Oradea
Oradea, cunoscută în trecut ca Oradea Mare, este municipiul de reședință al județului Bihor, România.
Government administration · Romania · 0 followers
Overview
Oradea, cunoscută în trecut ca Oradea Mare, este municipiul de reședință al județului Bihor, România. Se află în vestul României, pe râul Crișul Repede, în imediata apropiere a frontierei cu Ungaria. Se află în regiunea istorică Crișana, la o altitudine de 142 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 115,24 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar și Recesământul Populației și Locuințelor 2021, este de 183.105 locuitori.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Oradea, cunoscută în trecut ca Oradea Mare, este municipiul de reședință al județului Bihor, România. Se află în vestul României, pe râul Crișul Repede, în imediata apropiere a frontierei cu Ungaria. Se află în regiunea istorică Crișana, la o altitudine de 142 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 115,24 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar și Recesământul Populației și Locuințelor 2021, este de 183.105 locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Istorie

Cetatea Oradiei
Oradea este menționată pentru prima dată cu numele latin Varadinum în 1113, într-o diplomă a abației benedictine din Zobor, în care apare numele episcopului Sixtus Varadiensis și al comitelui Saul de Bychar. De-a lungul Evului Mediu, cetatea a devenit loc de conviețuire pentru un mozaic etnic care a contribuit la stabilirea componenței etnice de astăzi al Oradiei: români, maghiari, austrieci, slovaci, evrei, ruteni și turci.
Oradea sub regele Ladislau I
Cetatea Oradiei, ale cărei vestigii se pot vedea și astăzi, este menționată întâia oară în 1241, cu ocazia efectuării unor reparații grabnice pentru a face față unui iminent atac tătaro-mongol. Construirea cetății este atribuită regelui Ladislau I (1077-1095), în onoarea căruia la 27 iunie 1191, Papa Celestin al III-lea emite un act prin care are loc sanctificarea regelui. Conform Cronicii Pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel care a hotărât să ridice „în locul numit Várad”, adică la Oradea, o mănăstire în cinstea Fecioarei Maria. Această mănăstire a constituit leagănul episcopiei romano-catolice de Oradea, al cărei întemeietor și patron spiritual a fost regele Ladislau I.
Invazia mongolă
Invazia mongolă din 1241 a fost descrisă în „Carmen miserabile” de Rogerius, călugăr italian din Spalato, stabilit la Oradea, contemporan cu evenimentele.
Oradea medievală - un mare centru cultural
În timpul regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342) și a fiului său Ludovic I al Ungariei (1342-1382) care au adus din patria lor italiană gustul pentru rafinament al acestei culturi, Oradea cunoaște ca oraș și sediu episcopal catolic o perioadă de înflorire.
Episcopul italian Andrea a fost considerat ca o perfectă încarnare a spiritului renascentist, zidind capele, ridicând altare, împodobindu-le cu cele mai luxoase decorații.
Cea mai impresionantă personalitate a Renașterii din Europa Centrală a acestei vremi a fost episcopul maghiar de origine croată Ioan Viteaz de Sredna (în maghiară Vitéz János). Oradea devine cunoscută în anii lui Ioan Viteaz ca un centru de mare importanță al culturii renascentiste.
Numele și stema

Etimologia toponimului Oradea
Oradea și Orade (în graiul bihorean) sunt variantele de rostire pe românește a toponimului maghiar Várad (mai târziu Nagyvárad „Oradea Mare”). Várad este, împreună cu várda, o derivare și, totodată, variantă a cuvântului (indoeuropean, înrudit cu germanul wehr-) vár (cetate, fortăreață), prin sufixarea cu sufixele circumstanțiale de loc (foarte productive la generarea toponimelor maghiare) -ad și -da. (Város „oraș” este de asemeni derivat din vár prin sufixarea cu -oș.) Denumirile Várad, Várda, Varadia, însemnând pur și simplu „cetate, cetățuie” sau echivalând cu toponimul românesc „Cetățeni”, există în alte câteva ținuturi ale fostului regat Ungaria. De obicei, acest tip de toponime au primit echivalentul german Wardein (excepție notorie fiind Varașdinul: Warasdin/Waraschdin, astăzi în Croația).
În diplomele regale și alte documente medievale de cancelarie, numele localității era latinizat sub formele ´Waradinum, Uaradinum, Varadinum și atestat din secolul XI, când regele Ladislau I al Ungariei a ctitorit în localitate o mănăstire (regele, supranumit Sf. Ladislau, a fost înmormântat la Oradea). I-a crescut notorietatea după ce Rogerius, canonicul catolic, de origine italiană, al Oradiei, a scris Carmen miserabile, o cronică a invaziei mongole din 1241 în Bihor.
Se pare că prima consemnare a formei românești a toponimului a fost făcută de cronicarul Miron Costin în Letopisețul Țărîi Moldovei (la mijlocul secolului XVI).
Prima carte tipărită la Oradea în limba română - cert atestată - figurează ca fiind tipărită în 'Urbea Mare'. Este vorba de volumul Biografiile celor vestiți români și române, din 1859, de preotul Ioan Munteanu. Cea mai veche hartă în care orașele transilvane au nume românești consemnează Varadia Mare, nu Oradea Mare, Varadia fiind un nume de localitate mai comun, existent și în alte regiuni (vide supra). Atât Urbea Mare, cât și Varadia Mare reprezintă adaptarea denumirii maghiare Nagy-Varád (Nagyvárad).
Geografie

Localizare
Situat la numai 13 km de granița de vest a României, municipiul Oradea, reședința administrativă a județului Bihor, ocupă o poziție central-europeană privilegiată, constituind un important nod de comunicații, aflat la o distanță sensibil egală de capitalele regiunii: București (651 km), Viena (518 km), Budapesta (248 km), Praga (676 km).
Latitudinea nordică de 47 03' și longitudinea estică de 21 55' plasează Oradea pe cursul Crișului Repede într-o zonă deluroasă aflată în prelungirea Munților Apuseni. La altitudinea medie de 126 m deasupra nivelului mării, Oradea se găsește la deschiderea Văii Crișului Repede spre câmpie, într-o zonă de contact între prelungirile Munților Apuseni și Câmpia Banato-Crișană, arie de trecere de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei, Dealurile Gepișului) către cel de câmpie.
Este accesibil cu automobilul/autobuzul, trenul sau avionul. În apropierea sa se găsesc localitățile-stațiuni Băile Felix și Băile 1 mai. În procesul de dezvoltare, Oradea a înglobat în structura sa satele Episcopia Bihor și Seleuș, în prezent urmărindu-se înglobarea comunelor din jurul orașului, prin crearea Zonei Metropolitane Oradea.
Hidrografie
Prin municipiul Oradea trec râul Crișul Repede, râul termal Peța, precum și pârăirile Pasteur, Sălbatic, Adona, Crișul Mic, toți afluenți ai Crișului Repede. Acesta străbate orașul chiar prin centru, creând o luncă în centrul istoric. În anii 1980, în dreptul satului Tileagd s-a construit primul hidrobaraj pe Crișul Repede.
Floră și faună
Flora municipiului nu diferă de cea a județului. În numeroase zone ale orașului cresc arbori de magnolii, iar în apropiere de Oradea există o pădure relativ întinsă de foioase. Râul Crișul Repede a creat în mai multe zone o luncă, unde vegetația este tipică acestui relief.
Animalele sălbatice lipsesc aproape în totalitate, existând totuși grupuri de rozătoare și mamifere mici, precum și căprioare, în pădurea Felix de lângă oraș. Dar sunt și unele reptile cum ar fi șopârla și șarpele de apă care se află îndeosebi pe malurile Crișului Repede. Dintre mamifere putem aminti și vidra. În Crișul Repede trăiesc, de asemenea, mai multe specii de pești, cum ar fi :
Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Oradea se ridică la 183.105 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 196.367 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (67,52%), cu o minoritate de maghiari (18,21%), iar pentru 12,87% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (53,2%), cu minorități de reformați (11,43%), romano-catolici (7,41%), penticostali (4,82%), baptiști (3,24%) și greco-catolici (2,47%), iar pentru 14,43% nu se cunoaște apartenența confesională.
Conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015 populația stabilă a municipiului Oradea era de 223.237 de locuitori, menținându-se creșterea numărului de locuitori față de data recensământului efectuat în 2011, o creștere de aproximativ 12 %.
Populație istorică
Date oficiale cu privire la populația orașului există doar începând cu secolul XVIII. Înainte de această perioadă există doar estimări vagi. Din punct de vedere demografic, Oradea s-a dezvoltat cel mai mult în secolul XX, populația orașului crescând de peste patru ori, în decursul a cca. 100 ani.
Conform recensământului maghiar din anul 1910, Oradea a avut 64.169 de locuitori, din care 58.421 aveau ca limbă maternă limba maghiară (91%), 3604 româna (5,6%), 1416 germana (2,2%), 279 slovaca (0,4%) și 159 poloneza (0,2%). Față de recensământul anterior, populația ce a declarat maghiara ca limbă maternă crescuse cu 30%, pe când populația vorbitoare de română crescuse cu 8%; celelalte limbi nu au cunoscut evoluții semnificative.
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Structura pe etnii
Conform ultimului recensământ, în 2011 Oradea a avut 196.367 locuitori, în scădere cu 4,95 %. Etnic, orădenii se împart în:
Administrație
Împărțirea administrativă
Înainte de 1848 Oradea era formată din patru târguri separate: Oradea Nouă (Villa Nova, Várad-Újváros, anterior, medieval, Vicus Zombathely = Szombathely), Olosig (Villa Latinorum Varadiensium, Várad-Olaszi), Velența (Vicus Venetia, Várad-Velence), Subcetate (Civitas Waradiensis, Várad-Váralja). Numele Vicus Venetia, Villa Latinorum, Vicus Bolognia, Vicus Padua și altele se referă la locuitorii francezi, valoni și italieni stabiliți aici în secolul al XIII-lea.
Cartiere
Între anii 1991 și 2011 Oradea a fost împărțită în 11 cartiere, dispuse circular în jurul Centrului Civic, vechiul centru al orașului:
Începând cu ianuarie 2011, datorită dezvoltării și extinderii orașului, Consiliul Local, reprezentanții Instituției Arhitectului Șef din cadrul Primăriei Oradea, împreună cu cei ai Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bihor au stabilit delimitarea cartierelor din Municipiul Oradea în număr de 30, precum și denumirea acestora:
Zona Metropolitană Oradea
Zona metropolitană Oradea include municipiul Oradea și 11 comune suburbane: Biharia, Borș, Cetariu, Cheresig, Girișu de Criș, Ineu, Nojorid, Oșorhei, Paleu, Sânmartin, Sântandrei și Toboliu. Suprafața totală este de 72.226 ha. Populația totală a zonei metropolitane era în 2002 de 249.746 locuitori, din care 68,2 % români, 28,7 % maghiari, 2 % țigani, 1,1 % alte etnii.
Asociația urmărește, prin aplicarea strategiei de dezvoltare durabilă, ca teritoriul zonei metropolitane Oradea să devină, în perspectivă, un spațiu urbanistic comun integrat. Zona metropolitană Oradea este membră în rețeaua europeană a regiunilor și zonelor metropolitane METREX.
Primăria și Consiliul Local
Primăria municipiului Oradea, ca autoritate publică locală, a luat ființă în anul 1870. Primăria municipiului este instituția publică cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire, efectiv, hotărârile Consiliului Local și soluționează problemele curente ale colectivității locale.
Relații internaționale
Orașe înfrățite
Orașul Oradea este înfrățit cu următoarele orașe din Europa, cât și din Israel:
Economie
Oradea a fost dintotdeauna unul din cele mai prospere orașe ale României și unul dintre cele mai semnificative centre economice, în mare parte datorită proximității față de frontiera cu Ungaria, devenind astfel o poartă înspre Occident. PIB-ul per cap de locuitor este aproximativ 150 % din media din România. După 1989, datorită numărului mare de consumatori, Oradea a cunoscut o revigorare economică, nu atât în sectorul industrial, cât în cel de servicii.
Rata șomajului din Oradea este de 6 %, ceva mai mică decât media pe țară, dar mult mai mare decât media pe județul Bihor, de aproximativ 2 %. Municipiul Oradea are o economie a cărei structură cuprinde majoritatea domeniilor și realizează 63 % din producția industrială a județului: construcții de mașini, prelucrarea lemnului și mobilier, pielărie, blănărie și încălțăminte, confecții, tricotaje și lohn, chimie, industrie alimentară, materiale de construcții, confecții metalice și plastice, piese de schimb, electronică, etc.
Municipiul Oradea dispune de o rețea de instituții și servicii de interes public general: transport, proiectare, construcții, instalații, turism, activitate hotelieră, import-export. Toate activitățile economice sunt sprijinite de asistența indispensabilă a peste 26 de bănci cu filiale în oraș și județ.
Piața imobiliară orădeană a cunoscut în ultimii ani o creștere accelerată, ajungând la cote relativ identice cu piețele imobiliare din București, Brașov și Timișoara. Trendul ascendent s-a accelerat odată cu invitația primită de România de a adera la structurile euro-atlantice.
Transport

Transporturi externe
Oradea dispune de Aeroportul Internațional Oradea, ce deservește companii aeriene interne și externe, fiind principala poartă de intrare în țară din zona nord-vestică. În prezent de pe Aeroportul Internațional Oradea compania Tarom efectuează zboruri interne zilnice către Aeroportul Internațional Henri Coandă București.
Traficul aerian de pasageri derulat pe aeroportul orădean a depășit 36.000 de pasageri în anul 2005. Traficul aeroportului este în continuă creștere înregistrându-se o rată constantă de 11 % total pasageri. Ponderea pasagerilor externi a crescut constant în ultimii doi ani cu o rată de 17 % în pofida scăderii traficului intern.
Aeroportul Internațional Oradea a înregistrat în anul 2017 un trafic aerian de 162.902 pasageri față de 41.867 pasageri înregistrați în anul 2016 (creștere de 289,09 %) iar numărul mișcărilor de aeronave în anul 2017 a fost de 2.857 față de 1.823 în anul 2016 (creștere de 56,72 %).
Recordul de trafic pentru o zi în anul 2017 a fost înregistrat în data de 30.12.2017 când aeroportul a fost tranzitat de 1.320 pasageri.
In domeniul transportului feroviar, Oradea aparține de Regionala CFR Cluj, care administrează județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj, fiind unul din cele mai importante noduri feroviare din nord-vestul țării, tranzitat de Magistrala Principală 300 București-Oradea. Pe lângă această magistrală, din Oradea mai pornesc liniile 310 spre Arad și Timișoara, 314 spre Băile Felix și 402 spre Satu Mare și 312 spre Gyoma cu punctul de frontieră în Cheresig.
Încă de la sfârșitul veacului al XIX-lea, Oradea a avut alte două gări în afară de cea centrală, anume Gara Velența, care a servit tot mai mult ca triaj pentru traficul de marfă, și Gara Ioșia.
Oradea - Gara Centrală (trafic intern și internațional de călători)
Cultură și educație
Oradea este un important centru istoric-cultural, primul centru al umanismului din Transilvania. Zidurile vechii cetăți sunt dovada istoriei îndelungate, viața culturală a orașului în prezent fiind reprezentată de spectacole, concerte, expoziții și târguri. Oradea găzduiește, de asemenea, și cea mai dinamică universitate din țară. Baza materială în domeniul educației, atât în sectorul public, cât și în cel privat, este asigurată de 45 de școli elementare, gimnazii, licee și 5 universități.
Alături de clădiri reprezentative, orașul trăiește și prin evenimentele de cultură și de divertisment pe care spațiile dintre acestea le adăpostesc de-a lungul anului, începând din primăvară, când în luna mai se desfășoară „Festum Varadinum”, continuând în toiul verii cu Târgul Meșterilor Populari și Serbările Cetății, în luna iulie, și încheind cu toamna, când au loc „Festivalul Toamna Orădeană” și „Săptămâna Teatrului Scurt”, în lunile septembrie-octombrie.
Teatrul Regina Maria
Printre cele mai importante instituții de cultură din Oradea este Teatrul de Stat. Clădirea Teatrului de Stat este una dintre cele mai însemnate edificii de patrimoniu din Oradea. Proiectul a fost întocmit de renumita firmă de arhitecți Fellner și Helmer din Viena, iar realizarea lui, care a durat doar 15 luni, din 10 iulie 1899 până în 15 octombrie 1900, s-a derulat sub asistența arhitecților orădeni Rimanóczy Kálmán, Guttmann József și Rendes Vilmos.
În 9 și 10 octombrie 1927 se inaugurează prima stagiune românească la teatrul denumit atunci Regina Maria, cu reprezentațiile Teatrului Național din Cluj, al cărui director era poetul și dramaturgul Victor Eftimiu.
În 29 ianuarie 1928 se constituie Asociația „Vestul Românesc” cu scopul predilect de a întemeia un teatru stabil și un cotidian românesc. Sub direcția Comitetului Central al Asociației, în 18 septembrie 1928, ia ființă Teatrul Asociației Vestul Românesc, primul teatru românesc stabil din Oradea.
Presă
Primul ziar profesionist din Oradea, Bihar, a apărut în anul 1862, sub patronajul lui Ottó Hügel și al redactorului Gyula Győrffy. Între 1868 și 1870 același Ottó Hügel a înființat alte două ziare, Nagyváradi lapok („Foile orădene”) și Nagyvárad („Oradea Mare”), punând astfel bazele presei scrise orădene.
La 17 iunie 1874 Ármin Laszky a înființat ziarul Szabadság, la care din anul 1900 va scrie poetul Endre Ady.
Anul 1880 marchează începutul presei în limba română din Oradea, odată cu tipărirea revistei culturale Familia, a lui Iosif Vulcan, revistă ce există și astăzi (în serie nouă). Până în perioada interbelică au luat ființă alte peste 20 de ziare locale, în limbile maghiară și română. Dintre cele mai importante: Nagyváradi napló („Jurnalul orădean”; 1898), Tavasz („Primăvara”; 1919), Cele trei Crișuri (revistă de cultură înființată de colonelul Bacaloglu).
În ianuarie 1945 este înființat ziarul Viața nouă, publicație în limba română susținută de Administrația sovietică a Ardealului de Nord. Ziar de propagandă comunistă, în paginile sale era reflectată atât situația de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, cât și eforturile administrației locale de a normaliza viața orădenilor după ocuparea de sub unguria fascistă. Pe 6 martie 1946 cotidianul Viața nouă este denumit Crișana, sub acest nume continuând să existe de-a lungul întregii perioade comuniste, dar și după 1989. Astfel, Crișana este cel mai vechi cotidian românesc din această parte de țară. În 45 de ani de regim comunist, presa a fost o unealtă propagandistică a PCR, puține articole și ziare fiind realmente profesioniste și libere. Imediat după căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, presa românească a început din nou să înflorească. Vechile reviste literare și cotidiene precum Familia și Jurnal Bihorean s-au reînființat. Astăzi presa orădeană este reprezentată prin peste 13 cotidiene și reviste locale, două agenții de presă, 5 posturi locale de televiziune și 8 posturi de radio.
Sănătate
Fiind centrul Crișanei și al Bihorului, Oradea dispune de aproape toate serviciile medicale. La dispoziția populației stau 6 spitale de stat, printre care cele mai importante sunt Spitalul Clinic Județean, Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” cu cea mai mare secție de pediatrie din județ, Spitalul Militar, Spitalul Clinic de Neurologie și Psihiatrie, primele două dispunând și de servicii de urgență. Pe lângă spitalele de stat sunt autorizate multe dispensare și cabinete medicale, un centru de recoltare și conservare a sângelui, Serviciul de Ambulanță, Spitalul și Centrul de Diagnostic și Tratament „Pelican”, Spitalul „Arsmed”, etc. Policlinicile și farmaciile întregesc sistemul sanitar local, iar multe dintre ele au programe permanente. Un loc deosebit de important ocupă stațiunile Băile Felix și Băile 1 mai, care au o reputație internațională în tratamentul afecțiunilor aparatului locomotor, respirator, ale sistemului nervos central și periferic, precum și al unor boli asociate, prin utilizarea resurselor de apă termală, folosite în scopuri curative.
Sport

Oradea s-a remarcat mai ales prin calitatea echipelor de polo, municipiul fiind reprezentat în Campionatul Național de Crișul Oradea, și de deținătoarea titlului pe anul 2008, C.S. Leonardo. De asemenea, C.S. Shogunul Oradea deține multe cupe la competițiile de kata și kumite, printre care Cupa Națională de Karate „Shogunul”, Cupa Națională de Karate a ”Palatului Oradea”.
În Oradea își are sediul și una din puținele federații din afara Bucureștiului: Federația Română de Karate Kyokushin. În Oradea, acest sport este reprezentat de CS Gym Oradea, club care a dat mai mulți campioni europeni la karate kyokushin.
Însă nici fotbalul nu a fost neglijat în urbea de pe Criș, în acest sens Oradea având o tradiție de peste 100 de ani de fotbal, reprezentată azi de echipa-fanion a orașului, FC Bihor fondată în anul 1958, urmașa mult mai titratei echipe C.A. Oradea, fondată în 1902 - campioana Ungariei horthyste în 1944 și a României în 1949, câștigătoarea Cupei României în 1956.
În 2003 a fost înființată și echipa de baschet CSM Oradea. Echipa a promovat în Divizia A în 2005, unde a rămas până în prezent. Cea mai notabilă performanță atinsă de CSM Oradea este câștigarea titlului de campioană națională la finalul sezonului 2015-2016.
Arhitectură și turism

Până în 1918, Oradea a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, din partea imperiului guvernată de Budapesta. Dezvoltarea orașului, activitățile economice, arhitectura etc. au evoluat în acest context statal. Oradea a fost un oraș cosmopolit, cu populație eterogenă, cu mare varietate culturală și religioasă. La sfârșitul anului 1914, Oradea avea 69.949 de locuitori. Structura confesională a populației orașului a fost dominată de trei mari confesiuni: romano-catolică, reformată (calvină), israelită. Dacă în partea sud-estică a Comitatul Bihor românii erau clar majoritari, în Oradea erau minoritari.
Concepția administrației municipale privind rolul ei în dezvoltarea orașului și construirea de imobile s-a schimbat în timp. În perioada 1860-1890, dezvoltarea urbană a Oradiei a fost lentă, lipsind adevăratele elemente ale unei vieți urbane. În timpul mandatului primarilor Jószef Bulyovszky (1897-1901) și Károly Rimler (1901-1919), concepția despre dezvoltarea urbană și rolul primăriei s-a schimbat. Administrația orașului a promovat o politică de dezvoltare urbană accelerată, realizându-se mari clădiri publice și infrastructura. În perioada 1900-1914, orașul a fost dotat cu toate elementele urbane moderne.
În Oradea, la începutul secolului al XX-lea, au activat câțiva dintre cei mai importanți arhitecți budapestani. Curentul de inspirație lechneriană este reprezentat prin Marcell Komor și Dezső Jakab, Zoltán Bálint și Lajos Jámbor. Din generația de tineri arhitecți, a grupării Tinerii, a activat la Oradea, Valér Mende. Frigyes Spiegel, aflat inițial sub înrâurirea Art Nouveau-ului occidental (cunoscut și ca Secesiunea vieneză și Jugendstil), a realizat importante clădiri rezidențiale. Arhitectura premodernă, cu influențe vieneze, este prezentă prin lucrările fraților László și József Vágó. Amprenta arhitecturii vieneze se poate constata și la Palatul Ullmann, construit de Franz Löbl.
Personalități

Născuți în Oradea
Péter Váradi, arhiepiscop de Kalocsa (cca. 1450)
Petrus Pázmány, cardinal primat al Ungariei, cu sediul la Nagyszombat (1570-1637)
Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei (1572-1613)
Gabriel Báthory, principe al Transilvaniei (1589-1613)
Francisc Rhédei, principe al Transilvaniei (1610-1667)
Mihály Teleki(hu)[traduceți], cancelar al Transilvaniei (1634-1690)
Zaharia Carcalechi, ziarist și tipograf (1784-1856)
Ödön Beöthy, comite al comitatului Bihor (1796-1854)
Lajos Tisza, vicecomite și comite al comitatului Bihor
Emanuil Gojdu, avocat și patriot român de origine aromână, (1802-1870), a lăsat moștenire întreaga sa avere Fundației Gojdu
József Nagysándor, general, unul din martirii de la Arad (1803-1849)
George Stupa, farmacist și deputat român în Dieta Ungariei (1812-1884)
Lajos Mezey , pictor și fotograf (1820-1880)
Kálmán Tisza, prim-ministru al Ungariei (1830-1902)
Teodor Fassie (1840-1903), jurist și politician român din Austro-Ungaria, deputat în Dieta Ungariei
János Teleszky, ministru de finanțe al Ungariei în perioada 1912–1917 (1868-1939)
Kálmán Rimanóczy (fiul), unul din cei mai importanți arhitecți orădeni (1870 - 1912)
Aurel Lazăr, avocat și primar orădean, participant la Marea Unire (1872 - 1930), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
Emil Adorján, avocat, scriitor (1873 - 1944)
Ákos Dutka, poet și jurnalist (1881 - 1972)
Géza Tabéry, scriitor și jurnalist (1890 - 1958)
Jenő Elefánt, pictor expresionist (1899 - 1945)
József Bíró, istoric de artă (1907 - 1945)
Ernő Grünbaum, pictor, litograf și grafician (1908 - 1945)
Iuliu Baratky, fotbalist român, supranumit „Minunea blondă” (1910-1962)
Brúnó Straub (1914-1996), președinte al Ungariei
Francisc Spielmann, fotbalist (1916 - 1974)
Roman Mottl, pictor și grafician (1921 - 1991)
Nándor Wagner, sculptor și pictor (1922 - 1997)
Bibliografie
Gheorghe Gorun, Gabrile Moisa,Tereza Mozes și Liviu Borcea, Istoria orașului Oradea, editura Arca, 2008
Aurelia Florina Dumiter, Clima și topoclimatele orașului Oradea, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2007
Borcea Liviu, Mihai Apan și Moisa Gabriel, De la o stație la alta, Editura Arca, Oradea, 2006
Dezso Schon, The City of Yesterday - Oradea Yizkor Book, Grosswardein Society in Israel, Tel-Aviv, 1981
Ioan Mărculeț (coordonator), Superlativele României. Mică enciclopedie, Editura Meronia, București, 2010
Ioan Mărculeț (coord.), Dicționarul așezărilor urbane din România, București, 2013.
Tereza Mozes, Evreii din Oradea, Editura Hasefer, București, 1997
Mircea Pașca, Habitatul orădean la începutul secolului al XX-lea, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2008
Ioan Aurel Pop, Istoria Transilvaniei Medievale, Center for Tranylvanian Studies, Cluj-Napoca, 2005
Mihai Manea, Bogdan Teodorescu, Istoria Românilor de la 1821 până în 1989, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996
Jewish Encyclopedia, 1901-1906, New York
Legături externe

Site-uri oficiale
Pagina oficială de promovare a orașului Oradea. Include informații legate de turismul cultural și de patrimoniu, posibilități de cazare și promovare Arhivat în 24 septembrie 2014, la Wayback Machine.
Cultura orădeană
Filarmonica de Stat[nefuncțională – arhivă]
Oradea - Tur Virtual Arhivat în 25 iulie 2013, la Wayback Machine.
Circuit turistic Punți crișene Arhivat în 24 octombrie 2023, la Wayback Machine.
Presa orădeană
Digi24 Oradea Arhivat în 19 iulie 2013, la Wayback Machine.
infoOradea Arhivat în 4 august 2017, la Wayback Machine.
Hărți
Harta Oradea Arhivat în 19 iulie 2013, la Wayback Machine.
Tur virtual al orasului Arhivat în 26 decembrie 2012, la Wayback Machine.
Kaynak: Wikipedia – Oradea · CC BY-SA 4.0
Tarihçe
Vezir Köse Ali Paşa komutasındaki Osmanlı kuvvetlerince 27 Ağustos 1660 yılında fethedilmiş ve Varat Eyaleti'nin paşa sancağı olmuştur. 1692 yılında Habsburg kuvvetlerince işgaline kadar Osmanlı egemenliği altından kalmıştır.
1920 yılında imzalanan Trianon Antlaşmasıyla Romanya Krallığı topraklarına katıldı. 1940 tarihinde Viyana Hediyeleri ile tekrar Macaristan topraklarına katılan şehir, 1947'deki Paris Barış Antlaşması sonucunda Romanya topraklarına katıldı.
Nüfus
2002 yılı verilerine göre 206.614 olan nüfusun; %70,31'i Rumenler, %27,58'si Macarlar, %1,18'i Romanlar ve diğer etnik unsurlardan oluşmaktadır.
Kaynak: Wikipedia – Varad · CC BY-SA 4.0
Etymology
The Romanian name Oradea is derived from the city's Hungarian name Nagyvárad, (often shortened to Várad). In Hungarian Nagyvárad means "large castle" or "great citadel." The suffix -ad or -da is typically used in Hungarian to form settlement names.
Oradea is also known by the German name Großwardein, and the Yiddish name גרױסװאַרדײן (Groysvardeyn). Historical names include the Turkish Varat or Varad, Latin Varadinum, and the Italian Gran Varadino. In Romanian, older versions include Oradia, Oradea Mare ("Great Oradea"), Varadia Mare ("Great Varadia"), and Urbea Mare ("the Grand City").
Geography

Oradea is located at the meeting point of the Crișana Plain and the Crișul Repede river basin, at approximately 123 m (404 ft) above sea level. The city is bordered to the northeast by the Oradiei Hills, which form part of the larger Șes Hills range.
The urban area primarily occupies the floodplain and the natural river terraces along the Crișul Repede River, which flows through the city center. The river's flow varies seasonally, but since the early 1980s, flood management infrastructure near Tileagd has helped regulate water levels and reduce flood risk.
Oradea is also located near thermal springs such as Băile Felix, which draw tourists to the region.
Climate
Oradea has a humid continental climate (Köppen climate classification Dfa) with notable oceanic influences due to westerly prevailing winds. Summer is generally long and warm, often accompanied by cooler nights, while winter is relatively short and moderately cold.
The city's annual average temperature is 12.7 °C (54.9 °F). In July, the average temperature reaches approximately 23 °C (73 °F), whereas in January it averages 0.8 °C (33.4 °F). Annual precipitation amounts to roughly 588 mm (23.1 in), providing adequate moisture to support local vegetation and woodland.
Rainfall occurs throughout the year, but tends to peak in June, with the driest periods typically falling in late autumn and winter.
History

Early history
The archaeological findings around the city provide evidence of continuous human settlement since the Neolithic period. This includes various Dacian and Celtic settlements. After the conquest of Dacia, the Romans constructed settlements in the area, most notably in the Salca district of the city and Băile Felix. According to the Gesta Hungarorum, the region was ruled by Menumorut in the late 9th and early 10th centuries until the Hungarian conquest. Its citadel was centered at Biharea. According to an anonymous royal chronicler, Menumorut's duchy was populated primarily by Khazars and Székelys. Additionally, he reported that Menumorut acknowledged the suzerainty of the Byzantine Emperor at the time, although the emperor in question was not mentioned by name.
In the 11th century, King St. Ladislaus I of Hungary established a bishopric settlement near the city of Oradea, the present Roman Catholic Diocese of Oradea.
Middle Ages
The city flourished both economically and culturally during the 13th century as part of the Kingdom of Hungary. An abundance of historical evidence from this time has been found in the Regestrum Varadinense, a record of legal proceedings between 1208 and 1235, from Oradea, containing 711 place names and 2,500 personal names.
The Citadel of Oradea, which was built during the Mongol invasion, was first mentioned in 1241. The fortress would be destroyed and rebuilt several times over the following centuries. The 14th and 15th centuries were the most prosperous periods in the city's history up to that point. Many monuments were erected, including statues of Saints Stephen, Emeric, and Ladislaus (before 1372) and the equestrian sculpture of St. King Ladislaus I (1390). The statue of St. Ladislaus was the first proto-Renaissance public square equestrian monument in Europe. Bishop Andreas Báthori (1329–1345) rebuilt the Cathedral in the Gothic style as well as the Hermes reliquary, now preserved at Győr, containing the skull of St. Ladislaus.
Demographics

According to the 2021 Romanian census, Oradea had a population of 183,105, a decrease from the figures recorded during previous censuses.
Jewish community
This section incorporates text from the 1901–1906 Jewish Encyclopedia, a publication now in the public domain.
The chevra kadisha ("holy society") was founded in 1735, the first synagogue in 1803, and the first communal school in 1839. Not until the beginning of the 19th century were Jews permitted to do business in any other part of the city, and even then, they were required to return at nightfall to their own quarter. In 1835, permission was granted for Jews to live in any part of the city.
The Jewish community of Oradea became divided into Orthodox and Neolog congregations. While the members of the Neolog congregation still retained their membership in the chevra kadisha, they began to use a cemetery of their own in 1899. In the early 20th century, the Jews of Oradea had achieved prominence in public life in the city. Furthermore, there were Jewish manufacturers, merchants, lawyers, physicians, and farmers; in 1902, the chief of police was a Jew; and in the municipal council, the Jewish element was proportionately represented. The community possessed, in addition to the hospital and chevra kadisha, a Jewish women's association, a grammar school, a trade school for boys and girls, a yeshiva, a soup kitchen, etc.
The Oradea Jewish community was once the most active both commercially and culturally in the Austro-Hungarian Empire. In 1944, twenty-five thousand Oradean Jews were deported to concentration camps by the Nazis, thus decimating this vital community. Only three hundred Jews reside in Oradea today. In the center of the city, on the riverbank and towering over other buildings in the area, is the large Neolog Temple Synagogue, built in 1878. The unusual cube-shaped synagogue with its large cupola is one of the largest in Romania. Inside, there is a large organ and stucco decorations. In 1891, the Orthodox community also built a complex of buildings, including two synagogues and a community center.
Politics and administration
The city government is headed by a mayor. Since 2020, the office has been held by Florin Birta. Decisions are approved and discussed by the local government (consiliu local) made up of 27 elected councilors.
Quarters
Before 1848, Oradea was made up of four separate towns: Várad-Újváros (Villa Nova, formerly Vicus Szombathely), Várad-Olaszi (Villa Latinorum Varadiensium, "olasz" meaning Italian), Várad-Velence (Vicus Venetia), and Várad-Váralja (Civitas Waradiensis). The names Vicus Venetia, Villa Latinorum, Vicus Bolognia, Vicus Padua, and others refer to the French, Walloons, and Italian inhabitants who settled in the 13th century.
Today, the city is made up of the following districts, called quarters (cartiere in Romanian, negyedek in Hungarian):
Economy
Oradea has been seen as a prosperous city in Romania. The per capita GDP of Oradea is approximately 150% of the national average of Romania. After 1989, due to its base of consumers, Oradea experienced economic renewal, primarily in the services sector, such as trade and tourism.
Oradea has an unemployment rate of 6.0%, slightly lower than the Romanian average but significantly higher than Bihor County's average of approximately 2%. Oradea produces around 63% of the industrial production of Bihor County while accounting for 34.5% of the county's population. Its main industries are furniture, textiles, clothing, footwear, and food processing. Oradea's economy is sustained largely by small and medium businesses and the property taxes paid by citizens.
In the fiscal year 2012, Oradea had the largest budget in the Transylvania region, overcoming its neighboring cities, Arad and Cluj-Napoca. Several large Romanian companies, including Adeplast, RCS-RDS, European Drinks, and FrigoExpress, are located in Oradea.
As of 2021, Oradea was using geothermal electricity from water two kilometers below ground, which provided 7% of the energy for its district heating system. That system served 70% of the city's population with heat and hot water.
Transport

The public transport network in Oradea is operated by OTL (Oradea Transport Local), a municipal agency. It includes eight tram lines (numbered from 1-8) 17 local bus routes (numbered from 10 to 26), and one international suburban bus line to Biharkeresztes, Hungary. The metropolitan area is also served by regional buses connecting Oradea to nearby localities such as Băile Felix, Băile 1 Mai, Borș, and Sânmartin.
The city has four train stations: Oradea Central Station (commonly known as “Oradea”), West Station (located in the Ioșia district), East Station (in the Velența neighborhood), and Episcopia Bihor Station, near the Hungarian border, which serves international rail traffic.
Oradea International Airport reopened in late 2015 following runway renovations. It offers both domestic and international flights. The airport is connected to the city center via OTL bus line 28, as well as taxi and ride-hailing services. The airport was modernized further in the 2020s which introduced a new terminal, longer runway and more flight destinations (Warsaw Chopin, Munich, Milan Bergamo, London Stansted, Rome Fiumicino, Dortmund and more charter flights).
Additional modes of transport in Oradea include:
Taxi and ride-hailing services: Uber and Bolt operate in the city, offering ride options for various budgets and comfort levels. These services are also available for airport transfers.
Bike and e-scooter sharing: Bolt and Uber occasionally offer shared bicycles and electric scooters. The city has more than 70 kilometers of dedicated bike lanes, including a cross-border cycling route to Hungary.
Car sharing and vehicle rental: Bolt Drive allows users to rent cars by the hour or by the day directly from the app. Traditional car rental services are also available through local providers such as FlexiRent.
Education

The city is home to the University of Oradea, one of the largest universities in Romania. There are also several private universities, one being Agora University, founded in 2000. Emanuel University, an accredited private Baptist university, has also been established in the city since 1998. The Partium Christian University was established in 1995 and teaches in Hungarian.
As of 2012, there had been 232 years since the inauguration of higher education in Oradea and 48 years of continuous higher education. A higher institution for philosophic teaching was founded in Oradea in 1780, which became the Faculty of Law in 1788, the oldest faculty within a region of Eastern Europe.
After 1921, all courses at the Faculty of Law were taught in Romanian. In 1923, two theological academies were founded in Oradea. The Law Academy of Oradea, together with the two theological academies, was to make another step forward by integrating a faculty of letters, thus achieving the old desire of creating a University of Crișana in Oradea.
After a thirty-year break in the activity of the Law Academy of Oradea, on 1 October 1963, an order of the Ministry of Education established a 3-year Pedagogic Institute meant to address the scarcity of teachers in secondary education. The new institution of higher education began its activities with two faculties: Philology and Mathematics-Physics. A year later, two additional faculties, History-Geography and Physical Education, were added.
In May 1990, a decree of the Romanian Government established the Technical University of Oradea, later called the University of Oradea. The University of Oradea is an integrated institution of higher education, comprising 18 faculties.
The structure of the university contains academic education, postgraduate education, and scientific research.
Architecture

Oradea contains both Communist-era apartment buildings, mainly in the outer quarters, and historical buildings built when the city was part of Austria-Hungary. In addition to many Baroque buildings, Oradea has a collection of Art Nouveau architecture.
Located on Romania's western border, Nagyvárad (renamed Oradea after the Treaty of Trianon) was part of the Hungarian Kingdom until 1921, which was also part of the Central European Austro-Hungarian Empire and thus influenced by the artistic currents of Central Europe.
The buildings of the early 20th century are influenced by Lechner and Vienna Secession styles. These include rental buildings, (Moskovits Palace I and II, Apollo Palace, Stern Palace, Adorján Houses I and II, Darvasy Palace), villas (La Roche, Vágó, Okany Schwartz), hotels (Pannonia, Emke, Rimonoczy, Weiszlovics, Fekete Sas / Vulturul Negru), military buildings – on Armatei Române Street, industrial buildings and warehouses (beer-, spirit-, bricks-factories, electric plant's chimney), public institutions (City Hall, Palace of Orthodox Bishopry, Palace of Greek-Catholic Bishopry, Palace of Justice, banks, houses of commerce and industry etc.), signed by architects including Odon Lechner, Dezső Jakab, Marcell Komor, László and József Vágó, Valér Mende, Ferenc Sztaril, Ferenc Löbl, Kálmán Rimanóczy Sr.and Jr., Anton Szallerbek.
The city also developed industrial buildings and warehouses—such as beer, spirit, and brick factories, and the former electric plant chimney—alongside public institutions including the City Hall, the Palace of the Orthodox Bishopric, the Palace of the Greek-Catholic Bishopric, the Palace of Justice, and various bank and commercial buildings.
Tourist attractions
The old city centre is one of the main tourist attractions in Oradea, as are the Băile Felix health spas, accessible by bus and located just outside the city.
Other sites that attract tourists include:
Baroque Palace of Oradea – today Muzeul Țării Crișurilor. It was the Roman Catholic bishop's palace until 1945, when the Communist regime took the building into public ownership. It was returned to the Roman Catholic Church in 2003. Its collection includes many fossils of dinosaurs and birds from the bauxite mines at Cornet-Brusturi.
Roman Catholic Basilica-Cathedral of the Assumption of Mary, or simply "Baroque Cathedral" ("Catedrala barocă") – the largest Baroque cathedral in Romania, and home to a skull relic and 2 statutes of St. King Ladislaus I of Hungary.
Cetatea Oradea – Oradea's Fortress, with a pentagonal shape, is a fortification with walls of rock on some portions and wood towers situated at the gate and at the corners.
Biserica cu Lună – a church with an astronomical clock depicting the phases of the moon, a unique feature in Europe.
Pasajul Vulturul Negru – the "Black Eagle Palace" (or "Eagle Palace") shopping galleria, named after its stained glass eagle in the ceiling.
Ady Endre Museum – a museum dedicated to notable Hungarian poet Endre Ady, a former resident of Oradea.
Teatrul de Stat Oradea – the Oradea State Theatre (also known as the Queen Mary Theatre, or Teatrul Regina Maria) on Ferdinand Square in the heart of the city, completed in 1900.
Strada Republicii – considered by some to be one of the most decorative streets of Transylvania, it displays a great number of Art Nouveau buildings.
Some 100 religious sites of different denominations in Oradea, including three synagogues (only one still in use) and the largest Baptist church in Eastern Europe, Emmanuel Baptist Church.
Sports

CSM Oradea, Oradea's professional basketball club, plays in the country's 1st division, Liga Națională, a competition that the club won in 2016 and 2018. They have also competed in international competitions such as Champions League. The team plays its home matches at the Arena Antonio Alexe.
FC Bihor, founded in 1958, with club colors red and blue, featured a logo displaying the year 1902, marking the first football match played in Oradea in Réday Park. It was the city's most prominent football club for 58 years until it was dissolved in 2016, due to significant financial difficulties. A new club appeared in 2022, under the same name FC Bihor Oradea.
CA Oradea (CAO), founded in 1910, became famous after the annexation of Northern Transylvania by Hungary during WWII. The football club played in the Hungarian Championship under the Hungarian translation Nagyváradi Atlétikai Club (NAC), and won the championship at the end of the 1943–1944 season. CA Oradea is one of only three football clubs who played and won national championships in three countries (the other two are SK Rapid Wien and Derry City). After FC Bihor's dissolution, CAO was refounded in the spring of 2017, 54 years after its dissolution. In the late years another club appeared on the city's football stage, Luceafărul Oradea, club that was founded in 2001 and now is playing in the Liga II, being the most representative football club of the city and Bihor County, at this moment.
Many notable footballers were born in Oradea over time, such as: Iuliu Baratky, Cosmin Bărcăuan, Elemér Berkessy, Zeno Bundea, Zoltan Crișan, Claudiu Keșerü, Attila Kun, Erik Lincar, Marius Popa, Paul Popovici, Francisc Spielmann, Albert Ströck, and Ion Zare.
CSM Digi Oradea is Oradea's professional water polo club, it evolves in the Romanian Superliga, competition that it won 9 times in a row and also have a regular presence in LEN Champions League or LEN Euro Cup, being a finalist in the last one.
Metropolitan area
Oradea metropolitan area is a metropolitan area located in Western Romania, in the County of Bihor, Crişana Romania and was founded on 9 May 2005.
The metropolitan area comprises the city of Oradea and 8 adjacent communes:
Kaynak: Wikipedia – Oradea · CC BY-SA 4.0
