Overview
Râmnicu Vâlcea este municipiul de reședință al județului Vâlcea, România, format din localitățile componente Aranghel, Căzănești, Copăcelu, Dealu Malului, Poenari, Priba, Râmnicu Vâlcea (reședința), Râureni, Stolniceni și Troian, și din satele Fețeni, Goranu, Lespezi și Săliștea.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Râmnicu Vâlcea este municipiul de reședință al județului Vâlcea, România, format din localitățile componente Aranghel, Căzănești, Copăcelu, Dealu Malului, Poenari, Priba, Râmnicu Vâlcea (reședința), Râureni, Stolniceni și Troian, și din satele Fețeni, Goranu, Lespezi și Săliștea.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Așezare geografică
Municipiul Râmnicu Vâlcea se află așezat pe partea dreaptă a râului Olt, în partea de nord-est a Olteniei. Se găsește la o altitudine de 240-350 m. Are ca vecinătăți următoarele localități: la est comunele Budești și Blidari, la nord comunele Bujoreni și Dăești, la vest comuna Vlădești și orașul Ocnele Mari, iar la sud orașul Băbeni. Poziția sa geografică determină și temperatura care aproape mereu este călduroasă, clima fiind temperat continentală.
Orașul este situat pe celebra paralelă 45 (45º06’N), la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord. Pe aceeași latitudine se mai află, printre altele: Grenoble (Franța), Bordeaux (Franța), Torino (Italia), Golful Veneției (Italia), Belgrad (Serbia), Ploiești (România), Simferopol Peninsula Crimeea, (Ucraina), Krasnodar (Rusia), Marea Aral (Uzbekistan), Provincia Autonomă Xinjiang (China), Mongolia, Insula Hokkaido (Japonia), granița dintre Statul Montana și Statul Wyoming (S.U.A.), Lacul Michigan (S.U.A.), Lacul Huron (Canada), Statul New York (S.U.A.), Statul Quebec (Canada).
Etimologie
La origine, numele Râmnic provine din cuvântul râba din slava veche, care înseamnă „pește”; în limba română, râmnic sau râbnic desemnează un iaz sau un lac amenajat pe un râu pentru creșterea peștelui. Spre a evita posibilele confuzii, cancelaria din Țara Românească folosea numele de Râmnic „de pe Olt” pentru orașul din Oltenia și Râmnicu Sărat pentru cel din Muntenia. Numele actual al orașului Râmnicu Vâlcea a început să fie folosit în epoca modernă.
Vâlcea este un termen de origine latină. Cuvântul derivă din latinescul “vallicella”, care înseamnă vale îngustă. De altfel, pe aici au trecut armatele romane ale împăratului Traian, de-a lungul văii a ceea ce odată se numea Alutus (astăzi Olt). Astfel, Vâlcea este interpretat ca fiind “locul din vale” sau începutul regiunii “valea Oltului”, municipiul Subcarpatic fiind situat aproape de baza munților.
Ref: https://en.wiktionary.org/wiki/vâlcea
Istoric

Orașul scăldat de apele bătrânului Alutus este o veche așezare venită din umbra timpului, istoria sa milenară fiind atestată de săpăturile arheologice găsite în cartierele Valea Răii și Stolniceni. Aici romanii au construit cetăți (castre) durabile care prin vestigiile lor atestă continuitatea de veacuri a așezării.
Prima mențiune documentară datează din 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân confirma mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan I, și a unei vii, pe care o făcuse danie jupanul Budu, cu voia lui Radu I. Prima atestare ca oraș este din 4 septembrie 1389, când Mircea cel Bătrân menționa într-un hrisov că se află în „orașul domniei...numit Râmnic”.
În centrul orașului, se găsesc ruinele curții domnești a lui Mircea cel Bătrân, prezențe materiale vii ale marelui voievod în această așezare; aici a semnat documentul de atestare a județului Vâlcea la 8 ianuarie 1392, fiind primul județ atestat documentar. Din vechea și măreața cetate se mai pot vedea astăzi doar zidurile care înconjoară parcul central, numit Mircea cel Bătrân în cinstea voievodului.
"Jupan Ștefin județ" este primul conducător al Râmnicului menționat documentar, de la care s-a păstrat primul sigiliu al localității.
Sigiliul orașului datează din 1505 fiind, după cum arată istoricul A. Sacerdoțeanu, „unul dintre cele mai vechi sigilii orășenești din Țara Românească”.
Că Râmnicu Vâlcea era oraș domnesc, reiese și dintr-un document al domnitorului primei uniri a provinciilor românești, Mihai Viteazul, care numea orașul astfel: „orașul domniei mele la Râmnic”.
Tot așa, Matei Basarab menționa că am fost la preumblere peste Olt la orașul domniei mele la Râmnic. Sub domnia lui în anul 1643, pe iazul morilor (asanat pe la sfârșitul anilor 1970) se construiește prima moară (fabrică) de hârtie, de către boierii Rudeni.
Dezvoltarea socio-culturală-economică a municipiului

Nu trebuie neglijat faptul că dezvoltarea orașului este strâns legată și de dezvoltarea sa economico-industrială. Pomeneam mai sus de existența primelor fabrici de hârtie și a tipografiilor cu o importanță deosebită în dezvoltarea socio-culturală atât a urbei, cât și a ținutului adiacent. Dar acest fapt nu era de ajuns. Orașul la sfârșit de veac XIX, început de veac XX, cu o populație cifrată la circa 7600 locuitori, era cunoscut ca un important centru comercial și manufacturier. Astfel, se găseau aici mai multe fabrici de cărămidă, de țigle și teracotă, fabrici de paste făinoase, mori pentru cereale și multe ateliere meșteșugărești. Avea apoi să se adauge o fabrică de tăbăcirea pieilor de animale și încălțăminte.
Tot în această perioadă, orașul era reședința județului Vâlcea, precum și reședință episcopală. Se mai găseau aici de asemenea Regimentul 2 Dorobanți Vâlcea, o școală primară de băieți și o alta de fete, un oficiu poștal (cu o clădire superbă care se păstrează în mod excepțional și astăzi), un spital (tip „Carol Davila”, care de asemenea se mai păstrează), o farmacie, o sală de teatru (fosta sală „Adriani” care s-a demolat din cauza rezistenței precare în anul 1958 – cam pe locul actualei săli a sindicatelor), sedii ale diferitelor bănci.
Dezvoltarea vieții economice a urbei și a ținutului duce la o cerință firească de oameni cu o pregătire deosebită, cu știință de carte, lucru care duce la înființarea unui „gimnaziu clasic”, care în amintirea ctitorului așezării a primit numele de „Mircea Vodă”. În anul 1911 a fost terminată prima aripă a clădirii ce peste ani va fi liceul „Alexandru Lahovari”, liceu care a luat ființă la 1 septembrie 1919, ca o cerință arzătoare a râmnicenilor.
Anii '20 au adus orașului și un liceu de fete. De asemenea, ceea ce a însemnat un lucru important pentru viața spirituală atât a urbei, cât și a județului, a fost construirea Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae”, de pe băncile căruia au ieșit mulți preoți și cantori de biserică. Printre directorii acestui seminar, om de mare valoare a vieții spirituale românești interbelice, fiu al județului Vâlcea, a fost de la 1 noiembrie 1932 și cel care a fost mai târziu patriarhul Justinian Marina. Patriarhul Justinian Marina a fost primul patriarh al Republicii Populare Române și a fost cel care a avut abilitatea și puterea ca Biserica Ortodoxă Română să nu fie desființată de noile autorități. Poate că și destinul și-a pus amprenta, dat fiind faptul că preotul Justinian Marina, parohul de la biserica „Sfântul Gheorghe” din Râmnicu Vâlcea, înlesnește adăpostirea în casa familiei Georgescu, strada Mihai Bravu nr. 3 (actual strada Pătrașcu Vodă) a nimeni altuia decât a evadatului din lagărul de la Târgu Jiu, comunistul Gheorghe Gheorghiu Dej, căutat de Siguranță.
Educație
Colegii și licee
Colegiul Național de Informatică "Matei Basarab" Arhivat în 30 septembrie 2020, la Wayback Machine.
Colegiul de Silvicultură și Protecția Mediului Arhivat în 28 iulie 2021, la Wayback Machine.
Liceul Tehnologic General Magheru Arhivat în 12 iulie 2020, la Wayback Machine.
Liceul Tehnologic "Căpitan Nicolae Pleșoianu"
Sport și divertisment
Sportul din Râmnicu Vâlcea a fost reprezentat în special de clubul de handbal feminin CS Oltchim Râmnicu Vâlcea, una dintre cele mai prestigioase cluburi de handbal din România și din Europa. Clubul a câștigat 19 titluri de campioană, 13 Cupe ale României, o Supercupă a României dar și patru titluri europene. Clubul s-a desființat în anul 2013 în urma problemelor financiare. Ulterior a fost fondat clubul de handbal feminin SCM Râmnicu Vâlcea care a moștenit palmaresul.
Baschetul este reprezentat de echipa masculina CS Râmnicu Vâlcea.
Fotbalul a fost reprezentat de clubul CSM Râmnicu Vâlcea, club care a evoluat în Liga a II-a.1973 Chimia Râmnicu Vâlcea a câștigat Cupa României la fotbal, jucând după aceea in cupele europene . Alte cluburi sportive din oraș includ clubul de volei feminin CET Govora C.N.M.B.
Petrecerea timpului liber se poate face vizitând „Biblioteca Județeană Antim Ivireanul” (clădire nouă), Filarmonica „Ion Dumitrescu”, Teatrul Municipal „Ariel”, Teatrul „Anton Pann” (clădire nouă), Cinema „Ostroveni”, Muzeul de artă „Casa Simian”, Muzeul Județean de Istorie, Muzeul Satului Vâlcean, Parcul „Zăvoi”, Grădina Zoologică, Ștrandul Ostroveni (apă sărată și dulce).
Orașul are și 3 parcuri moderne finanțate din fonduri europene cu piste de skateboard,tiroliane și multe altele: Parcul Ștrirbei Vodă; parcul Ostroveni ; parcul trei lacuri(cel mai frumos parc din România) .
Orașul este plin de locuri de joacă pentru copii moderne.
Orașul e unul dintre cele mai frumoase orașe din țară.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Râmnicu Vâlcea se ridică la 93.151 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 98.776 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,87%), cu o minoritate de romi (1,26%), iar pentru 12,67% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,23%), iar pentru 13,98% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație
Municipiul Râmnicu Vâlcea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Mircia Gutău, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Pentru a vedea foștii edili ai orașului vezi Lista primarilor din Râmnicu Vâlcea.
Monumente
Biserica Toți Sfinții din Râmnicu Vâlcea
Biserica ”Cuvioasa Paraschiva” din Râmnicu Vâlcea
Monumentul Independenței din Râmnicu Vâlcea
Personalități
Gheorghe I. Lahovary (1838 – 1909), inginer, scriitor, membru de onoare al Academiei Române;
Petre Stoica (n. 1949), profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Regale din Suedia, membru al Academiei de Inginerie a SUA, membru al Academiei Europene de Științe;
Eugen I. Angelescu (1896 - 1968), chimist, membru titular al Academiei Române;
Petre Alexandru (1898 – 1978), solist de muzică populară și ușoară;
Iustinian Marina (1901 - 1977), patriarh;
Octav Livezeanu (1902 - 1975), om politic;
Bartolomeu Anania (1921 - 2011), mitropolit;
Constantin Mateescu (1929 - 2021), scriitor, autor al unor volume dedicate Râmnicului;
Dorel Zugrăvescu, (1930 - 2019), geofizician, membru corespondent al Academiei Române;
Dem Rădulescu (1931 – 2000), actor, comedian, profesor universitar;
Eugen Florescu (1935 - 2008), demnitar comunist;
Horia Moculescu, (1937 - 2025), compozitor;
Nicolae Manolescu (1939 - 2024), academician, critic literar, editorialist, eseist, istoric literar, politician;
Doru Moțoc (1939 - 2023), dramaturg, prozator, poet, eseist, publicist;
Eugen Negrici (n. 1941), critic, istoric literar, stilistician, profesor de literatură română contemporană;
Smaranda Oțeanu-Bunea (n. 1941), compozitoare, muzicolog, critic muzical
Gabriel Liiceanu (n. 1942), filozof, scriitor;
George Țărnea, (1945 – 2003), poet, jurnalist;
Paul Păcuraru (n.1950), senator, ministru;
Mariana Târcă (n. 1950), antrenoare handbal;
Traian Ștefan Boicescu (n. 1957), artist vizual român. Opera sa artistică include lucrări de tapiserie, pictură, grafică, etc.;
Cătălin Ștefănescu (n. 1968), realizator TV;
Augustus Constantin (n. 1974), arbitru de fotbal;
Ionela Târlea (n. 1976), vicecampioană olimpică atletism și campioană mondială atletism;
Bogdan Simion (n. 1991), muzician specializat în folclor;
Bibliografie
Studii Vâlcene (anii '80),revistă editată de Muzeul județean Vâlcea,
Costea Marinoiu, „Inscripții în cărbune”, Ed. Eminescu, 1985
Costea Marinoiu, „Istoria cărții vâlcene, sec. XVII-XVIII”, Ed. Scrisul Românesc-Craiova, 1981
C. Marinoiu, V. Cismaru, P. Purcarescu, „Istorie și continuitate” Ed. Conphys 2000
Vezi și
Valea Oltului Inferior (arie de protecție specială avifaunistică)
Kaynak: Wikipedia – Râmnicu Vâlcea · CC BY-SA 4.0
Geography

Râmnicu Vâlcea is situated in the central-southwestern area of Romania and is the county capital of Vâlcea County. Set at the foothills of the Southern Carpathians, the town is located at about 12 kilometres (7.5 mi) from the Cozia Mountains and about 40 km (25 mi) from the Făgăraș and Lotrului Mountains. The southern limit of the city is formed by the Getic Plateau (Romanian: Platoul Getic) and the Olt River valley.
The city is crossed by national roads DN7 (part of European route E81), DN64, and DN67. The Râmnicu Vâlcea railway station serves the CFR Line 201, which runs along the Olt River from Podu Olt, Sibiu County, to Piatra-Olt, Olt County.
Climate
According to Köppen climate classification, the climate of the town is defined as Dfa (humid continental with hot summers) bordering Cfa (humid subtropical). Precipitation amount is higher in the summer, although not high enough in order to be a "Dwa" type climate, winters are not dry enough for Dwa classification, either. There are on average 30.3 days annually with snow depth reaching or exceeding 1 cm (0.39 in).
The table below highlights climate data for Râmnicu Vâlcea between 1991 and 2020, detailing the average high temperature, the average low temperature, the average precipitation (in mm/inches) as well as the sum of mean monthly sunshine hours.
History

The area has been inhabited since Dacian and Roman times, and was the site of a castrum (known as Buridava or Burridava, previously a Dacian town). A new fortress was built on the location during the Middle Ages. Râmnicu Vâlcea was first attested during the rule of Prince Mircea cel Bătrân, as "the princely town of Râmnic" (4 September 1388), and confirmed as the seat of a Vâlcea County during the same period (8 January 1392).
The town seal dates to 1505. Cetățuia, the actual fortress, served as the residence of Oltenian Bans and, from 1504, of the Orthodox bishops of the Râmnic Diocese; in 1529, Prince Radu of Afumați was killed in Cetățuia by a boyar conspiracy.
During the rules of Matei Basarab and Constantin Brâncoveanu, it became an important cultural center. It was here where the first paper mill and printing press in Romania were built (see Anthim the Iberian). The town was heavily damaged during the Habsburg monarchy's takeover of Oltenia which lasted between 1718 and 1739, and its purpose was again reduced to that of a fortress.
During the Wallachian Revolution, on 29 July 1848, Deșteaptă-te, române! (the current national anthem of Romania), with lyrics written by Andrei Mureșanu and music composed by Anton Pann (whose memorial house lies in the center of the town), was sung for the first time in Râmnicu Vâlcea.
Gheorghe Magheru gathered his military force in Râureni, now part of the town, in an attempt to face the anti-revolutionary forces of Imperial Russia and the Ottoman Empire.
In the 1980s, the town was completely rebuilt in a style combining socialist realism with local vernacular architecture of Brâncovenesc style.
The town was the center and peak point of the path of total darkness of the Solar eclipse of 11 August 1999. Around 2005, the town gained notoriety as a centre of cybercrime.
Politics

The mayor of Râmnicu Vâlcea is Mircia Gutău of the Romanian Ecologist Party (PER), following the 2020 Romanian local elections. The Râmnicu Vâlcea Municipal Council, elected at the 2020 local elections, consists of 23 councillors, with the following party composition:
Sports
Râmnicu Vâlcea is home to SCM Râmnicu Vâlcea, which is a women's handball club that competes traditionally in the EHF Champions League. At football, the town was previously known for its now dissolved local football club Chimia Râmnicu Vâlcea which won one Romanian cup in 1973. It briefly participated in the UEFA Cup Winners' Cup/European Cup Winners' Cup during one season (namely in 1973–1974) for just one round (more specifically the first one) against Northern Irish side Glentoran F.C. which subsequently went on to the quarter-finals.
Villages
The city administers thirteen villages: Aranghel, Căzănești, Copăcelu, Dealu Malului, Fețeni, Goranu, Lespezi, Poenari, Priba, Râureni, Săliștea, Stolniceni, and Troian. Goranu, Fețeni, Lespezi, and Săliștea were a separate commune, Goranu, until 1996, when they were merged into the town.
Kaynak: Wikipedia – Râmnicu Vâlcea · CC BY-SA 4.0

