected by breakwaters, with a lighthouse at the entrance. The port is sheltered from the northerly winds, but southerly winds can prove dangerous at times. The Black Sea squadron of the Romanian fleet is stationed here. A large canal (the Danube-Black Sea Canal) connects the Danube River to the Black Sea at Constanța.
The city is served by Mihail Kogălniceanu International Airport.
Constanța's public transport system is run by CT Bus (formerly Regia Autonomă de Transport în Comun Constanța - RATC), and consists of 19 year-round bus lines, and two seasonal lines, including a sightseeing double decker open top bus line.
In the early 2000s, the city bought 130 new MAZ buses to replace the aging fleet of DAC buses. There is also a fleet of double decker Volvo buses that run in the summer, providing access to and from the resort of Mamaia. As of October 2013, the cost of a return ticket is 3 lei.
Trams were active until the late 2000s when they were decommissioned in favour of long-wheelbase buses. Two trolley bus lines were active until the early 2010s – now also decommissioned and replaced by buses.
In 2019 Constanta's new Mercedes-Benz minibusses entered service.
In October 2022 Constanta's new BYD electric buses entered service with CT Bus.
Constanța is one of the main focuses of the Rail-2-Sea project which aims to connect it to the Polish Baltic Sea port of Gdynia with a 3,663-kilometre (2,276 mi) long railway line passing through Romania, Hungary, Slovakia and Poland.
Politics
List of mayors (1990–present)
Vergil Chițac (National Liberal Party) has been mayor since 2020 and was re-elected in 2024.
The mayors elected since the 1989 revolution have been the following:
City Council
The Constanța Municipal Council is made up of 27 councilors, with the following party composition:
Sports
Constanța is home to several football clubs, with FCV Farul Constanța playing in the Romanian first division. The rugby team RC Farul Constanța play in Divizia Națională. The Romanian handball clubs, HCD Constanța is also based in the city.
Natives of Constanța
Kázím Abdulakim (died 1917), Crimean Tatar hero of the Romanian Army.
Haig Acterian (1904–1943), theatre director, journalist and fascist activist.
Horia Agarici (1911–1982), aviator and World War II flying ace.
Simona Amânar (born 1979), Olympic gold medal-winning gymnast.
Elena Băsescu (born 1980), Member of the European Parliament.
Victoria Bezetti (1937–2022), classical soprano.
T. O. Bobe (born 1969), poet and screenwriter.
Ovidiu Constantinescu (1933–2012), mycologist.
Constanța Crăciun (1914–2002), politician and educator.
Nicholas Georgescu-Roegen (1906–1994), mathematician.
Simona Halep (born 1991), tennis player, businesswoman.
Puiu Hașotti (born 1953), MP and senator.
Sîdîyîk Ibrahim H. Mîrzî (1909–1959), Crimean Tatar spiritual leader, imam, Mufti of the Muslim community of Romania, and activist.
Refiyîk Kadír (1879–1929), Crimean Tatar officer regarded as a hero of the Romanian Army.
Ramona Mănescu (born 1972), Member of the European Parliament.
Vasile Moldoveanu (born 1935), operatic tenor.
Taner Murat (born 1959), writer, poet and translator.
Teodor T. Nalbant (1933–2011), ichthyologist.
Nicolae Nemirschi (born 1959), Environment Minister (2008–2009).
Alexandru Pesamosca (1930–2011), surgeon and pediatrician.
Cătălina Ponor (born 1987), Olympic gold medal-winning gymnast.
Marianna Radev (1913–1973), operatic contralto.
Jacques Schnier (1898–1988), artist, sculptor, author, educator, and engineer.
Sevil Shhaideh (born 1964), economist, civil servant and politician.
Alexandra Sidorovici (1906–2000), communist politician.
Anastasia Soare (born 1957), American billionaire businesswoman.
Dragoș Sprînceană (born 1979), businessman, political advisor, and informal diplomat.
Alexandra Stan (born 1989), singer and model.
Dan Stoenescu (born 1980), diplomat, political scientist and journalist.
Education
Local high schools include Mircea cel Bătrân National College, Mihai Eminescu National College and Ovidius High School
Colleges include Ovidius University of Constanța and Mircea cel Bătrân Naval Academy
Studies
Born, Robert (2012). Die Christianisierung der Städte der Provinz Scythia Minor. Ein Beitrag zum spätantiken Urbanismus auf dem Balkan [The Christianisation of the cities of Scythia Minor. A contribution to late antique urbanism in the Balkans]. Wiesbaden: Reichert, ISBN 978-3-89500-782-8, pp. 19–72.
Livia Buzoianu and Maria Barbulescu, "Tomis", in Dimitrios V. Grammenos and Elias K. Petropoulos (eds), Ancient Greek Colonies in the Black Sea, Vol. 1 (Oxford, Archaeopress, 2001) (BAR International Series; 1675 (1–2)), 287–336.
Kaynak: Wikipedia – Constanța · CC BY-SA 4.0
