
Slatina
Slatina este municipiul de reședință al județului Olt, România, format din localitățile componente Cireașov și Slatina (reședința).
Government administration · Romania · 0 followers
Overview
Slatina este municipiul de reședință al județului Olt, România, format din localitățile componente Cireașov și Slatina (reședința). Orașul este situat în sudul României, pe malul stâng al râului Olt în moderna regiune a Olteniei, în zona de contact dintre Podișul Getic și Câmpia Română. Slatina are o populație de 63.487 de locuitori, fiind un important centru industrial. Având o istorie de 650 de ani și un centru istoric conservat, orașul deține un important rol cultural în județ. Emblema orașului este podul peste râul Olt. Se află în regiunea istorică Muntenia; în Câmpia Boianului; pe malul râului Olt; și la o altitudine de 135 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 53,93 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 63.487 de locuitori.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Slatina este municipiul de reședință al județului Olt, România, format din localitățile componente Cireașov și Slatina (reședința). Orașul este situat în sudul României, pe malul stâng al râului Olt în moderna regiune a Olteniei, în zona de contact dintre Podișul Getic și Câmpia Română. Slatina are o populație de 63.487 de locuitori, fiind un important centru industrial. Având o istorie de 650 de ani și un centru istoric conservat, orașul deține un important rol cultural în județ. Emblema orașului este podul peste râul Olt. Se află în regiunea istorică Muntenia; în Câmpia Boianului; pe malul râului Olt; și la o altitudine de 135 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 53,93 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 63.487 de locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Etimologie
Există păreri împărțite cu privire la proveniența numelui orașului. O primă variantă sugerează că numele Slatina este de origine slavă, derivând din cuvintele „slam” (pământ) și „tina” (sărat); astfel numele s-ar traduce prin „pământ sărat”, „sărătură”, „apă sărată”, care se referă la apa râului Olt. Această ipoteză pare să fie argumentată de toponimia slavă a unor zone din oraș și din împrejurimi, precum și a unor localități din apropiere (Obrocari - azi strada Tudor Vladimirescu, Dealul Grădiștea, Clocociov, Dobrotinet, Milcov, Brebeni, Sopot, Teslui etc.). Tot în favoarea acestei ipoteze vin consemnările istoricului A.D. Xenopol, care vorbește despre slavi ca populație migratoare: „între anii 500-600, slavii locuiau în regiunile înconjurătoare munților Daciei pe dinafara (se înțelege că până la Slatina sau și mai jos...)”.
O a doua ipoteză susține că numele orașului provine din limba latină arhaică: „Salaatina”, „Salatina”, „Slatina” - rezultând așadar că orașul Slatina poartă numele coloniei romane instalată cândva aici.
Istorie

Origini
Relieful, clima, rețeaua hidrografică, fauna sau flora au avut, din cele mai vechi timpuri, o importantă influență în apariția și dezvoltarea așezărilor umane. Fiind o zonă propice dezvoltării comunităților umane, amplasată pe malul râului Olt, la contactul a două mari unități de relief (Podișul Getic și Câmpia Română), pe teritoriul Slatinei s-au descoperit numeroase dovezi arheologice cu privire la prezența umană încă de la începuturile paleoliticului (cu peste 1.000.000 de ani în urmă). Este vorba de așa-numita „Pebble culture” („Cultura de prund” din România). Astfel în prundișurile râurilor Dârjov și Olt, au fost descoperite pietre de râu („galets”), unele unele fiind lucrate pe o față („choppers”) iar altele pe ambele fețe („chopping tools”), precum și anumite tipuri de unelte („așchii”) desprinse prin cioplire din nuclee de silex, fiind adevărate „unelte universale” bazate pe exploatarea naturală a resurselor.
Caracteristic epocii neolitice (6000 î.Hr. - 2500 î.Hr.) sunt primele așezări omenești stabile. În Slatina au fost semnalate așezări stabile în mai multe puncte, însă locuirea umană se concentra pe terasa stângă a râului Sopot care prezenta avantaje naturale deloc neglijabile. Pe acest mal, așezarea era protejată de Crivățul ce bătea dinspre est și beneficia de numeroasele izvoare de apă potabilă limpede și rece. Aprovizionarea cu apă potabilă a orașului a fost asigurată, până târziu, în Evul Mediu și chiar în Epoca Modernă, de bogăția în apă de izvor a văii Sopotului. „Cișmelele lui Ionașcu erau alimentate cu ajutorul conductelor de olane din pământ ars care captau apa de aici.
Așezările neolitice au fost la început deschise, nefortificate, menționând pentru neoliticul timpuriu așezarea din cartierul Cireașov, punctul Sărăcești (aparținând Culturii Starčevo-Criș); iar mai târziu așezarea de pe valea Sopotului, aparținând civilizației materială și spirituală creată de purtătorii culturii arheologice Vădastra (5000 î.Hr. - 3500 î.Hr.). Comunitățile vădăstrene și-au extins locuirea și pe terasa dreaptă a Sopotului, pe valea pârâului Urlătoarea, în vecinătatea actualei biserici din Cireașov ca și zona Catedralei Ionașcu, fapt ce indica un spor demografic și o dezvoltare internă considerabile.
Stemă
Stema a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1368 din 10 noiembrie 2005 și publicată în Monitorul Oficial nr. 1019 din 17 noiembrie 2005. Stema municipiului Slatina se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află un turn crenelat, de argint, cu o poartă neagră arcuită și zăbrelită, dotat cu trei ferestre negre, însoțit de un soare în dreapta și de o semilună crai-nou în stânga, ambele de aur.
În partea inferioară, în câmp roșu, se află un pod de aur, cu trei deschideri și o balustradă metalică cu cinci arce, peste unde de argint, umbrite negru, ieșind din vârful scutului. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri crenelate (coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ).
Turnul simbolizează punctul de pază și vamă al localității, fapt menționat într-un act oficial emis de Vlaicu Vodă în anul 1368 pentru negustorii brașoveni. Cele două astre, soarele și luna, care flanchează turnul, semnifică lumină, fertilitate, libertate, respectiv veșnicie, creștere și cunoaștere. Podul peste râul Olt reprezintă importanța localității în traficul comercial și de călători.
Geografie

Localizare
Municipiul Slatina, este poziționat în sudul țării, în partea central-nordică a județului Olt, fiind la granița între Oltenia și Muntenia. De asemenea, poziția urbei poate fi caracterizată ca fiind pe valea râului Olt, pe un culoar larg, bine conturat și delimitat, într-o zonă de contact a două mari unități de relief - Piemontul Getic și Câmpia Olteniei.
Orașul se află la aproximativ 50 km de municipiul Craiova, 70 km de municipiul Pitești și 190 km de capitala București.
Relief
Sub aspect morfologic, poziția geografică a municipiului Slatina este limitată la sectorul de vale a râului Olt, cu dezvoltarea pe stânga a acestuia și se delimitează la nord cu prelungirile sudice ale podișului Getic și anume, prin subdiviziunile acestuia de est prin Dealurile Oltețului, la nord platforma Cotmeana, la est parte din Câmpia Boianului. În partea de sud sectorul de vale este delimitat de subdiviziunea Câmpiei Romanațiului cu contact pe malul stâng al râului Olt cu Câmpia Boianului.
De asemenea se poate aprecia că Slatina este poziționată pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana (subdiviziune a Podișului Getic), la contactul acesteia cu Câmpia Slatinei. Orașul se circumscrie ca unitate fizico-geografică la extremitatea sud-vestică a Platformei Cotmeana.
Altitudinile de pe teritoriul orașului variază de la 130-135 de metri în lunca propriu-zisă a râului Olt (sudul și sud-vestul orașului) la 172 de metri în zonele mai înalte din nord (terasa medie a râului Olt).
Climă
Clima din orașul Slatina este de tip temperat-continentală, media anuală a temperaturilor fiind de 10,7 °C, iar media anuală a precipitațiilor având o valoare de mai puțin de 515.6 mm.
Pentru intervalul de timp dintre 1869 și 2002, recordul de cea mai mare temperatură este de +40.5 °C înregistrat în august 1952. Cea mai scăzuta temperatură înregistrată la Slatina a fost de -31 °C în ianuarie 1942.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Slatina se ridică la 63.487 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 70.293 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,07%), cu o minoritate de romi (1,01%), iar pentru 13,79% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,49%), iar pentru 15,21% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație
Municipiul Slatina este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Mario-Lucian De Mezzo[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Economie

Fiind reședința județului Olt, Slatina este principalul motor de dezvoltare al economiei județului. În 2010, valoarea producției orașului depășea 6 miliarde de lei, reprezentând peste 80% din PIB-ul județului Olt. Slatina este un oraș cu un pronunțat caracter industrial . Încă de la 1900 există referiri istorice la existența a numeroase ateliere meșteșugărești și chiar a unei fabrici. Dezvoltarea explozivă a sectorului industrial avea să se producă după 1960, fiind construite uzina de aluminiu, numeroase fabrici pentru diverse ramuri industriale, ateliere, etc.
De remarcat este faptul că, în anul 2020, doar primele 4 firme (din cele peste 15 mari firme) situate pe platforma industrială a municipiului Slatina asigură aproximativ 10.000 de locuri de muncă, atât pentru oraș cât și pentru comunele limitrofe acestuia.
Cea mai importantă firmă situată în municipiul Slatina este fabrica de anvelope Pirelli SA. Deși relativ recent aparută în zona industrială a orașului, compania a avut o dezvoltare fulminantă ajungând ca din anul 2006 (anul inființării) să aibă în prezent (anul 2020) peste 3.800 de angajați și o cifră de afaceri de peste 2.500.000.000 Lei, fiind într-o continuă dezvoltare. Este una dintre cele mai moderne din lume pentru producerea de anvelope, este dotată cu cele mai înalte tehnologii productive non-robotizate și a fost concepută pentru producția de anvelope performante, în care Pirelli este leader și din care fac parte gama: Winter, High-Performance, Ultra-High-Performance și SUV. https://www.topfirme.com/afacere/pirelli-tyres-romania-s-r-l-/2i671gq607/
Alro SA, deținută de grupul internațional Vimetco este cea de-a doua companie ca numar de angajati de pe platforma industriala a municipiului Slatina si totodata cea mai veche companie din zona (1968). Uzina de aluminiu (SC Alro SA), este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală și de Est (exceptând Rusia) și una dintre principale forțe economice ale județului Olt, fiind una dintre companiile din Top100 în România. De peste 40 de ani Alro aduce o contribuție importantă la efortul de dezvoltare economică a României precum și la promovarea comerțului exterior. Asigură locuri de muncă directe pentru aproximativ 3.200 de oameni și susținere pentru mai mult de 20.000 de membri ai familiilor acestora, cât și pentru angajații din sectoarele conexe. În 2006 A fuzionat cu Alprom SA, societate care prelucrează aluminiu prin deformare plastică, producând laminate plate, profile din aluminiu, extrudate trase din aluminiu și aliaje de aluminiu, benzi, folii. În prezent, platforma Alro situata în Slatina are o cifra de afaceri de peste 2.800.000.000 lei în anul 2020. https://www.topfirme.com/judet/olt/localitate/slatina/caen/2442/
Cultură
Orașul a dat importanți oameni de cultură ai secolului XX: aici s-a născut Eugen Ionescu, faimos scriitor și om de teatru avangardist, iar Ion Minulescu își petrecea vacanțele aici, la bunici, cunoscut poet român simbolist ale cărui Romanțe pentru mai târziu au cunoscut un succes deosebit (mai ales după moartea lui în 1944).
Obiective turistice

Cofetăria "La atletul albanez" cea mai veche firmă privată din România
Muzeul Județean Olt - cu două secții: istorie și artă populară - prezintă printre altele, piese valoroase din epoca cea mai îndepărtată a paleoliticului descoperite pe Valea Dârjovului, interesante costume populare, cusături și țesături specifice zonei.
Biserica Troiței - cea mai veche construcție din oraș, ridicată în 1645 și renovată în 1729.
Catedrala - construită în 1782 de Ionașcul Cupetul, mare negustor din localitate și pictată ulterior de Gheorghe Tattarescu.
Pădurea Srehareț - frumos parc natural cu un lac de acumulare. În pădure se află:
Schitul Strehareț - construit între 1664-1668, reparat în 1844, a cărui biserică e ctitorie a Mitropolitului Varlaam, în anul 1672.
Mânăstirea Clocociov - ctitorie a lui Mihai Viteazul 1594, reconstruit în 1645 de Diicu Buicescu, nepot al lui Matei Basarab.
Moștenirea culturală și istorică
Cele mai vechi monumente istorice din Slatina sunt locașuri de cult, dar există și structuri urbane cu valoare istorică și culturală. Mănăstirile din Slatina sunt:
Mănăstirea Clocociov (care datează din vremea lui Neagoe Basarab, reconstruită de Mihai Viteazul în 1594 și din nou în 1645 de către boierul Dinicu Buicescu)
Mănăstirea Strehareți, a cărei construcție a început în 1665 și care a fost terminată în 1672
Bisericile care fac parte din moștenirea culturală a orașului Slatina sunt:
“Sfânta Treime” (1645, cu fresce pictate în anul 1851);
“Sfinții Împărați” (începută în secolul XVIII, reconsolidată în 1793, cu fresce pictate în anul 1899);
“Fecioara Maria” (1802-1806; cu fresce pictate în anul 1831).
Clădirile care alcătuiesc patrimoniul istoric joacă rolul principal în peisajul urban din centrul vechi al orașului. Ele sunt situate pe strada Lipscani și strada Mihai Eminescu pe ambele părți. În total sunt 81 de structuri, construite între anii 1860-1938 în unul din următoarele stiluri: neo-gotic, neo-românesc, modern, art nouveau, art deco și renovări din diferite perioade. Majoritatea clădirilor au la parter un spațiu comercial, iar la etaj un spațiu rezidențial.
Clădiri istorice se pot găsi și pe următoarele străzi: Poboran (3), Dinu Lipatti (18), Grădiniței (6) și Frații Buzești (15), toate construite între anii 1780 și 1902.
Din acest grup arhitectural se remarcă următoarele clădiri: Liceul Radu Greceanu (1891),
Primăria Slatina (1905), Secția de Etnografie a muzeului județului Olt,
Casa Caracostea (1902), Casa Profesorilor (1899), și vechiul sediu al Băncii Naționale a României din Slatina (1908).
În ciuda faptului că Slatina este unul dintre puținele orașe din România al căror centru istoric a fost conservat, condiția în care se află aceste construcții nu este una prea bună. În general aceste case sunt deținute de proprietari cu venituri mici (pensionari), care nu își permit restaurarea acestor construcții.
Personalități
Barbu Paris Mumuleanu (1794-1836), poet român
Dumitru Protopopescu (Tache) (1850-1911), înalt funcționar, primar al Slatinei, deputat și senator de Olt. A avut un rol semnificativ în organizarea Creditului Funciar Rural
Petre S. Aurelian (1833-1909), academician, economist, agronom, om politic
Constantin G. Dissescu (1854-1932), jurist, profesor de drept administrativ, ministru al justiției
Nicolae Buică (1855-1932), violonist, compozitor, dirijor, șef de orchestră
Dumitru Caracostea (1879-1964), academician, filolog, folclorist, deținut politic
Ion Minulescu (1881-1944), poet, scriitor și jurnalist; a copilărit la Slatina.
Nicolae Truță (1949-2010), artist plastic, Directorul Centrului de Cultura Olt si al Palatului Copiilor Slatina.
Pan M. Vizirescu (1903-2000), poet și prozator
Eugen Ionescu (1909-1994), scriitor, membru al Academiei Franceze
Caius Traian Dragomir (n. 1939), politician, senator din partea FSN
Antonius Nicolescu (n. 1946), artist, tenor
Amna (n. 1984), interpretă de muzică pop
Mădălina Diana Ghenea (n. 1987), actriță, manechin, fotomodel;
Diana Lixăndroiu (n. 2005), handbalistă.
Cinematografe
Primăria Slatina a anunțat pe postul local OltTv cǎ vechiul cinematograf Alutus de pe bulevardul Alexandru Ioan Cuza va fi renovat și repus în funcțiune până la data de 20 octombrie 2010, acesta fiind echipat cu tehnologia 3D. Lucrările au început încă din 2009, primăria investind sute de mii de euro pentru complexul cultural Eugen Ionescu.
Complexul Cultural care poartă numele marelui dramaturg va fi operațional până la data de 23 noiembrie 2010. Va cuprinde două săli de cinematograf cu tehnologie 3D și o sală de teatru. Inaugurarea complexului va avea loc la data când se sărbătoresc 101 ani de la nașterea părintelui absurdului, Eugen Ionescu.
Evenimente deosebite
La 24 ianuarie 2006, 13 828 de oameni, purtând ecusoane speciale, au format pentru 5 minute și 40 de secunde pe bulevardul A.I. Cuza din Slatina o horă, încercând să doboare un record Guinness World Records, pentru cei mai mulți oameni care dansează în cerc. Melodia interpretată a fost "Hora Unirii", iar evenimentul s-a numit "EuRo Hora Unirii".
Lectură suplimentară
Istoria orașului Slatina, G. Poboran, Editura Constantinescu, 1908
Monografia municipiului Slatina, Sofica Gina Niță, Editura Didactic Pres, 2007
Vezi și
Valea Oltului Inferior (arie de protecție specială avifaunistică)
Legături externe

www.slatina.org Arhivat în 6 martie 2008, la Wayback Machine. - o descriere completa a orasului, alaturi de o bogata colectie de poze.
Orașul de aluminiu, 19 iulie 2005, Dana Ciobanu, Dorian Cobuz, Jurnalul Național
FOTO Istoria "de fier" a Slatinei: marile cartiere, botezate cu nume comuniste, 23 mai 2013, Mugurel Manea, Adevărul
FOTO Slatina anilor 1900: trotuare pavate cu bazalt, baluri ale ofițerilor și o atmosferă boemă, 24 mai 2013, Mugurel Manea, Adevărul - Foto Arhivat în 2 noiembrie 2013, la Wayback Machine.
Kaynak: Wikipedia – Slatina, România · CC BY-SA 4.0
History
The town of Slatina was first mentioned on January 20, 1368 in an official document issued by Vladislav I Vlaicu, Prince of Wallachia. The document stated that merchants from the Transylvanian city of Brașov would not pay customs when passing through Slatina. The word Slatina is of Slavic origin, and means "marsh, swamp, watery plain".
Economy
Alro Slatina, the largest aluminum producing factories in Southeastern Europe, is located in the city. Other companies based in Slatina include ALPROM (which, like ALRO, is a subsidiary of VIMETCOGROUP), Altur (engine set manufacturer), Pirelli Tires Romania (tire-manufacturer), Steel Cord Romania (steel cord for tires), Artrom Steel Tubes (seamless steel tubes), Prysmian (electronic and electric wires and cables) and Benteler.
One of the oldest private businesses in Romania is the Slatina-based pastry shop Atletul Albanez ("The Albanian Athlete").
Sport
There is an association football club in Slatina, CSM Slatina, that plays in Liga II (the second league of Romania).
The women's handball section of CSM Slatina also represent the city in the top handball league of Romania.
Natives
Mădălina Diana Ghenea - actress and model
Kaynak: Wikipedia – Slatina, Romania · CC BY-SA 4.0
