Overview
Târgu Jiu este municipiul de reședință al județului Gorj, România, format din localitățile componente Bârsești, Drăgoieni, Iezureni, Polata, Preajba Mare, Romanești, Slobozia, Târgu Jiu (reședința) și Ursați. Se află în regiunea istorică Oltenia; în Subcarpații Olteniei[*]; și la o altitudine de 268 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 161 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 73.545 de locuitori.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Târgu Jiu este municipiul de reședință al județului Gorj, România, format din localitățile componente Bârsești, Drăgoieni, Iezureni, Polata, Preajba Mare, Romanești, Slobozia, Târgu Jiu (reședința) și Ursați. Se află în regiunea istorică Oltenia; în Subcarpații Olteniei[*]; și la o altitudine de 268 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 161 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 73.545 de locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Istorie

Municipiul Târgu Jiu și-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la nord la sud și care, în decursul timpului, și-a mutat albia de la Dealul Prejbei înspre apus, formând trei terase care constituie teritoriul de azi al localității. Înainte de cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule și păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei. El oferea astfel un bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară.
Aici se intersectau importante drumuri comerciale care făceau legătura între Dunăre, Drobeta Turnu-Severin și Transilvania cu un centru roman de pe Olt. În preajma sa staționau cohorte romane, încartiruite în așezări fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjean Alexandru Ștefulescu susține într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un vicus, o stațiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu - Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a orașului un mozaic, țiglă și cărămizi romane, precum și ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbești-Jiu.
Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de "Jiul", într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele istorice apar și mențiuni ce indică o cristalizare a vieții orășenești. Orașul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orășenești un jude și mai mulți pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria orașului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietății Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-și cumpere noi suprafețe de pământuri.
Geografie
Municipiul Târgu Jiu se află la intersecția paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, în plină zonă temperată.
Așezat la 18 km spre sud de lanțul Munților Carpați , în cuprinsul Podișului Getic , în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană (una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare) la nord de confluența Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfășurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte și de alta, iar de la vest la est o întindere de circa 10 km.
Nord - comunele Stănești și Turcinești și cu orașul Bumbești-Jiu (Sadu)
Clima
Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheț, cu precipitații neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului, variază în limite largi ca urmare a diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,6 °C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3 °C pe munții cu altitudini mijlocii și de 0 °C sau sub 0 °C pe munții înalți.
Precipitatiile pe an sunt de 822mm. Între cele mai uscate și cele mai umede luni, diferența de precipitații este de 26 mm | 1 inch. Pe parcursul anului, temperaturile variază cu 22,2 °C | 39,9 °F. Luna cu cea mai mare umiditate relativă este noiembrie (79,96 %). Luna cu cea mai scăzută umiditate relativă este aprilie (66,75 %). Cea mai umedă lună este mai (10,57 zile). Cea mai uscată lună este august (7,03 zile).
În această locație, luna care primește cel mai mult soare este iulie, cu un număr mediu de ore zilnice fiind de 12,38. Pe întreaga durată a perioadei calendaristice menționate, există un total de 383,68 ore de lumină solară. În Târgu Jiu, luna care înregistrează cel mai mic număr de ore zilnice de soare este ianuarie, cu o durată medie de 4,93 ore pe zi. Cantitatea totală de lumină solară înregistrată în această perioadă în cauză se ridică la o sumă totală de 152,96. În Târgu Jiu se numără în medie 250,74 ore de soare pe lună și în jur de 3008,93 ore pe tot parcursul anului.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Târgu Jiu se ridică la 73.545 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 82.504 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,62%), cu o minoritate de romi (2,97%), iar pentru 14,23% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,88%), iar pentru 15,32% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație
Municipiul Târgu Jiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Marcel Romanescu, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din iunie 2017. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Municipiul Târgu Jiu este reședința de județ a județului Gorj și are în administrație, în afara localității principale, și alte opt localități: Slobozia, Bârsești, Polata, Ursați, Drăgoieni, Iezureni, Preajba Mare, Românești.
Stema
Stema orașului Târgu Jiu a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1540 din 18 decembrie 2002 și publicată în Monitorul Oficial nr. 30 din 21 ianuarie 2003. Ea se compune dintr-un scut despicat în pal, având următoarea înfățișare: în partea dreaptă și în partea stângă se află un camp de argint cu lei, afrontați, de culoare naturală, armați și cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră. În centru, în camp albastru, este reprezentată Coloana infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din șapte turnuri crenelate (coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ).
Leii sunt vechiul simbol al Olteniei, Valahia Mică, după cum o găsim în documentele medievale.
Spada este simbolul vitejiei și al consecvenței locuitorilor de pe aceste meleaguri. Coloana infinitului este emblematică pentru municipiul Târgu Jiu, aceasta legându-și numele de activitatea creatoare a lui Constantin Brâncuși.
Personalități gorjene

Gheorghe Magheru (1802 - 1880), comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1821), ministru de finanțe în cabinetul revoluționar din Țara Românească;
Vasile Lascăr (1853 - 1907), primar al orașului Târgu Jiu, ministru de interne în două rânduri și de finanțe al României.
Alexandru Ștefulescu (1856 - 1910), istoric al județului Gorj și al orașului Târgu Jiu;
Titu D. Frumușanu (1861 - 1919), al 15-lea primar al Târgu Jiului. Absolvent al Facultății de Drept din București, a devenit membru al Partidului Național Liberal în 1885, iar în 1893 a fost ales, pentru prima dată, primar. A fost ales și în perioada 1895-1899 și 1901-1905;
Constantin Brâncuși (1876 - 1957), sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană;
Gheorghe Tătărăscu (1886 - 1957), prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940;
Ecaterina Teodoroiu (1894 - 1917), sublocotenent român, care a căzut în Bătălia de la Mărășești din timpul Primului Război Mondial;
Vlad Voiculescu (1913 - 2001), medic neurolog român, membru titular al Academiei Române;
George Uscătescu (1919 - 1995), filosof, estetician, eseist, poet și sociolog român, membru de onoare din străinătate al Academiei Române;
Vasile Cocheci (1922 - 1996), inginer și chimist român, membru corespondent al Academiei Române;
Nicolae Stroescu-Stînișoară (1925 - 2014), jurnalist român, director al secției române a postului Radio Europa Liberă;
Sergiu Nicolaescu (1930 - 2013), regizor, scenarist, actor și senator român;
Mariana Pinciu Iacob (n. 1933), medic, endocrinolog;
Gheorghe Vlăduțescu (n. 1937), filozof român, profesor de filozofie la Facultatea de Filozofie la Universitatea din București, membru al Academiei Române;
Horațiu Mălăele (n. 1952), actor, regizor, caricaturist și scriitor român;
Educație
Colegiul Tehnic „G-ral Gheorghe Magheru”
Liceul de Muzică și Arte Plastice „Constantin Brăiloiu”
Liceul de Informatică „Victor Daimaca” (particular)
Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”
Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Sport
Orașul Târgu Jiu susține financiar sportul, sprijinind echipele de mai jos, dar și multe alte activități sportive.
Centre comerciale
Centru Comercial Lotus Parâng (Supermarket Profi, SensiBlu, Vodafone, Avon, Leonardo, Roka, Moda Aliss, TimeOut, Danik, Puma, Jolidon, Diverta, B&B, Lotto, Germanos, Telekom, Domo)[2] Arhivat în 15 septembrie 2013, la Wayback Machine.
Hypermarket Kaufland (Domo, Inmedio, SensiBlu, Telekom)
Hypermarket Carrefour ( in Shopping City Targu Jiu)
Supermarket Succes x60 (80-250 mp, majoritatea non stop)
Obiective turistice
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Biserica Sfântul Nicolae și Sfântul Andrei din Târgu Jiu
Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”
Bibliografie
Alexandru Ștefulescu, „Istoria Târgu-Jiului”, 1906
Legături externe

Site-ul oficial al Primăriei Municipiului Târgu Jiu
Site-ul oficial al Consiliului Județean Gorj
Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu
Colegiul Economic "Virgil Madgearu" Arhivat în 1 iunie 2013, la Wayback Machine.
Colegiul Tehnic "Gheorghe Magheru" Arhivat în 19 noiembrie 2011, la Wayback Machine.
Site-ul comunității gorjene Arhivat în 2 septembrie 2011, la Wayback Machine.
Pagina tuturor atracțiilor din Municipiul Târgu Jiu Arhivat în 27 octombrie 2012, la Wayback Machine.
România e frumoasă (29): Târgu Jiu și operele lui Brâncuși Arhivat în 1 iunie 2013, la Wayback Machine., 5 decembrie 2011, RazvanPascu.ro
Poze vechi cu orașul Târgu Jiu Arhivat în 5 decembrie 2008, la Wayback Machine.
Kaynak: Wikipedia – Târgu Jiu · CC BY-SA 4.0
History

The city takes its name from the river Jiu, which runs through it. In antiquity, there was a Dacian village in around the location of today's city surrounded by forests. After the Roman conquests of Oltenia (101–102), military units were stationed around the roads that connected different important routes at the time. During the digging of the Târgu Jiu - Rovinari railroad, mosaics, coins, ceramics and Roman bricks were found in the south-eastern part of the city. This and ancient testimonies support the idea that Târgu Jiu was a commercial town (a vicus) while under the Roman Empire's rule. A very important route that connects the Danube to Transylvania runs through the city, so historians believe that part of the Roman army under Trajan's leadership stayed and then passed in the actual location of the city.
After the 271 withdrawal of the Roman army, the city remained in the Latin influence zone, mainly because of Constantine The Great's involvement in Oltenia which he sought to bring under imperial rule. The importance of keeping this zone under Rome's control was underlined by Constantine's decision to build a second bridge over the Danube between today's Corabia (then Sucidava) and the Bulgarian city of Gigen. It was over 2400 meters long, one of the longest of all time.
This territory was under Litovoi's rule, a Vlach (Romanian) voivode in the 13th century, whose territory comprised northern Oltenia. He is mentioned for the first time in a diploma issued by king Béla IV of Hungary (1235–1270) on 2 July 1247. In 1277 (or between 1277 and 1280), Litovoi was at war with the Hungarians over lands King Ladislaus IV of Hungary (1272–1290) claimed for the crown, but for which Litovoi refused to pay tribute. Litovoi was killed in battle.
The first written account of the city appears in a document dating from 23 November 1406 in an order signed by Mircea cel Batran. Since 1497, the city has been the seat of Gorj County.
Brâncuși ensemble
Mihai Radu, a Romanian architect based in New York, described Târgu Jiu's downtown - rebuilt during the Communist era - as little more than "a mix of poorly maintained paving, disheveled mass housing, jumbled signage and buildings of every size and description". The overall cityscape is "mundane, but vibrant and no doubt livable", with "often dissonant" street pattern and urban fabric. Representing the interior space of Brâncuși's ensemble, the Calea Eroilor - otherwise an unprepossessing, uninspiring and "unacceptably vernacular" street - defines through his sculptures the town's civic areas in the same manner as the Great Axis of Paris.
Brâncuși's work in Târgu Jiu is "absolutely revolutionary": the sculptures exist at the same time as conventional public art with multiple meanings and as functional structures (seats, gateway, monumental marker). Most importantly for Târgu Jiu's urban design, they shape a larger urban structure, being spatially integrated with the town's urbanism in a dramatic and fundamental way. One's progression through the entire ensemble is a spatial experience rare in any modern day city. The sculptures peacefully coexist with and transcend their mundane context. Through Brâncuși's work, East and West come together in Târgu Jiu in a "completely unique" way. The town's imperfections reinforce his ensemble's place in the "messy" cityscape and its history. Juxtaposed against the city's messy urbanism, Brâncuși's ensemble is pluralist urbanism in its finest form. Civic in every way, his ensemble is closely integrated with Târgu Jiu's everyday life. A small-town Romanian fabric merged with a sculptural ensemble of world significance makes Târgu Jiu's plural urbanism astonishing.
Coat of arms
The coat of arms of Târgu Jiu consists of a shield with seven towers. In the centre of the shield lies the representation of Constantin Brâncuși's Endless Column, a symbol of Romanian art and culture. In the right and left sides of the shield lies a golden lion holding a black sword, "guarding" the column. The lion is the ancient symbol of Oltenia, thought to originate in the logo of one of Rome's legion stations in this area, the 13th Legion "Gemina (Legio XIII Gemina)". It represents the bravery and combative spirit of the city's inhabitants.
Population
At the 2021 census, the city had a population of 73,545. At the 2011 census, 78,553 inhabitants lived within the city limits; of those, 75,640 (96,29%) were Romanians, 2,683 (3,41%) were Romani people, and 0,20% others.
Transport
The public transport system of Târgu Jiu consists of 2 trolleybus lines and 8 bus lines. It is operated by S.C. Transloc. S.A. A ticket for one trip costs around €0.60, as of 2023.
The main railway station is situated on Republicii Boulevard. It was reconstructed after the 1989 Romanian Revolution.
The city's road network consists of five boulevards (Blvd. Constantin Brâncuși, Blvd. Nicolae Titulescu, Blvd. Republicii, Blvd. Ecaterina Teodoroiu, Blvd. Unirii). The main street of the city is Calea Victoriei (Victory Avenue). The largest boulevard in Târgu Jiu is Ecaterina Teodoroiu Boulevard.
Târgu Jiu is crossed by many important roads, such as European route E79 and national road DN67, which connects it to Drobeta-Turnu Severin to the west and Râmnicu Vâlcea to the east.
Education
Colegiul Tehnic "General Gheorghe Magheru"
Sports
The main football team of the city is Pandurii. They have spent 12 seasons in the country's top league, Liga I. Their best result was achieved in the 2012–13 season, when they came in second. Pandurii has qualified for European competitions on two occasions, and reached the group stages of the 2013–14 UEFA Europa League.
Also, the city has one basketball team in Liga Națională, CSM Târgu Jiu and two handball team, UCB Târgu Jiu in Divizia A, at male's and CSM Târgu Jiu, at female's in Liga Florilor .
Twin cities
Târgu Jiu is twinned with the following cities:
Notable figures
Ioan Bengliu (1881–1940), lieutenant general
Radu Budișteanu (1902–1991), lawyer and activist of the Iron Guard
Nicolae Cambrea (1899–1976), brigadier general in World War II
Radu Dan Constantinescu (born 1955), physicist
Ioan Culcer (1853–1928), major general in World War I
Mihail Lascăr (1889–1959), general in World War II
Vasile Martinoiu (born 1934), opera singer
Sergiu Nicolaescu (1930–2013), film director, actor, and politician
Constantin Petrovicescu (1883–1949), brigadier general and Prime Minister (1940–1941)
Gheorghe Tătărescu (1886–1957), lawyer and Prime Minister (1934–1937; 1939–1940)
Ecaterina Teodoroiu (1894–1917), World War I heroine
Emil Ungureanu (1936–2012), chess International Master
Mircea Veroiu (1941–1997), film director and screenwriter
Kaynak: Wikipedia – Târgu Jiu · CC BY-SA 4.0

