
Focșani
Focșani este municipiul de reședință al județului Vrancea, România, format din localitățile componente Focșani (reședința), Mândrești-Moldova și Mândrești-Munteni.
Government administration · Romania · 0 followers
Overview
Focșani este municipiul de reședință al județului Vrancea, România, format din localitățile componente Focșani (reședința), Mândrești-Moldova și Mândrești-Munteni. Potrivit recensământului din 2021, are o populație de 66.648 locuitori. Se află în regiunea istorică Moldova Occidentală; în Câmpia Siretului Inferior[*]; pe malul râului Milcov; și la o altitudine de 46 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 54,8 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 66.648 de locuitori.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Focșani este municipiul de reședință al județului Vrancea, România, format din localitățile componente Focșani (reședința), Mândrești-Moldova și Mândrești-Munteni. Potrivit recensământului din 2021, are o populație de 66.648 locuitori. Se află în regiunea istorică Moldova Occidentală; în Câmpia Siretului Inferior[*]; pe malul râului Milcov; și la o altitudine de 46 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 54,8 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 66.648 de locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Numele orașului
Toponomia orașului Focșani ar putea proveni de la numele familiei Focșa, „moldoveni buni și drepți din vremea lui Ștefan cel Mare”. Cu toate acestea, lipsa unei atestări documentare a unei asemenea familii lasă loc pentru mai multe interpretări. Prima mențiune documentară posibilă este înregistrată în Registrele vamale ale Brașovului, unde este menționat un Harthan din Fokschein, în 1546, care se afla în orașul transilvan alături de doi negustori moldoveni. Se cunoaște, de asemenea, faptul că în 1575 exista deja o așezare rurală cu acest nume, fiind menționată de către Alexandru al II-lea Mircea în contextul luptelor date în zonă de către el și fratele său, Petru Șchiopul, pentru a lua tronul Moldovei de la voievodul Ioan Vodă Armeanul.
Geografie
Așezare geografică
Focșani se află la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia din România.
Este încadrat geografic la 45°42′N 26°13′E ({{PAGENAME}})45.700; 26.217, străjuit de partea nord-estică a Carpaților de Curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului inferior și dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeștilor (1.001 m). Municipiul Focșani are o suprafață de 54,8 km², ceea ce reprezintă 1% din suprafața județului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie.
Rețeaua de comunicații este dispusă radial, accesul în oraș făcându-se prin șase porți de intrare:
dinspre sud pe DN2 din direcția București–Buzău prin Bariera București;
dinspre est, pe DN23 din direcția Brăila–Galați prin Bariera Brăilei și Galați;
dinspre est, pe DJ 204D din direcția Suraia prin Bariera Galați–Suraia;
dinspre nord, pe același DN2 din direcția Suceava–Bacău sau Iași-Vaslui-Tecuci prin Bariera Mărășești și pe DJ 204E și DJ 209 din direcția Petrești și Vânători;
dinspre vest, pe DN2D prin Bariera Drumul Vrancei–Odobești din direcția Târgu Secuiesc–Vidra–Bolotești–Drumul Vrancei sau pe DJ 205C din direcția Vidra-Bolotești–Odobești–Focșani;
dinspre est, pe DN2M din directia Andreiașu de jos;
dinspre sud, pe DC 141 prin Bariera Cotești din direcția comunei Câmpineanca.
Relief
Fiind situat pe magistrala feroviară București-Ploiești-Bacău-Suceava și pe drumul european E85 (DN2) București-Buzău-Suceava, flancat de râurile Putna, spre est, la o distanță de 7 km, și Milcov, spre sud, la o distanță de 2 km, orașul Focșani se situează în câmpia joasă a Siretului Inferior la o altitudine de 50–55 metri deasupra nivelului mării, câmpie ce se întinde de la linia Mărășești, Vânători, Tătăranu, Ciorăști până la albia Siretului.
Climă
Pe teritoriul municipiului Focșani, clima este temperat-continentală, influențată de adăpostul Carpaților de curbură, cu variații mari de temperatură.
Istorie

Descoperiri arheologice preistorice și antice
Săpăturile arheologice efectuate în anul 1977 în sudul Focșaniului atestă că în zona vetrei actuale a orașului a existat în neolitic o așezae, obiectele descoperite aparținând culturii Starčevo-Criș (circa 5000 î.Hr.). Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III–II î.Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale care au aparținut carpilor și sarmaților din secolele al II-lea–al III-lea e.n.
Teritoriul pe care se află orașul astăzi a fost puternic afectat de invazia goților, hunilor, slavilor, tătarilor.
Hrisov muntean
Primul document în care se vorbește despre existența Focșanilor, este un hrisov muntean, din 30 ianuarie 1575, în care se arată cum Alexandru Vodă din Țara Românească a fost lovit „cu înșelăciune pe la Focșani” de Ion Vodă cel Viteaz, se referă la o luptă purtată în 1572.
Târg
Până la începutul secolului XVII-lea, Focșaniul era consemnat ca sat, iar după anii 1615–1620 se menționează denumirea de târg, devenind cu timpul cea mai importantă așezare între Trotuș și Râmnicu Sărat, aflându-se la confluența drumurilor comerciale ce unesc Țara Românească cu țările din vestul și estul Europei.
Focșanii Valahiei și Focșanii Moldovei
Pentru că Focșanii se găseau chiar pe granița ce despărțea Moldova de Țara Românească, cu timpul au apărut două orașe cu același nume: Focșanii Valahiei (Focșanii Munteni) și Focșanii Moldovei. Pe la anul 1641, un călător străin anonim descria Focșanii ca fiind un oraș mare, „aflat chiar pe granița Moldovei cu Muntenia, pe care le desparte un pârâu, mai bine zis o baltă, peste care este clădit un pod de piatră”. Pârâul era de fapt o gârlă creată prin derivarea unei părți din apa Milcovului, care la început a avut suficientă apă pentru a pune în mișcare o moară, dar care după anul 1831 era aproape complet colmatată. La 1 ianuarie 1848 a fost suprimată linia vamală între Moldova și Țara Românească, Focșaniul pierzând astfel funcția de vamă. După alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite, acesta a dat un decret, la 10 iulie 1862, care legifera că „ambele părți ale orașului Focșani de dincoace și dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraș, care va fi residența județului Putna”.
Stemă

Stema în perioada interbelică cuprindea acvila și capul de bour.
Demografie
Dinamica populației
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Focșani se ridică la 66.648 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 79.315 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81,91%), iar pentru 17,01% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,9%), iar pentru 18,13% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație
Municipiul Focșani este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Cristi Valentin Misăilă[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Atracții turistice
Monumente istorice
Colegiul Național „Unirea” (1866) - pe 7 ianuarie 1866 orașul avea primul gimnaziu și purta numele domnitorului Alexandru I. Cuza. Ulterior, din motive politice, gimnaziul este nevoit să adopte numele de „Unirea", devenind în 1885 Liceul „Unirea". Arhitectul a fost Constantin Băicoianu, lucrarea fiind finalizată în 1899. De pe băncile Liceul „Unirea" au ieșit multe personalitățile, printre care: arhitectul Anghel Saligny, arhitectul Ion Mincu, scriitorul și diplomatul Duiliu Zamfirescu, Constantin C. Giurescu, Dumitru F. Caian, geograful Simion Mehedinți, chimistul Gheorghe Gh. Longinescu, istoricul Ion Nestor etc.
Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” - Construcția clădirii teatrale, realizate în stilul baroc, a fost încheiată în 1913. Edificiul cultural în sine fiind o replică în miniatură a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași și a celui din Odessa. Pe data de 21 noiembrie au avut loc primele spectacole „Fântâna Bladuziei” de Vasile Alecsandri și „Pe malul gârlei” de focșăneanul Ollănescu-Ascanio.
Clădirea Prefecturii - construcția a fost demarată în 1913, după planurile arhitectului Simion Vasilescu.
Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” - clădirea a fost ridicată între anii 1930- 1931, în stil românesc, și a fost la început Școala Secundară de fete. La ceremonia din 1 august 1930, a luat parte și Nicolae Iorga.
Borna de hotar - borna de hotar dintre Moldova și Muntenia a fost inaugurată la 13 septembrie 1931, în prezența istoricului Nicolae Iorga. Este realizată de către scluptorul Ion Jalea (1887- 1983) în colaborare cu arhitectul I. Berindei.
Muzeului de Istorie și Etnografie („Casa Alaci”)
Muzeul de Științe ale Naturii - clădirea care azi adăpostește Muzeul de Științe Naturale, este o construcție realizată drept locuință, la sfârșitul secolului al XIX lea de către magistratul focșănean Constantin Tatovici.
Cultură

Teatrul municipal poartă denumirea ctitorului său, maiorul Gheorghe Pastia, care a donat suma necesară construirii unei locații destinate teatrului, în anul 1908. Proiectul edificiului a fost ales de către o comisie din care făceau parte Constantin Nottara și arhitectul Ion Mincu. Lucrările de construcție au durat peste cinci ani, inaugurarea având loc pe 21 noiembrie 1913. Ca architectură, Teatrul Municipal îmbină stilul baroc cu elemente caracteristice stilului Art Nouveau. La construcția sa au fost avute în vedere schițele teatrelor Raimundtheater și Jubiläums-Stadttheater din Viena, conduse de bănățeanul Adam Müller-Guttenbrunn.
În perioada comunistă activitatea teatrului a fost afectată de spectacolele propagandistice impuse de Partidul Comunist Român. După cutremurul din 1986 și-a întrerupt activitatea pentru o perioadă de 18 ani. Teatrul Municipal „Mr. Gh. Pastia” a fost redeschis publicului în ianuarie 2004.
Media
Radio
Posturi de radio disponibile în oraș sunt următoarele:
și posturile de radio oferite de Societatea Română de Radiodifuziune, precum:
Televiziuni
Televiziunile disponibile din oraș sau care emit în județul Vrancea sunt:
Atlas TV Focșani (lansat în 1994), emite cu program, zilnic între orele 09:00-13:00, 18:00-22:00 iar duminica emite între orele 09:00-12:00, 18:00-21:00.
Focus TV Buzău (lansat în 2007), canal originar din jud. Buzău, are acoperire în județ
Tele M Botoșani (lansat în 2007), canal originar din jud. Botoșani, are acoperire și în județ.
TV Sud Est Râmnicu-Sărat (lansat în 2002), canal originar din Râmnicu-Sărat, Buzău, emite separat din anul 2021. Frecvența veche pe care emitea și avea acoperire națională a devenit Exploris în anul 2021.
TVR Iași (canal lansat în anul 1991), este canalul regional și studio-ul teritorial Iași, lansat de Societatea Română de Televiziune, are acoperire atât în toată regiunea Moldova cât și în județ.
Presă
Jurnal de Vrancea Arhivat în 15 septembrie 2024, la Wayback Machine.
Actualitatea Vrânceană Arhivat în 15 septembrie 2024, la Wayback Machine.
Sănătate
Începând cu data de 1 ianuarie 1999 și în conformitate cu Legea nr. 100 din 1998 și cu Legea nr. 145 din 1997, au luat ființă, ca unității distincte, Direcția de Sănătate Publică a județului Vrancea și Casa de Asigurări de Sănătate a județului Vrancea.
Din anul 1999 (semestrul II), Casa Județeană de Asigurări de Sănătate cofinanțează patru programe naționale de sănătate:
sănătate mintală și profilaxie psihosocială
prevenție în patologia nefrologică, dializă renală și transplant renal.
prevenire și control în patologia oncologică
prevenire și control în diabetologie și alte boli de nutriție.
Municipiul Focșani concentrează cea mai mare parte a dotărilor pentru sănătate și asistență socială ale județului (peste 50%), oferind servicii diversificate.
S-a finalizat și amenajat stația de dializă care asigură derularea programului nr. 15 a Ministerului Sănătății de prevenire în patologia nefrologică, dialize și transplant renal (septembrie 1998).
S-a amenajat și dotat Camera de primire urgențe a Spitalului Județean Focșani.
S-a mărit capacitatea Serviciului județean de Ambulanță prin dotarea acestuia cu o ambulanță FIAT DUCATO pe lângă cele 4 existente.
S-au înființat noi unități medicale cum ar fi:
Centru de diagnostic și tratament al vârstnicului
Clinica de yi pentru copii infestați cu HIV.
Compartimentul de tomografie computerizată în cadrul secției de radiologie a Spitalului județean Vrancea.
Centru de transfuzie sanguină dotat la ultimele standarde europene.
S-au încheiat contracte de comodat cu medici din ambulatoriu pentru înființarea cabinetelor medicale, pentru un numar de 283 de cabinete medicale.
Economie
Industria
În anii de după revoluție producția industrială a cunoscut profunde modificări structurale, astfel încât începând cu anul 2000 producția preponderentă o constituie confecțiile textile care față de anul 1990 au crescut cu 46%, iar față de anul 1996 de circa 4 ori, în detrimentul celorlalte ramuri ale industriei, respectiv producția vinului pentru consum, prelucrarea produselor agroalimentare, mobilier din lemn, tricotaje din lână și bumbac etc.
Agricultura
Agricultura este slab reprezentată, fiind concretizată în creșterea animalelor și cultivarea vitei-de-vie, în Mândrești-Munteni.
Asistența socială
Problematica socială a comunității municipiului Focșani, asigurarea unui trai decent și un viitor generațiilor următoare trebuie să implice acțiunea autorităților locale pentru asigurarea condițiilor normale de dezvoltare sănătoasă a comunității, creșterea calității vieții.
Prin crearea unui cadru legislativ în perioada 1998-2000 au fost acordate ajutoare materiale și bănești prin Direcția de Muncă și Solidaritate Socială.
Efectul tranziției socio-economice înregistrate în România după 1990 a dezechilibrat întregul sistem socio-familial prin apariția unor probleme pentru care populația nu a fost pregătită, accentuându-se necesitatea apariției unui control social la nivel național și comunitar prin crearea de instituții specifice.
La nivelul municipiului Focșani funcționează o Cantină de ajutor social care asigură hrană caldă pentru circa 240 asistați, familii nevoiașe, case de copii pentru protecția copiilor aflați în dificultate.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 416/2001, se acordă ajutor social pentru aprox. 250 de persoane cu venituri mici și ajutor bănesc pentru încălzirea locuinței, pentru circa 6 000 familii pe lună, pe perioada de iarnă (noiembrie-martie).
Sport
Activitatea sportivă este bine reprezentată prin orele de educație fizică și sport din învățământ, existența unui liceu cu profil sportiv, cluburi de gimnastică și alte sporturi de performanță, o sală polivalentă, două terenuri de sport.
Echipe
Inizio Focșani(câstigatoare anuală la toate campionatele de juniori)
Prosport Focsani(vicecampioana, după Inizio Focsani
Personalități

Nicolae Teodorescu (1786-1880), pictor de biserici și muralist
Cilibi Moise (n. 1812 - d. 31 decembrie 1870, București), povestitor evreu, umorist și autor de pilde si aforisme în limba română
Gheorghe Tattarescu (1820-1894), pictor, pionier al neoclasicismului în pictura românească.
Costache Bălănescu (1830-1888), actor de teatru și traducător
Gheorghe Apostoleanu (1832-1895) magistrat, om politic, prim președinte al Curții de Apel din Focșani, fost profesor de economie politică și drept penal la Universitatea din Iași.
Solomon Schechter (1847-1915), rabin, unul din fondatorii iudaismului conservator în SUA
Dumitru C. Ollănescu-Ascanio (1849-1908), scriitor român
Ion Mincu (1852-1912) a fost un arhitect, inginer, profesor și deputat
Anghel Saligny (1854-1925), academician, inginer constructor, ministru și pedagog
Ștefan Gh. Longinescu (1865-1931), jurist român, membru corespondent al Academiei Române
Gheorghe Bogdan-Duică (1866-1934) a fost un istoric literar român, elev al Colegiului Național „Unirea”
Gheorghe Gh. Longinescu (1869-1939), chimist și profesor român, membru de onoare al Academiei Române
Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955), prozatoare, romancieră și nuvelistă din epoca interbelică. A stat în Focșani aproape 15 ani.
Marin Simionescu-Râmniceanu (1883 - 1964), scriitor, critic și istoric literar
Ioan Dragu (medic militar) (1890-1977), medic chirurg militar, col.dr., comandantul Spitalului militar Focșani (1936-1937)
Oscar Sager (1894-1981) neurolog, de origine evreu
Mitty Goldin (1895-1956), impresar francez, producător și director de săli de music hall și varietăți și compozitor evreu originar din România
Alexandru Graur (1900-1988), lingvist român, membru titular al Academiei Române. În anul 1924 este numit profesor titular la Liceul „Unirea“ din Focșani.
Constantin C. Giurescu (1901-1977), istoric român, membru al Academiei Române
Legături externe

Portalul Municipiului Focșani Arhivat în 17 ianuarie 2013, la Wayback Machine.
FOTO De unde provin numele cartierelor din Focșani, 23 mai 2013, Borcea Stefan, Adevărul
FOTO Focșaniul acum 100 de ani, în imagini și fapte, 24 mai 2013, Borcea Stefan, Adevărul - Foto Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine.
Mausoleul Eroilor de la Focșani Arhivat în 1 ianuarie 2014, la Wayback Machine. (Oficiul Național pentru Cultul Eroilor)
Kaynak: Wikipedia – Focșani · CC BY-SA 4.0
Geography
Focșani lies at the foot of the Curvature Carpathians, at a point of convergence for tectonic geologic faults, which raises the risk of earthquakes in the vicinity. Though Vrancea County is one of the most popular wine-producing regions in Romania, Odobești being just to the northwest, in Romania, Focșani itself is not considered a wine-producing center. The wine sold as Weisse von Fokshan in Germany and some other European countries is generally a Fetească Albă de Odobești wine, and practically a second-rated wine which does not comply to the European Union rules of naming the regions of origin of wines.
The vicinity is rich in minerals such as iron, copper, coal, and petroleum.
The city administers two villages, Mândrești-Moldova and Mândrești-Munteni.
Focșani lies within the strategically important Focșani Gate. In the 19th century, the Focșani–Nămoloasa–Galați line was built to defend this area more properly.
Seismic hazard
The territory of Vrancea County corresponds to the most seismically active zone of Romania.
The earthquakes with the epicenter in Vrancea are caused by the movements of the nearby fault blocks. Devastating earthquakes measuring 7 to 8 on the Richter scale have been recorded in 1738, 1802, 1838, 1940, 1977 and 1986.
History

Middle Ages
A small 13th-century fort discovered at Focșani has been suggested as a candidate for the civitas de Mylco (on the Milcov River), the seat of the bishop of the Diocese of Cumania mentioned in a 1278 papal letter (see Roman Catholic Diocese of Cumania: List of bishops).
Modern period
As a town on the Moldavian-Wallachian border, Focșani developed into an important trade center halfway between the Russian Empire and the Balkans. A congress between Imperial Russian and Ottoman diplomats took place near the city in 1772. Near the town, the Ottomans suffered a severe defeat at the hands of the allied forces of the Habsburg monarchy under Prince Frederick Josias of Saxe-Coburg-Saalfeld and Imperial Russia under Alexander Suvorov in 1789 (see Battle of Focșani).
In the 1850s, after the Crimean War, Focșani grew in importance as a center of activities in favor of the union between Wallachia and Moldavia, leading to the double election of Alexandru Ioan Cuza in Iași and Bucharest in 1859. From 1858, it housed a Central Commission regulating the common legislation of the two principalities, as well as the High Court of Justice. Both institutions were disestablished in 1864, after the establishment of a unified Romanian state. Focșani's role in the formation of modern Romania is commemorated by the Union Square Obelisk. Focșani was also proposed as a possible capital of the United Principalities, in part because of its location on the former border between the two principalities.
In 1917, during the Romanian Campaign of World War I, Focșani and Galați were part of a line of fortifications known as the Siret Line. The Armistice of Focșani was signed in the city on 9 December 1917 between the Kingdom of Romania and the Central Powers. Eduard Buchner (1860-1917), a German chemist and winner of the Nobel Prize in Chemistry, died in Focșani in 1917.
Demographics
According to the 2002 census, 101,854 people lived in Focșani. The ethnic makeup was 98.68% Romanians, 1.07% Roma, 0.05% Hungarians, and 0.2% others.
At the 2011 census, the city had a population of 73,868.
At the 2021 census, Focșani had a population of 66,648, of whom 81.91% were Romanians.
Coat of arms

Focșani's location on the Milcov, the former boundary between Wallachia and Moldavia, inspired the design of its coat of arms, which depicts two women personifying the principalities shaking hands as a symbol of their union, with the motto "Unirea face puterea" ("Unity makes strength").
Kaynak: Wikipedia – Focșani · CC BY-SA 4.0
