
Ploiești
Ploiești este municipiul de reședință al județului Prahova, România.
Government administration · Romania · 0 followers
Overview
Ploiești este municipiul de reședință al județului Prahova, România. Se află în regiunea istorică Muntenia; în Câmpia Ploieștilor[*]; și la o altitudine de 165 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 89,2 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar și Recesământul Populației și Locuințelor 2021, este de 180.539 de locuitori. Localitatea se află la 60 km nord de București, având coordonatele geografice 26°1'48" longitudine estică și 44°56'24" latitudine nordică, pe o suprafață de aproximativ 60 km². Se învecinează cu comunele Blejoi (nord), Târgșoru Vechi (vest), Bărcănești și Brazi (sud) și Bucov (est).
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Ploiești este municipiul de reședință al județului Prahova, România. Se află în regiunea istorică Muntenia; în Câmpia Ploieștilor[*]; și la o altitudine de 165 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 89,2 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar și Recesământul Populației și Locuințelor 2021, este de 180.539 de locuitori. Localitatea se află la 60 km nord de București, având coordonatele geografice 26°1'48" longitudine estică și 44°56'24" latitudine nordică, pe o suprafață de aproximativ 60 km². Se învecinează cu comunele Blejoi (nord), Târgșoru Vechi (vest), Bărcănești și Brazi (sud) și Bucov (est).
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Istoric

Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de domnul Țării Românești, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a „cinci răzoare” de vie între un anume Avruț din Ploiești și logofătul Coresi din Bărcănești. Un moment crucial a fost alegerea Ploieștiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operațiuni militare și a ridicat satul de moșneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieștii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploiești), devenind un important centru urban al țării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraș aflat în apropiere, Târgșor, ce va deveni un simplu sat. În 8 august 1870 aici a fost proclamată, pentru o zi, Republica de la Ploiești.
Până la instaurarea regimului comunist în România a purtat numele de „Ploești” și a fost reședința județului Prahova (interbelic).
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul a fost vizat de avioanele de bombardament sovietice (1941), britanice (1944) și americane (1942, 1943, 1944). Primul atac aerian al aviației militare americane asupra Europei controlate de către Germania nazistă a avut loc pe 12 iunie 1942 și a avut ca scop distrugerea capacităților de rafinare din jurul Ploieștiului. Un an mai târziu, pe 1 august 1943, a avut loc operațiunea „Tidal Wave” care a rămas în istoria confruntărilor aeriene prin faptul că bombardierele americane au atacat la o înălțime foarte joasă (aproximativ 40 de metri). Distrugerile semnificative au avut loc însă în 1944, când 22 din cele 50 de bombardamente efectuate de către aviația anglo-americană au avut ca scop (parțial sau total), orașul Ploiești și rafinăriile din proximitatea sa. Conform statisticilor oficiale, una din opt clădiri ale orașului au fost complet distruse, și peste 9000 de construcții suferiseră avarii mari sau totale, ceea ce înseamnă peste 55% din totalul imobilelor din oraș.
Date geografice
Așezare
Municipiul Ploiești este așezat în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române.
Ploieștiul, unul dintre orașele cele mai importante ale țării, se află la cea mai mică distanță de capitală, și cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu aceasta, el și-a păstrat personalitatea.
Orașul Ploiești este traversat de meridianul 25°E (în partea sa de vest) și de paralela 44°55’N (în partea de sud). Paralela 45 Nord trece prin comunele suburbane Păulești, Blejoi și Bucov. Municipiul ocupă o suprafață de peste 60 km2, din care 35 km2 reprezintă comunele suburbane.
Ploieștiul se găsește între două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingând ușor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord și est, străbătându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Orașul este așezat pe râul Dâmbu, care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin oraș și prin două comune suburbane și apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puțină; este canalizat pe aproape toată partea ploieșteană a traseului său, în el deversându-se, la ieșirea din oraș, sistemul de canalizare al acestuia.
Clima
Temperatura medie anuală este de 10,5 °C, iar valorile minime și maxime înregistrate în secolul nostru au fost de -30 °C la 25 ianuarie 1942 și respectiv de 43 °C la 19 iulie 2007. În medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată.
Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 600 mm, cu 30–40 mm în ianuarie și 88 mm în luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 963,9 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitații lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros și 122 cu cer acoperit.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Ploiești se ridică la 180.540 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 209.945 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81%), cu o minoritate de romi (2,17%), iar pentru 16,57% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,59%), iar pentru 18,14% nu se cunoaște apartenența confesională.
Evoluție istorică
Populația orașului a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a economiei sale. În 1810, în condițiile ocupației străine, ale încleștării în lupta cu boierii Muruzești, erau 2024 de locuitori, în 1837 erau 3000 de locuitori, imediat după unire (1859) 26.468, iar în 1884 erau 32.000 de locuitori. Comparând datele pe care ni le oferă recensămintele științifice organizate din 1899 (45.107 locuitori), 1912 (56.460) și 1930 (79.149), constatăm că sporul populației Ploieștiului a fost mai rapid decât al tuturor orașelor mari din țară, cu excepția Bucureștiului și a Constanței, lucru explicabil, de altfel, prin extinderea extracției de petrol. Cu toate pierderile și disparițiile pricinuite de cel de-al doilea război mondial și anume de bombardamente, populația Ploieștiului s-a refăcut rapid, înregistrând 95.632 de locuitori în ianuarie 1948.
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
În anul 1930 municipiul avea o populație de 79.149 locuitori, dintre care 69.139 români (87,35%), 3.708 evrei (4,68%), 1.591 maghiari (2,01%), 1.307 germani (1,65%), 1.072 romi (1,35%), 259 ruși (0,33%), 242 greci (0,31%), 200 polonezi (0,25%), 183 cehi/slovaci (0,23%), 159 Armeni (0,2%), 147 Sârbi/croați/sloveni (0,19%), 104 bulgari (0,13%), 57 ruteni/ucraineni (0,07%), 46 turci (0,06%), 37 albanezi (0,05%) și 4 găgăuzi (sub 0,01%). De asemenea 816 persoane (1,03%) s-au declarat de alte etnii și 78 persoane (0,1%) Nu și-au declarat etnia. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 69.458 ortodocși (87,76%), 3.843 mozaici (4,86%), 2.629 romano-catolici (3,32%), 1.115 evanghelici/luterani (1,41%), 1.076 greco-catolici (1,36%), 533 reformați (0,67%), 101 Armeno-gregorieni (0,13%), 100 adventiști (0,13%), 55 unitarieni (0,07%), 49 musulmani (0,06%), 47 ireligioși (0,06%), 16 baptiști (0,02%), 4 armeano-catolici (sub 0,01%). De asemenea 41 persoane (0,05%) s-au declarat de alte religii și 82 persoane (0,1%) Nu și-au declarat religia.
Politică și administrație

Municipiul Ploiești este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, Mihai-Laurențiu Polițeanu, politician independent, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Cartiere
În conformitate cu rezultatele recensământului, sunt înregistrate 21172 de clădiri cu funcțiunea de locuință, în care se află 88104 apartamente în care locuiesc un număr de 160000 ploiesteni. Din punct de vedere al formei de proprietate locuințele se află în proporție de 97.6 % în fomă privată.
Din punct de vedere al echipării fondului locativ 93 % au acces la apă potabilă,
90 % sunt legate la rețeaua de canalizare, 98 % au instalații electrice si 78 % sunt conectate la sistemul de termoficare.
Zona metropolitană
Viitoarea Zonă metropolitană Ploiești va include 13 comunități limitrofe municipiului Ploiești cu 117.000 de noi locuitori. Întreaga zonă va deveni centru major de tranzit pe 2 Culoare Pan Europene pentru calea ferată și autostradă. Structurată ca parteneriat, zona metropolitană va coordona dezvoltarea în ceea ce privește zonele funcționale, rețelele de comunicație și transport, amenajarea tehnologică, timpul liber, reducerea poluării.
Economie

Deoarece Ploieștiul era principalul producător de petrol al țării, în România el a căpătat porecla de „Capitala aurului negru” sau „Orașul aurului negru”. Deși în prezent cantitatea extrasă în zonă scade continuu, cele patru rafinării prelucrează cantități însemnate provenind din importuri, produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre București, Constanța și Giurgiu.
Pe fondul dezafectării instalațiilor de producție ale Rafinăriei Dărmănești și RAFO Onești, petrolul exploatat în zonă, cu stațiile de pompare aferente Lucăcești, Comănești și Cerdac, este pompat de către Conpet la depozitul rampei de încărcare Moinești. De la Moinești, petrolul este transportat cu vagoane-cisternă pe calea ferată către rafinăriile Petrobrazi, Petrotel Lukoil sau altă destinație, în funcție de solicitările clienților.
Orașul a rămas ancorat în această industrie, cu preponderență în industria extractivă de prelucrare a țițeiului și industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere, etc.). În raport cu cifra de afaceri această ramură a industriei ocupă primul loc cu 39,6 % și este urmată la mare distanță cu doar 17,7 % de industria alimentară a băuturilor și a tutunului și cu 14,5 % energia electrică și termică, gaze și apă. Urmează apoi industria de mașini și echipamente, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, industria chimică și a fibrelor sintetice și artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor și a maselor plastice, industria lemnului și a produselor din lemn, celulozei, hârtiei și cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei,
industria mijloacelor de transport, industria pielăriei și încălțămintei, industria metalurgică, edituri, tipărirea, reproducerea înregistrărilor pe suporți și industria textilă și a produselor textile.
Obiective turistice

Orașul Ploiești nu a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Curțile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeștilor, destul de modeste, nu au existat decât aproximativ două decenii. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A început să se contureze, mai ales odată cu arhitecții din familia Socolescu, un stil ploieștean sau cel puțin o variantă locală a stilului național.
O serie de calamități naturale și sociale la care a fost supus orașul au diminuat serios fondul de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundație din istoria Ploieștiului: Dâmbu și celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost năruite sau șubrezite atunci și au dispărut curând cele mai importante locuințe care se mai menținuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843, cel mai mare cunoscut pe aceste locuri, a bântuit într-o altă parte, distrugând centrul nou, adică zona unde se găseau construcțiile notabile ale deceniilor trei și patru.
Dacă bombardarea Ploieștiului din zeppelin în 1916 a adus puține pagube clădirilor, în schimb bombardamentele din 1944 au dus la distrugerea a mii de locuințe și edificii. Cutremurele din 1940 și 1977 au afectat foarte serios orașul. Atunci s-au prăbușit câteva dintre cele mai vechi biserici ale orașului, alături de locuințe și edificii remarcabile.
De aceea, nu trebuie să pară deloc ciudat faptul că uneori, decenii întregi nu sunt deloc reprezentate la zestrea de construcții a orașului.
Muzee
Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova
Muzeul Județean de Științele Naturii „Prahova”
Lăcașuri de cult
Biserica Domnească „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, monument din secolul al XVII-lea
Învățământul și viața culturală

Prima școală domnească din Ploiești a început să funcționeze în 1777. Din 1832 avem date de existența primelor școli elementare. În 1864 apare învățământul secundar, orașul devenind un centru educațional important. În 1920 își începe cursurile Școala normală de fete „Regina Maria”, actualul Colegiu Național Pedagogic „Regina Maria”.
În Ploiești se găsesc importante instituții de învățământ, cum ar fi Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Colegiul Național „I. L. Caragiale” (care continuă tradiția vechiului liceu „Sfinții Petru și Pavel”) și Colegiul Național „Mihai Viteazul” (fostul liceu „Despina Doamna”). Alte câteva colegii și licee importante sunt Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Național „Nichita Stănescu”, Colegiul Național „Spiru Haret”, Colegiul Economic „Virgil Magearu”, Liceul de Artă „Carmen Sylva”, Liceul militar „Constantin Brâncoveanu”.
O mare importanță pentru viața culturală a orașului o au și biblioteca județeană „Nicolae Iorga” și Palatul Culturii.
Viața teatrală este reprezentată prin teatrul „Toma Caragiu”, cu o vechime de peste 70 de ani, și pe scena căruia au jucat actori ca Fory Etterle, Zephi Alșec, Toma Caragiu.
În 1960, orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei” și orchestra simfonică „Ciprian Porumbescu” au fost unite în orchestra filarmonică Ploiești, la inițiativa primului său dirijor, dr. C.N. Debie. Orchestra a devenit cunoscută în țară și peste hotare, mai ales sub conducerea marelui dirijor Ion Baciu. În prezent poartă numele de Filarmonica „Paul Constantinescu”.
De orașul Ploiești sunt legate numele scriitorilor Ion Luca Caragiale, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ioan A. Bassarabescu, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Radu Tudoran, al compozitorului Paul Constantinescu, filozofului Petre P. Negulescu. Dintre absolvenții Liceului „Sfinții Petru și Pavel” sunt de menționat trei președinți ai Academiei Române: Andrei Rădulescu, Mihai Drăgănescu și Eugen Simion.
Sănătate
Rețeaua sanitară din municipiul Ploiești este compusă din următoarele unități:
Spitalul de Obstetrică - Ginecologie Ploiești
Farmacii (70, număr foarte probabil mult depășit la această dată)
Sunt 110 medici de familie, 368 medici specialiști și 1627 cadre medicale.
Mass-media
Televiziune
Televiziunea în orașul Ploiești este reprezentată de următoarele stații TV:
Columna TV - canal original din Dâmbovița ; are acoperire locală
MDI TV - canal original din Dâmbovița (lansat în anul 1998) ; are acoperire locală, a mai avut denumiri precum Antena 1 Târgoviște și după Artpress TV
Republika News TV (lansat în anul 2014), a mai avut denumirea de Ploiești TV.
TVSudEst - canal original din Buzău (lansat în 2011) ; are acoperire locala, emite doar regional și pe o frecvență nouă. Cealaltă frecvență a devenit națională și redenumită în actualul Exploris
Radio
La categoria de radio, stațiile FM sunt reprezentate de:
Radio SOS Ploiești - firma ce a lansat canalul are sediul la Blejoi (101,7 MhZ)
Stațiile radio deținute de Societatea Română de Radiodifuziune cu frecvență în oraș sunt:
Presă
Glasul Ploiestean - www.glasulploiestean.ro
Sport

Principala echipă de fotbal a orașului Ploiești este FC Petrolul Ploiești, echipă ce deține titlul de campioană a României în 4 rânduri, în anii 1930 (sub numele de Juventus București), 1958, 1959 și 1966, iar în alte două sezoane este deținătoarea Cupei Românei - 1995 și 2013. Tot în orașul Ploiești a evoluat până în anul 2012 și echipa de fotbal Astra Ploiești, echipă ce a fost mutată în orașul Giurgiu iar denumirea a fost schimbată în AFC Astra Giurgiu.
O altă echipă importantă a Ploieștiului a fost Prahova Ploiești (campioană în 1916), aceasta fiind continuatoarea lui United Ploiești, și ea campioană în anul 1912.
Echipa de fotbal FC Petrolul Ploiești evoluează pe Stadionul Ilie Oană, stadion ce a fost reconstruit în perioada 2009-2011 pe amplasamentul fostei arene ce purta același nume. Acest stadion respectă standardele UEFA, fapt pentru care echipa națională își dispută o parte din meciuri aici. Capacitatea acestuia este de 15053 de locuri pe scaune, are tribunele acoperite în totalitate și dispune de instalație de nocturnă formată din 106 reflectoare.
Pe lângă stadioanele Astra, Ilie Oană și Prahova UPG, Ploieștiul dispune și de alte baze sportive și locuri de petrecere a timpului liber: Sala Sporturilor „Olimpia” (inaugurată în 1972), Parcul Central, Bazinul de înot „Vega”, Patinoarul artificial sau Hipodromul situat la intrarea în oraș (dinspre București).
Pe hipodromul din Ploiești au loc curse de trap, acesta redevenind funcțional în anul 2017 după ce s-au făcut ample lucrări de renovare.
În ultimele decenii, Ploieștiul a fost de multe ori gazda Campionatelor Internaționale de Gimnastică ale României și centrul hipismului românesc, datorită hipodromului său.
Poate fi menționat și aerodromul - Aeroclubul Gheorghe Bănciulescu - din comuna Strejnic, înființat în 1936, care permite desfășurarea de activități recreative cum ar fi aviația sportivă, aeroplanorismul sau parașutismul.
Personalități
Luca Elefterescu (1853 - 1925), prefect de Prahova, magistrat, președintele conservatorilor prahoveni;
Aurel Angelescu (1886-1938), matematician
Maria (Antoniade) Cândea (1889 - 1974) profesoară de limba franceză, cea care a înființat și condus ca directoare Școala normală de fete „Regina Maria”
Ion Th. Grigore (1907 - 1990), profesor de matematică, autor de manuale și epigramist;
Fory Etterle (1908 - 1983), actor de teatru și film;
Take Ionescu (1858-1922), avocat, politician și scriitor
George Ochialbi (1870 - 1916), violonist, pianist și compozitor;
George Manolescu (1871 - 1908), ofițer, impostor celebru;
Toma N. Socolescu (1848 – 1896), arhitect;
Thoma Ionescu (1860 – 1926), medic, profesor universitar;
Toma T. Socolescu (1883 – 1960), arhitect, primar al orașului Ploiești, deputat și profesor universitar, fiu al lui Toma N. Socolescu;
Constantin Pârvulescu (1890 – 1945), astronom, membru post-mortem al Academiei Române;
Nicu Stănescu (1904 - 1951), violonist, orchestrator, dirijor și compozitor;
Nicolae Simache (1905 – 1972), profesor, muzeograf;
Paul Constantinescu (1909 - 1963), compozitor;
Victor Predescu (1912 - 1984), dirijor, violonist, basist și compozitor;
Emilia Comișel (1913-2010), etnomuzicolog și profesor universitar;
Traian Trestioreanu (1919 - 1972), pictor, restaurator și muralist;
Dan Cernovodeanu (1921 - 1999), istoric, heraldist;
Clarette Wachtel (1926 - 2011), pictoriță, desenatoare și gravoare;
Ion N. Petrovici (1929 – 2021), medic, profesor universitar de neurologie și psihiatrie;
Liviu Librescu (1930 – 2007), profesor de inginerie și mecanică la Universitatea Virginia Tech, din Blacksburg, Virginia, Statele Unite. Ucis în masacrul ce a avut loc în universitate, la 16 aprilie 2007;
Vladimir Zamfirescu (1936 – 2020), pictor și desenator;
Mircea Dridea (n. 1937), fotbalist, antrenor;
Primari
Primarii de după 1989
Iulian Teodorescu (viceprimar cu atribuții de primar): martie 2015-decembrie 2015
Cristian Ganea (viceprimar cu atribuții de primar): decembrie 2015-iunie 2016
Lista primarilor din perioada 1831 - 2020, vezi:
Bibliografie
Sevastos, Mihail, Monografia orașului Ploiești, Editura Cartea Românească, 950 p., 1937
Sevastos, Mihail, Monografia orașului Ploiești, Editura Fundația Europeană Titulescu, Ploiești, 907 p, 2002
Vasile, Lucian, Orașul sacrificat. Al Doilea Război Mondial la Ploiești, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2014/2016
Purice, Oana (coord.), Cât de frumos poate fi un oraș urât. Povești și amintiri din Ploiești, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2016
Vasile, Lucian, Ploieștii în Marele Război. 1916-1918, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2017
Purice, Oana (coord.), Case, străzi și oameni din Ploieștiul de altădată, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2017
Vasile, Lucian, Ploiești în Al Doilea Război Mondial. Ploiești during World War Two, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2018
Paul D. Popescu, Municipalitatea ploieșteană: istorie și actualitate, Editura Noel Computers, 244 p., 2000
Marinică, Gheorghe; Trestioreanu, Constantin (coord.), Marea carte a Ploieștilor (3 vol.), Editura Mileniul III, Ploiești, 2011, ISBN 978-973-1797-36-6
Ploiești, arc peste timp, Mihail Vulpescu, Florin Andreescu, Ion Nădrag, Editura Sport-Turism, 1988
Legături externe

Materiale media legate de Ploiești la Wikimedia Commons
Știri Ploiești Arhivat în 6 septembrie 2010, la Wayback Machine.
Regia Autonomă de Transport în Comun Ploiești
Galerie foto cu vehicule de transport în comun din Ploiești
RepublicaPloiesti.net : Evoluția istorică și arhitecturală a orasului Ploiești
Povești de cartier din Ploiești, 23 mai 2013, Dana Mihai, Adevărul
FOTO Ploieștiul de acum 100 de ani. Între bătăile cu flori de pe Bulevard și eforturile administrației de a organiza un oraș modern, 24 mai 2013, Dana Mihai, Adevărul
FOTO Ion Georgescu-Obrocea și Constantin Brezeanu, primarii care au pus bazele Ploieștiului modern, 15 februarie 2013, Dana Mihai, Adevărul - Foto Arhivat în 3 ianuarie 2014, la Wayback Machine.
Povești de cartier din Ploiești. Mimiu își trage numele de la un grec lacom, Bereasca a fost „Cartierul Demobilizaților“, 23 mai 2013, Dana Mihai, Adevărul
Muzeul județean de Istorie și Arheologie Prahova
Harta Ploieștiului inclusiv planificator de rute, puncte de interes, transport în comun[nefuncțională – arhivă]
Harta Ploieștiului Arhivat în 11 octombrie 2007, la Wayback Machine.
Kaynak: Wikipedia – Ploiești · CC BY-SA 4.0
History

Origins and early development
Ploiești was first mentioned in documentary records in 1503 as a modest village located within the historic region of Muntenia. The settlement gained strategic importance in 1597 during the reign of Michael the Brave, the Prince of Wallachia (r. 1593–1601), who designated it a formal market town (târg). Due to its location along major trade routes connecting Transylvania with the Danube basin, Ploiești flourished as a regional centre for commerce and handicrafts throughout the 17th and 18th centuries. Infrastructure expanded rapidly in the late 19th century; a road link connecting Ploiești to Brașov opened in 1864, and the railway arrived in 1882, transforming the town into a primary logistics node.
Industrial revolution and oil boom
In the mid-19th century, the Ploiești region became a global pioneer in the petroleum industry. The Mehedințeanu brothers established the world's first large-scale oil refinery in the city, which became fully operational between 1856 and 1857. This industrial leap triggered rapid urban growth, attracting substantial foreign capital. In 1870, the city became the epicentre of the Republic of Ploiești, a brief local military revolt led by liberal politicians aiming to overthrow the Romanian monarchy. Though the coup failed within a day, it cemented the city's reputation for political radicalism.
During World War I, Ploiești's extensive oil production made it a critical strategic target for the Central Powers. Ahead of the 1916 invasion, a British Army operation commanded by Colonel John Norton-Griffiths systematically sabotaged the city's petroleum infrastructure. British forces set the oil fields ablaze and destroyed processing equipment, significantly delaying the German war effort.
World War II and strategic bombings
Despite sustaining heavy damage from the 1940 Vrancea earthquake, Ploiești was rebuilt and served as the primary source of petroleum for Nazi Germany during World War II.
Demographics
Following a century of continuous growth, the population of Ploiești peaked in January 1992 at 252,715 inhabitants. In line with wider post-communist demographic trends across Romania, the city's population has since experienced a steady decline due to outward migration and a falling birth rate, dropping to 232,527 at the 2002 census, and further to 209,945 in 2011. By the 2021 census, the city's population stood at 180,540.
Ethnicity and religion
According to final data from the 2011 census, ethnic Romanians constitute the vast majority of the city's population at 90.64%. A Romani minority makes up 2.41% of the population, concentrated primarily in the peripheral neighbourhoods of Bereasca, Mimiu, and Radu de la Afumați. Other smaller ethnic groups comprise less than 0.5% combined, while ethnicity data was unavailable or undeclared for 6.65% of residents. In terms of religious affiliation, 90.7% of inhabitants identified as Eastern Orthodox Christians, with small minority communities of Adventists, Pentecostals, and Roman Catholics.
Historical trends
The historical growth of Ploiești was intrinsically linked to its industrialisation and the subsequent development of the oil industry. In 1810, under Ottoman administration, the settlement was a modest locality with an estimated 2,024 residents. Following the 1859 union of Wallachia and Moldavia, this figure grew significantly to 26,468, reaching approximately 32,000 by 1884. The turn of the 20th century marked an era of aggressive urban expansion fueled by petroleum refining. Despite suffering extensive civilian infrastructure damage and losing significant population segments during the World War II strategic bombing campaigns, the city recovered quickly, recording 95,632 residents by January 1948.
Economy

Following the political transitions of 1989, Ploiești underwent significant structural economic changes. Located roughly 60 km (37 mi) north of Bucharest, the city serves as a primary industrial centre heavily focused on petroleum extraction, logistics, and processing. Although regional crude oil extraction has entered a long-term decline, the city sustains a robust processing industry encompassing operational oil refineries linked via dedicated distribution pipelines to Bucharest, the Black Sea port of Constanța, and the Danube port of Giurgiu. Ploiești also maintains historical roots as a regional hub for textile manufacturing.
The city attracts substantial foreign direct investment, hosting manufacturing and logistical operations for multinational firms including OMV-Petrom, Lukoil, Shell Gas, the Timken, Yazaki, Coca-Cola, Efes Pilsener, British American Tobacco, and Federal-Mogul. The local retail sector expanded heavily during the 2000s and 2010s, with large-scale hypermarkets and supermarkets operated by Carrefour, Metro, Selgros, Kaufland, Lidl, Auchan, Profi, and Mega Image. The former facilities of the French retailer Interex, which exited the domestic market in 2012, were acquired and repurposed by Penny Market XXL in 2014.
In 2006, consumer goods manufacturer Unilever consolidated its corporate activities in Romania by building a major production hub in Ploiești, transferring food and detergent production lines from Otopeni and Târgu Mureș to the unified site. Engineering and industrial design support for the energy sector is led by SC IPIP SA, a specialised Engineering and Design Institute for Oil Refineries and Petrochemical Plants established in the city in 1950. Regional media outlets operating in the municipal area include regional television stations such as Ploiești TV, Valea Prahovei TV, Wyll TV, and Prahova TV.
Transportation

Ploiești serves as a major national transport and logistics hub, situated at the junction of the A3 motorway (connecting Bucharest to Ploiești) and the planned A7 motorway heading towards Moldavia. The city is located 45 km (28 mi) north of Henri Coandă International Airport and provides road access to the tourist resorts of the Prahova Valley. Ploiești is an important railway junction, linking Bucharest with rail corridors leading to Transylvania and Moldavia.
The local public transport network is managed by Transport Călători Express (TCE) Ploiești and comprises an integrated system of buses, trolleybuses, and trams. The municipal road infrastructure covers over 800 streets with a total length of 324 km (201 mi), of which 241 km (150 mi) are modernised. Regional and long-distance commercial traffic is routed around the city core via dedicated eastern and western ring roads. The public transport network consists of 33 motorbus lines spanning a combined 415.46 km (258.15 mi), two trolleybus routes covering 19.9 km (12.4 mi), and two tram lines operating over 23.8 km (14.8 mi).
Culture

Architecture and cultural landmarks
Ploiești features a variety of cultural and architectural monuments. Notable landmarks include the Palace of Culture, the Oil Museum, and the Ploiești Art Museum, which houses collections originally donated by the Quintus family. The Clock Museum, established by historian Nicolae Simache, showcases a prominent historical collection of clocks and watches. The Hagi Prodan Museum, dating to 1785, preserves traditional elements of old Romanian merchant architecture; shortly after World War I, it served as the original home of the city's first institutional collection, the Prahova Museum.
A significant portion of the city's municipal architecture, including the Central Market Hall, was designed by architect Toma T. Socolescu, who was born in Ploiești and later served as its mayor. Many of Socolescu's historical designs were destroyed during the World War II Allied strategic bombing campaigns, or subsequently demolished during the communist-era systematisation policies. Performing arts are anchored by the Ploiești Philharmonic Orchestra.
The local sports profile is defined by its primary professional football club, FC Petrolul Ploiești, which plays its home matches at the Ilie Oană Stadium.
Affiliated figures
Several prominent Romanian cultural figures, writers, and scholars have been historically affiliated with the city, including Ion Luca Caragiale, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ioan A. Bassarabescu, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Radu Tudoran, composer Paul Constantinescu, and philosopher Petre P. Negulescu. Three graduates of the city's historical "Sfinții Petru și Pavel" High School subsequently served as presidents of the Romanian Academy: Andrei Rădulescu, Mihai Drăgănescu, and Eugen Simion.
Education
The first formal school in Ploiești opened in 1777, and by 1832 several other elementary institutions were established. Secondary education was first introduced to the city in 1864.
The city is home to the following higher education institutions:
Oil & Gas University of Ploiești, founded in 1948 in Bucharest and relocated to Ploiești in 1967.
George Barițiu University, which operates a specialized local campus established in 2002.
Prominent secondary schools and colleges in Ploiești include:
Victor Slăvescu Technological High School of Administration and Services
Geology

The Mio-Pliocene Zone in the Ploiești region has been heavily exploited for hydrocarbons and coal since the 19th century. Geologically, this structural zone extends from the northern flysch nappes to the southern Moesian Platform. The sedimentary sequence is characterised by alternating deposits of clay, marl, shale, sand, conglomerate, salt, and limestone.
Subsurface structural traps and stratigraphic traps were formed primarily by salt diapirism, which generated faulting and complex anticline folds. These anticlines follow four major structural alignments running parallel to the Carpathian Range. Pliocene-age sands serve as the primary regional oil and gas reservoirs—specifically the Meotian stage, which accounts for approximately 60% of production, and the Dacian stage, accounting for 29%. These are followed by the Miocene Sarmatian stage at 5%, with minor petroleum accumulations occurring in Miocene Helvetian and Oligocene sandstones. The primary producing structures in the district include the Moreni–Gura Ocniței, Băicoi–Țintea, and Boldești fields.
Geography
Ploiești lies in the centre of Muntenia, in the central-northern part of the Wallachian Plain. Situated north of Bucharest, the city has maintained close economic and logistics links with the national capital throughout its history. It is positioned at the 25°E meridian and the 44°55’N parallel. The municipality occupies a total area of approximately 60 km2 (23 sq mi), of which 35 km2 (14 sq mi) consists of built-up urban and suburban settlements.
The local hydrology features three watercourses. The Prahova River flows briefly through the southwestern edge of the metropolitan area near Brazi, while the Teleajen River passes nearby, skirting the surrounding villages of Blejoi, Bucov, and Berceni. The city itself is situated on the Dâmbu River, which originates in the hills surrounding the town of Băicoi and maintains a low seasonal flow rate through the municipal area.
Climate
Ploiești experiences a temperate humid continental climate (Dfa) of the hot-summer type according to the Köppen climate classification. The average annual temperature is 10.5 °C (50.9 °F). The highest recorded temperature in the city was 43 °C (109 °F) on 19 July 2007, while the record minimum was −30 °C (−22 °F) on 25 January 1952. Annually, the weather profile averages 17 extremely cold days, 26 cold days, 99 warm days, and 30 tropical days.
Average annual precipitation is approximately 600 mm (24 in), ranging historically from a maximum of 963.9 mm (37.95 in) in 1901 to a minimum of 305.3 mm (12.02 in) in 1930. The city averages 104 rainy days and 26 snowy days per year. Local weather patterns are strongly influenced by regional winds originating from the northeast (40%) and southeast (23%), carrying an average velocity of 3.1 m/s (10 ft/s).
Landscape and flora
The municipality sits on the plains of the southern sub-Carpathian fringe at an average altitude of 150 m (490 ft). The surrounding landscape is shaped by its proximity to the Prahova valley basin to the west, while the Dâmbu River traverses the northeastern neighbourhoods.
Politics

The Ploiești Local Council, renewed in the 2024 local elections, consists of 27 councillors with the following political composition:
Following the same electoral cycle, independent candidate Mihai Polițeanu was elected as the municipality's new mayor. In terms of residential infrastructure, the municipality encompasses approximately 88,104 flats distributed across 21,172 distinct buildings. Public utility metrics indicate that 93% of local households maintain access to drinking water pipelines, 90% are connected to the central sewage network, 98% possess grid electricity coverage, and 78% utilize the centralized municipal district heating system.
Metropolitan area
The Ploiești metropolitan area comprises the city core along with 13 surrounding satellite municipalities. The territory functions as a major transit zone for two intersecting Pan-European transport corridors, integrating both rail and motorway infrastructure networks. The regional inter-municipal administration coordinates localized technical infrastructure developments, expands metropolitan communication lines, and develops ecological initiatives targeting urban carbon footprint reductions.
Places of interest
Ploiești features a variety of cultural and architectural monuments. Notable landmarks include the Palace of Culture, the Oil Museum, and the Ploiești Art Museum, which houses collections originally donated by the Quintus family. The Clock Museum, established by historian Nicolae Simache, showcases a prominent historical collection of clocks and watches. The Hagi Prodan Museum, dating to 1785, preserves traditional elements of old Romanian merchant architecture; shortly after World War I, it served as the original home of the city's first institutional collection, the Prahova Museum.
A significant portion of the city's municipal architecture, including the Central Market Hall, was designed by architect Toma T. Socolescu, who was born in Ploiești and later served as its mayor. Many of Socolescu's historical designs were destroyed during the World War II Allied strategic bombing campaigns, or subsequently demolished during the communist-era systematisation policies. Performing arts are anchored by the Ploiești Philharmonic Orchestra.
The local sports profile is defined by its primary professional football club, FC Petrolul Ploiești, which plays its home matches at the Ilie Oană Stadium.
Kaynak: Wikipedia – Ploiești · CC BY-SA 4.0
