Overview
Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, România, format din localitățile componente Craiova (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine. Craiova este cel mai important centru cultural, istoric și economic al Olteniei. Conform recensământului din anul 2021 orașul avea o populație de 234.140 de locuitori. Se află în regiunea istorică Oltenia, la o altitudine de 90 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 81,41 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar și Recesământul Populației și Locuințelor 2021, este de 234.140 de locuitori.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, România, format din localitățile componente Craiova (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine. Craiova este cel mai important centru cultural, istoric și economic al Olteniei. Conform recensământului din anul 2021 orașul avea o populație de 234.140 de locuitori. Se află în regiunea istorică Oltenia, la o altitudine de 90 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 81,41 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar și Recesământul Populației și Locuințelor 2021, este de 234.140 de locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Geografie
Localizare
Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Orașul este așezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanță de 227 km de București și 68 km de Dunăre. Forma orașului este foarte neregulată, în special spre partea vestică și nordică, iar interiorul orașului, spre deosebire de marginea acestuia, este foarte compact.
Învecinare
Municipiul Craiova se învecinează cu localitățile:
în sud-est – Coșoveni, Malu Mare, Cârcea
Climă și relief
Regimul climatic este temperat continental specific de câmpie, cu influențe submediteraneene datorate poziției depresionare pe care o ocupă județul în sud-vestul țării. Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse între 10-11,5 °C iar precipitațiile sunt mai scăzute decât în restul țării.
Relieful orașului Craiova se identifică cu relieful județului Dolj, respectiv de câmpie. Spre partea nordică se observă o ușoară influență a colinelor, în timp ce partea sudică tinde spre luncă.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Craiova se ridică la 234.140 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 269.506 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81,42%), cu o minoritate de romi (1,13%), iar pentru 17,06% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,14%), iar pentru 18,55% nu se cunoaște apartenența confesională.
Dupa datele INSSE, populatia cu domiciliul stabil în Craiova la 1 ianuarie 2015 era de 307.022 locuitori.
Evoluție istorică
Silezianul Balthazar Walther, care a petrecut câțiva ani în Țara Românească la începutul secolului al XVII-lea, a transmis cele zise de Logofătul Teodosie Rudeanu al lui Mihai Viteazul. Acela zicea în anul 1596: „Craiova, reședința Banului, oraș mare, împoporat și plin de tot belșugul, dar și fără ziduri și cetățuie.”
Din Catagrafia din anul 1835 rezultă existența a 1653 de familii -ctrștini i dajnici-, deci un număr aproximativ de 10-11.000 de locuitori creștini. La aceștia trebuie adăugați, tot cu aproximație, străinii, necredincioșii ortodocși, slugile și alte categorii. Se obține astfel o populație totală de circa 16.000 de locuitori. Considerând drept bun numărul de 9.000 de locuitori ai Craiovei în 1821, se poate aproxima în același fel o populație totală de 12-13.000 de locuitori. Pare naturală creșterea populației la 16.000 de locuitori în 1835 și apoi la 20.000 în 1838.
În perioadele de liniște și prosperitate economică, sau pe timpul târgurilor, populația creștea simțitor cu până la o pătrime sau chiar mai mult. În perioadele de restriște, cu epidemii sau războaie, populația putea scădea cu până la jumătate, datorită refugiului spre lumea satului. Economia predominant agricolă a începutului și întregului secol al 19-lea a determinat o creștere foarte lentă a populației orășenești în țările române. La această cauză de natură economică trebuie adăugată și condițiile generale social-istorice, care încetineau creșterea populației: mortalitatea mare datorată epidemiilor, condițiilor de salubritate dăunătoare, asistenței medicale aproape inexistente, jafurilor străine și războaielor.
Etimologia numelui
Originea numelui actual al orașului este subiectul multor controverse și plutește în legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că numele vine de la slavonescul „kralj” (rege, crai). „Craiova” poate însemna ținut, țară, națiune și a fost dată probabil de slavii care au numit așa populația latină-romană din cetatea naturală a Craiovei – națiunea sau ținutul.
După unii cercetători, numele ar veni de la craiul Iovan (Ioniță Asan sau Ioniță Caloian), mezinul fraților Petru al IV-lea al Bulgariei și Ioan Asan I, care devine pentru o perioadă împărat al celui de al Doilea Țarat Bulgar, dar care, potrivit cronicii grecești a istoricului Niketas Choniates este nevoit să se refugieze la sfârșitul domniei sale la nord de Dunăre, unde devine „domn peste niște vlahi din neamul lui”. Teoria potrivit căreia Craiova devine capitala noii formațiuni pe care a întemeiat-o el este susținută de cercetători ca L. Candea și V. Oghină, dar și de unele legende locale legate de lacul Craiovița (Balta Craioviței) și fata craiului înecată.
Ipoteze despre originea denumirii Craiova
Afirmația potrivit căreia, la sfârșitul domniei sale, Ioniță Caloian (Kaloyan) s-ar fi refugiat în nordul Dunării și ar fi întemeiat o formațiune politică având capitala la Craiova, nu este susținută de sursele bizantine contemporane.
Cronicarul Niketas Choniates, principalul izvor pentru domnia lui Kaloyan, relatează că acesta a fost ucis în 1207, în timpul asediului orașului Salonic, de către unul dintre comandanții săi. Nici Choniates, nici alți cronicari precum George Akropolites nu menționează o retragere a lui Kaloyan la nord de Dunăre sau existența unei formațiuni statale sub autoritatea sa în spațiul românesc actual.
Afirmațiile referitoare la această teorie apar ocazional în surse populare sau lucrări locale, fără a fi susținute de cercetări academice riguroase. Autorii „L. Candea” și „V. Oghină”, citați uneori ca susținători ai acestei ipoteze, nu figurează în literatura istorică de specialitate consacrată temei.
Istorie
Antichitate
În Craiova de azi se află ruinele Pelendavei capitala pelilor, un trib dacic, încă din perioada 400-350 î.Hr. Aceasta a fost atestată documentar pentru prima oară pe Tabula Peutingeriana, o hartă probabil din anul 225 d.Hr.
Castrul roman Pelendava a fost construit în vecinătatea mănăstirii Coșuna - Bucovățul Vechi, construită probabil în anii 1442-1443.
Secolele XIV-XVII
O parte a istoricilor, în frunte cu Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu-Hașdeu și Alexandru D. Xenopol consideră că pe teritoriul de azi al Craiovei a fost teatrul bătăliei de la Rovine din timpul lui Mircea cel Bătrân.
La sfârșitul secolului al XV-lea, Craiova era un târg, întins pe moșia puternicilor boieri Craiovești și a Basarabilor. După prima jumătate a secolului al XVI-lea, Craiova este numită frecvent oraș, fiind cel mai important loc al schimburilor din zonă.
Apărută în ultimele decenii ale secolului al XV-lea, "Marea Bănie de Craiova" a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după domnie.
În timpul lui Mihai Viteazul, Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând orașul ca un important centru politic și militar. Craiova a fost în evul mediu și un centru cu un important rol militar și strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forțelor militare și centru de declanșare a acțiunilor antiotomane. Exista la Craiova un corp de oaste (soldați călare) pus la dispoziția Marelui Ban, compus din forța militară a țăranilor de pe domeniile boierimii, din aparatul de dregători ai Băniei, din țăranii liberi și din mercenari. În acțiunea de aducere sub stăpânirea sa a Transilvaniei și Moldovei, lui Mihai Viteazul i-au stat alături frații Buzești—Stroe, Radu și Preda, Baba Novac, Banul Mihalcea, Banul Mărăcine, Mârza, Matei Basarab și Radu Șerban.
Secolul al XVIII-lea
Acesta a reprezentat un secol zbuciumat pentru viața urbei. În 1735 în Craiova existau 836 de familii, numărând peste 4000 locuitori.
Împărțirea urbanistică a Craiovei în secolele XVIII și XIX
Mahalale
De-a lungul dezvoltării lor istorice, toate localitățile noastre din fostele principate s-au subîmpărțit în mahalale, formațiuni urbanistice echivalente astăzi cu termenul de cartier sau de suburbie. Termenul are rădăcini în limba turcă. Mahalalele și-au luat numele, prin tradiție, de la numele sau de la hramul bisericii sau mănăstirii în jurul căreia se formau, odată cu lărgirea teritorială a așezării și cu creșterea numerică a locuitorilor. Mahalalele își mai luau numele de la numele moșiei pe care se întindeau, de la numele proprietarului, dacă acesta nu corespundea cu al moșiei, de la numele unei personalități marcante a cărei viață, ale cărei calități și activități lăsaseră amintiri trainice în memoria localnicilor (personalitate laică sau eclesiastică), de la anumite îndeletniciri sau meșteșuguri care dominau preocupările locuitorilor mahalalei, de la unele toponimice anterioare, de la unele evenimente istorice marcante din viața localității sau a mahalalei, precum și de la diverse amintiri sau legende de sorginte laică sau religioasă. În cazul bisericilor sau al mănăstirilor, mahalaua dezvoltată împrejur lua numele acesteia, sau a hramului. În unele cazuri mahalaua împrumuta chiar numele unui slujitor bisericesc mult respectat, care rămânea imprimat prin numele său în tradiția locală.
Cu excepția unor localități care s-au suprapus pe locuiri antice grecești sau romane, toate localitățile noastre au apărut și s-au dezvoltat mai ales în perioada lungă a evului mediu, chiar dacă au urmat unele rădăcini geto-dace. Localitățile născute în evul mediu au avut legături cu anumite moșii cu caracter feudal. Moșiile erau boierești sau domnești. Ele purtau denumiri care numai uneori corespundeau cu numele proprietarului. Localitățile au luat naștere pe anumite moșii, dar au rămas înconjurate de alte moșii peste care urmau a se întinde în cursul dezvoltării ulterioare. Această evoluție istorică a determinat ca localitățile și mahalalele lor să împrumute numele moșiilor pe care se dezvoltau. Se poate aprecia că tradiția aceasta a moșiilor boierești sau domnești care determinau, în parte, denumirea localităților și a mahalalelor a durat, la noi, până în 1864, când s-a trecut la secularizarea averilor mănăstirești și când s-au desființat rangurile și privilegiile boierești, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Craiova, localitate cu tradiție medievală, centru polarizator de primă mărime în Țara Românească, a cunoscut atribuirea denumirilor cartierelor sale de început, a mahalalelor, după tradițiile amintite, putând constitui chiar un exemplu în lumea localităților românești.
Cultură
Craiova este un oraș cu numeroase construcții vechi: biserici, case și palate boierești sau alte construcții laice.
Biserici
Biserica Madona Dudu, catedrala Maicii Domnului, este un loc de pelerinaj. Ridicată între anii 1750–1756, biserica a fost refăcută în 1844 după ce a fost distrusă de cutremurul din 1831. Pictura bisericii poartă semnătura lui Gheorghe Tattarescu. Biserica a fost numită astfel după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care – spune legenda – ar fi fost găsită într-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul.
Cea mai veche construcție din zona Craiovei care s-a păstrat, atestată ca atare, este mănăstirea Coșuna - Bucovățul Vechi. Ea se înscrie în categoria construcțiilor religioase-monumente din Țara Românească. O veche cartografiere susține că mănăstirea ar fi fost zidită în 1483 (părere la care subscriu, deopotrivă, istoricii Bogdan Petriceicu Hașdeu și Nicolae Iorga). Pentru zidirea bisericii s-a folosit piatră (pentru temelie) și cărămidă (pentru soclu și ziduri) din castrul roman Pelendava.
O altă biserică importantă este biserica Sfântul Dimitrie a mănăstirii Jitianu în satul Braniște, ctitorie a lui Șerban Voievod (1654 - 1658). Biserica a fost restaurată în 1717, 1852, 1910, 1926 și 1958. Astăzi, în interiorul clădirii civile a mănăstirii se află o bogată colecție de odoare ale artei medievale din Oltenia.
Alte biserici importante sunt: Biserica Sfântul Ilie, construită în 1720 de vornicul Ilie Oteteleșanu și marii negustori ai orașului și zugrăvită de pictorul Constantin Lecca între anii 1840 - 1841, refăcută în 1893, pictura actuală fiind cea executată de George Ioanid și Gheorghe Tattarescu, Biserica Tuturor Sfinților (1700), Biserica Sfântu Gheorghe -Vechi (1730), Mănăstirea Obedeanu (1747), Biserica Mântuleasa (1786), Biserica Sfântul Nicolae - Amaradia (1794), Biserica Evanghelică (1872).
Personalități
Petrache Poenaru (1799-1875), fondatorul colegiilor naționale din București și Craiova, organizatorul învățământului național românesc, inventatorul tocului rezervor, brevetat de guvernul francez în mai 1827. În tinerețe a fost pandur în armata lui Tudor Vladimirescu (șef al cancelariei și conțopiștilor), „foaia de propagandă” a armatei lui Tudor Vladimirescu, apărută la inițiativa sa, a însemnat și primul ziar românesc.
Nicolae Titulescu, diplomat și om politic.
Alexe Marin (1814-1895), primul titular al catedrei de chimie de la Facultatea de Științe din București
Ilie G. Murgulescu (n.1902 -m.1991), om de știință, chimist, academician român.
Eugeniu Carada (1836-1910) fondatorul Băncii Naționale a României
Horia Macellariu, contraamiral român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial
Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din București
Nicolae Vasilescu Karpen, om de știință, inginer și inventator.
Constantin Brâncuși a urmat Școala de arte și meserii din Craiova (între anii 1894 - 1898)
Gaby Michailescu, cronicar, impresar de teatru și memorialist român
Tudor Gheorghe, cântăreț, compozitor și actor român,
Jean Negulesco, regizor, scenarist, actor, producător
Dimitrie Filișanu (1808 - 1883), boier și filantrop
Titu Maiorescu (1840 - 1917) academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician și scriitor român, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX.
Ludovic Mrazec (1867 - 1944), om de știință român, specialist în geologie și în exploatarea petrolului, membru al Academiei Române
Dan Sava (1966-1999), umorist român, membru al grupului de umor Vacanța Mare (1988-1999)
Marcel Anghelescu (n.1909-m.1977), actor
Transport
Transportul în comun în orașul Craiova a fost înființat în septembrie 1948 având în parcul auto 2 autobuze primite de la București. La ora actuală Craiova beneficiază de o varietate de trasee rapide, normale, dar și de o linie de tramvai ce se întinde pe o distanță de 18,4 km.
100: Electroputere – Calea București – Piața Centrală – Craiovița Nouă – PECO Severinului
101: Ford România – Electroputere – Calea București – Piața Centrală – Craiovița Nouă – PECO Severinului – CLF (Izvorul Rece).
E1 Traseu tur: Craiovița Nouă - Stația 30 (Cinema) - Stația 10 (Orizont) – bloc 83 – Unitatea Militară – Olimp – bloc F8 – Complex Vechi – Gară (BRD) – Bacriz – Rovine – Vama Lăpuș – SUCPI – Pasaj Electro – Electroputere – MAT SA – Shell – Bănie – Spitalul Militar – IRA 8 – Piața Chiriac – Confecții – Liceul de Artă – Stadion – Sfântul Dumitru - Agronomie – Obedeanu – Craiovița Veche – Compania de Apă – Casa Tineretului – Liceul de Chimie – Segarcea – Craiovița Nouă
E1 Traseu retur: Craiovița Nouă - Stația 10 (Orizont) – Stația 30 (Cinema) - Segarcea – Liceul de Chimie – Casa Tineretului – Compania de Apă – Agronomie – Madona Dudu – Helin – Spitalul 1 – Confecții – Parc – Piața Chiriac – IRA 8 – Spitalul Militar – Bănie – Shell – MAT SA – Electroputere – Pasaj Electro – IML – Vama Lăpuș – Rovine – Bacriz – Gară (Peron 1) – Bloc 41 – Bloc B2 – Olimp – Unitatea Militară – BIG Vechi – Craiovița Nouă
1: Gară - Olteț - Romanești - Fântâna Popova
2b: Cernele - Compania de Apă - Piața Centrală
3b: Craiovița Nouă - Olteț - IRA 8 - Bănie
4: Piața Centrală - Olteț - Spitalul 1 - Romanești - Făcăi
5b: Piața Centrală - Olteț - IRA 8 - ANL - Veteranilor
6: Craiovița Nouă - Teatrul Național - Spitalul 1 - Romanești
7: Gară - Craiovița Nouă - Promenada Mall - Râului - Ciupercă
8: Gară - Piața Centrală - Pod Electro - Hanul Doctorului - Aeroport
Educație
Craiova este centru universitar. Învățământul organizat este instituit aici în 1759 de boierul Constantin Obedeanu. În primăvara anului 1826 școala Obedeanu este transformată în Școala Națională de Limba Română. Ca vechime este a doua școală românească de grad mediu, după Colegiul Național „Sfântul Sava” din București (1818).
Colegii
Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu" Craiova
Colegiul Național Economic „Gheorghe Chițu"
Colegiul Național Pedagogic „Ștefan Velovan”
Grupuri școlare
Grupul Școlar Industrial Energetic Craiova
Grupul Școlar Industrial Transporturi Căi Ferate
Școli de arte și meserii
Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși"
Școala Populară de Arte și Meserii "Cornetti"
Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trișcu”
Licee teologice
Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul”
Învățământ universitar
Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
Biblioteci
Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman”
Economie
Craiova a fost, de-a lungul timpului, un important târg, principala îndeletnicire fiind comerțul, întreaga istorie a orașului fiind marcată de poziția de nod comercial și administrativ. Orașul s-a menținut ca centru comercial în care se tranzacționau: cereale, animale, sare, piei, seu și cervis.
Ca urmare a cerințelor mereu crescânde ale exportului s-a înființat la Craiova, în 1846, prima societate românească pe acțiuni pentru transportul cerealelor cu vaporul pe Dunăre, la Brăila.
În preajma anului 1860 în Craiova existau 4.633 clădiri, dintre care 3.220 case, 26 biserici, 11 școli, 60 fabrici-ateliere. Existau și aproximativ 90 de stabilimente cu caracter industrial, dintre care: 12 mori, 3 fabrici de bere, 2 fabrici de gaz și ulei, 4 tăbăcării, 2 tipografii. Statisticile înscriu existența la Craiova a 57,7% din numărul total al meseriașilor din cuprinsul județului Dolj (1.088 meseriași, 697 calfe și 485 ucenici).
Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Craiova era un oraș ce avea mici fabrici și ateliere de produse chimice, mașini agricole, arte grafice, tăbăcării, textile, materiale de construcții etc.
La 26 octombrie 1896 intră în funcțiune uzina electrică a Craiovei (cu echipamente AEG - Allgemeine Elektricitäts-Gesellschaft), având o putere instalată de 310 cai-putere, și care alimenta 365 de lămpi de pe 39 de străzi într-o rețea de 30 de kilometri. Craiova a fost primul oraș al țării alimentat cu curent electric pe bază de motoare cu ardere internă.
În anul 1900, Craiova deținea 43,1% din numărul întreprinderilor din Oltenia, cuprinzând 924 de firme (dintre care 20 aparțineau industriei mari, folosind 1078 de muncitori). În 1925, numărul firmelor încadrabile în „industria mare” se ridică la 40, iar în 1930 numărul de muncitori este de 5.530.
Se afirmă și comerțul bancar, la începutul secolului al XX-lea existând deja șase bănci și două case de schimb valutar.
Administrație și politică
Municipiul Craiova este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, Lia Olguța Vasilescu, de la Partidul România Mare, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Cartierele din Craiova
Craiova este împărțită în 32 de cartiere. Printre ele se numără și cartierul Craiovița Nouă cu o populație de peste 100.000 de locuitori.
Cartierele rezidențiale din Craiova
Sectorul construcțiilor rezidențiale din Craiova luptă din greu cu criza financiară.
Prefectura și Consiliul Județean Dolj
Președintele Consiliului Județean: Cosmin Vasile, membru PSD
Sport
În fotbal, Universitatea Craiova este echipa municipiului, care a fost înființată în 1948, câștigătoare a patru campionate ale Superligii României, de 8 ori câștigătoare a cupei României, prima echipă românească de fotbal ajunsă în semifinalele Cupei UEFA ediția 1982-1983. În sezonul 2017–2018, a obținut calificarea în preliminariile UEFA Europa League, după ce a ocupat locul 5, profitând de faptul că CFR Cluj și FC Voluntari nu aveau licență de participare în cupele europene. Printre altele se mai numără echipa de baschet masculin SCM Universitatea Craiova și echipa de handbal feminin SCM Craiova.
Bibliografie
Colectiv de autori, Istoria Craiovei, Editura Scrisul Românesc 1977
Bogdan Petriceicu Hașdeu, Originile Craiovei, Editura Scrisul Românesc 1978
Nicolae Iorga, Orașele oltene și mai ales Craiova în pragul vremurile noua, Editura Sache Pavlovici 1908
Nicolae Iorga, Rolul haiduciei, Calendar revista Ramuri
Constantin S. Nicolaescu-Plopșor, Însemnări din trecutul Craiovei, Arhivele Craiovei an II, ian-feb 1925
Constantin C. Giurescu, Din nou despre localizarea bătăliei de la Rovine
Petre Panaitescu, Istoria românilor, Editura Didactică și pedagogică 1990
BIBLIOGRAFIA CRAIOVEI, memorielocala.aman.ro
Vezi și
Coridorul Jiului (sit de importanță comunitară)
Legături externe
Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
Teatrul Național Marin Sorescu Craiova Arhivat în 14 iulie 2011, la Wayback Machine.
Biblioteca județeană Dolj „Alexandru și Aristia Aman“ Craiova
Craiova, “capitala pandurilor”, 17 mai 2010, Gabriela Zanfir, Evenimentul zilei
Craiova, orașul sufletului oltenesc Arhivat în 6 septembrie 2013, la Wayback Machine., 5 august 2009, Diac. Ioniță Apostolache, Ziarul Lumina
Regia Autonomă de Transport în Comun Craiova
Discover Craiova Arhivat în 6 octombrie 2022, la Wayback Machine.
Ghidul virtual Craiova Arhivat în 25 noiembrie 2011, la Wayback Machine.
Kaynak: Wikipedia – Craiova · CC BY-SA 4.0
Etymology and names
There are two possible etymologies for Craiova: Old Slavonic kral ("king"), which has been borrowed in Romania as crai, and Slavonic krajina ("border" or "edge"). Since no source prior to 1475 mentions the city, it is impossible to tell which of the two words is the real etymology.
In Hungarian, the town is either referred to as Királyi, or as Krajova. The German name of the city is Krajowa.
History

Craiova, which occupied the site of the Dacian and Roman city Pelendava, was formerly the capital of Oltenia. Its ancient bans, the highest ranking boyars of the Wallachian state, were initially those of the Craiovești family. The bans had the right of minting coins stamped with their own effigies – the origin of the Romanian word ban as used for coins.
The economic power of the Craiovești family at the end of the 16th century was about 100 villages (182 financial goods). This power gave them a statute of political autonomy so big, that the hospodars ruling at that time were not able to keep in power without an alliance with this powerful dynasty. From the Craiovești family there were chosen a lot of hospodars to rule the country: Neagoe Basarab, Radu de la Afumați, Radu Șerban (1602–1611), Matei Basarab, Constantin Șerban, Șerban Cantacuzino, and Constantin Brâncoveanu.
In 1395, Craiova was probably the scene of a victory won by the Wallachian Prince Mircea I of Wallachia over Bayezid I, Sultan of the Ottomans (see Battle of Rovine).
Frequently referred to as "a city" after the first half of the 16th century, the Craiova area was always regarded as an important economic region of Wallachia and Romania at large. During the 1718–1739 Habsburg occupation of Oltenia (see Banat of Craiova), Craiova's status declined due to economic pressures and increased centralism, partly leading to an increase in hajduk actions, in parallel with protests of Craiovan boyars. In 1761, under Prince Constantine Mavrocordatos, the bans relocated to Bucharest, leaving behind kaymakams to represent them in Craiova.
Under Prince Emanuel Giani Ruset, Wallachia's seat was moved to Craiova (1770–1771), viewed as a place of refuge during the Russo-Turkish War of 1768–1774. A large part of the city was burned down by the rebel pasha Osman Pazvantoğlu in 1800.
Geography
Climate
Under the Köppen climate classification, Craiova has a humid continental climate (Dfa), bordering on a humid subtropical climate (Köppen: Cfa). This results in a combination of occasional cold winters, but too mild of a climate to contain permanent snow cover, along with long and hot summers.
Annually, Craiova experiences 64 days with fog, more frequently in winter than other seasons. The city also experiences 34 days per year with thunder, and 1 day with hail.
Demographics
As of 2021, 234,140 inhabitants live within the city limits, a decrease from the figure recorded in 2011, making it the 7th most populous city in Romania.
Economy

In the first two decades of the 19th century, Craiova was characterized by economic growth and the increased presence of trade, commerce, and public services. Similarly to other large urban areas, Craiova became a commercial, administrative and cultural centre.
During the Tsarist take-over (1828–1834), Craiova experienced significant economic growth. In 1832, there were 595 shops, of which "187 [were] of wood and 398 of stone wall". The city was the commercial centre of Oltenia. It exported cereal, skins, wax, animals, tallow and services to Austria and Turkey. As a consequence of the permanent high demand for exports, Craiova was the site of the first Romanian society for shares in cereal shipping on the Danube to Brăila, established in 1846.
Around 1860 in Craiova there were 4633 buildings, of which 3220 were houses, 26 churches, 11 schools, and 60 factories or workshops. There were also approximately 90 establishments with an industrial character, of which 12 were wind mills, 3 beer factories, 2 gas and oil factories, 4 tanneries, and 2 were printing houses. Statistics show that Craiova was home to 57.7% of the total number of craftsmen in Dolj County (1088 craftsmen, 687 journeymen and 485 apprentices). Towards the end of the 19th century, the city of Craiova had small factories and workshops with chemical products, agricultural machines, graphic design, tanneries, textiles, construction materials, among others. On 26 October 1896, Craiova's power plant (using AEG equipment) began operations, supplying 365 lamps on 39 streets in a 30 km (18.64 mi) network. Craiova was the first city in the country powered by electricity based on internal combustion engines.
In 1900, Craiova held 43.1% of the industrial units in Oltenia, having 924 industrial firms (of which 20 establishments belonged to heavy industry, using 1078 workers). In 1925, the number of heavy industry establishments had increased to 49, and in 1930 the number of workers was 5530. The banking industry was also present; at the beginning of the 20th century, there were 6 banks and 2 bureaux de cha
Politics
The Craiova Municipal Council, chosen at the 2020 local election, consisted of 27 councillors, with the following party composition:
2024–present
The city's current local council has the following multi-party political composition, based on the results of the ballots cast at the 2024 Romanian local elections:
Craiova Group
The Craiova Group, inspired by the Visegrád Group, was founded on 24 April 2015 in Craiova by Romania, Bulgaria and Serbia. Greece later joined to the organization in 2017.
Landmarks
Madona Dudu Church – built between 1750 and 1756, renovated in 1844, after being destroyed by an 1831 earthquake. Murals were completed by Gheorghe Tattarescu.
The Church of Coșuna Monastery – the oldest building preserved in Craiova, dating from 1483.
Băniei House – the oldest non-religious building that exists in Craiova, dating from 1699. Today it hosts the Museum of Ethnography and Folk Art.
Craiova Art Museum – the building that houses the museum was built in 1896, following the plans of the French architect Paul Gotereau. Its main attraction is the art gallery dedicated to Constantin Brâncuși, exhibiting six of his early sculptures (including variants of his best-known works)
Museum of Oltenia – founded in 1915 and divided into three sections: ethnography, history and natural science. The collection is based on donations made in 1908.
Nicolae Romanescu Park (formerly Bibescu Park) – the largest and most well-known park in Craiova. Through the initiative of Nicolae P. Romanescu, the mayor of Craiova at that time, the park was designed by French architect Émile Rendont. Plans for the park were awarded the gold medal at the 1900 World Fair; work began in 1901 and was completed in 1903.
Botanical Garden – The garden was laid out by the botanist Alexandru Buia and was opened in 1952.
Education
The first school in Craiova was founded in 1759 by Constantin Obedeanu. In the spring of 1826 Obedeanu's school took the name Școala Naţională de Limba Română which means National School of Romanian Language. This was the second Romanian high school after Saint Sava high school in Bucharest (founded in 1818).
Sport

The first football teams in Craiova appeared in 1921, Craiovan Craiova and Rovine Griviţa Craiova. They merged in 1940, forming a team, FC Craiova, that won the unofficial war championship. Later, another team from the city, Universitatea Craiova, became the first Romanian football team to reach the semi-finals of a European tournament, during the UEFA Cup in 1982–83.
CS Universitatea Craiova – football team
SCM CSU Craiova - Divizia A is a basketball team play in Polyvalent Hall
SCM CSU Craiova - Liga Națională is a handball team play in Polyvalent Hall
SCM U Craiova - Divizia A1 is a volleyball team play in Polyvalent Hall
Transportation

Public transportation in Craiova started in September 1948 with only 2 buses, received from Bucharest. The buses connected the Craiova railway station with the Nicolae Romanescu Park. The tram was first introduced in 1987, on an 18.4 km (11.43 mi) double-track line, as a result of the state's intention of keeping energy consumption low.
The public transport in Craiova today consists of 3 tram lines and 17 bus lines. It is operated by the RAT Craiova, a corporation run by City Hall. There are 190 buses and 35 trams serving the city today.
Craiova is also a major railway centre and is connected to all other major Romanian cities, as well as local destinations, through the national Căile Ferate Române network.
There are daily trains with service from Craiova to:
Brașov (6 – 8 hours - via connecting service),
Cluj-Napoca (8 – 10 hours - connecting service),
Sighișoara (8 – 11 hours - connecting service),
The city is served by Craiova Airport, which has recently been modernised.
Kaynak: Wikipedia – Craiova · CC BY-SA 4.0

