Tighina
Tighina, este un oraș cu statut de municipiu din Republica Moldova, regiunea istorică Basarabia.
Government administration · Moldova · 0 followers
Overview
Tighina, este un oraș cu statut de municipiu din Republica Moldova, regiunea istorică Basarabia. Tighina este amplasat la 61 km mai la sud-est de Chișinău. În componența orașului sunt incluse comuna Proteagailovca și satul Gîsca.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Tighina, este un oraș cu statut de municipiu din Republica Moldova, regiunea istorică Basarabia. Tighina este amplasat la 61 km mai la sud-est de Chișinău. În componența orașului sunt incluse comuna Proteagailovca și satul Gîsca.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Nume
Atât în trecut, cât și în prezent localitatea apare în publicații cu două denumiri: Tighina și Bender. Tighina este un nume utilizat, de regulă, în publicațiile în limba română, pe când Bender e folosită în tipăriturile oficiale.
Denumirea „Bender” a fost preluată oficial de statul moldovenesc, în ciuda protestelor profesorilor, istoricilor și lingviștilor, care subliniază că atât autoritățile țariste, cât și sovietice au promovat sistematic denumirile străine în dauna celor românești, dar că guvernul Republicii Moldova nu ar trebui să procedeze la fel, cu atât mai mult cu cât nicio tentativă de a complace forțelor separatiste nu le-a determinat pe acestea să accepte legalitatea republicană, nici măcar în momentul când la Chișinău au ajuns la putere comuniștii.
Denumirea de Tighina era cunoscută în sec. 12 și 13 de către navigatorii genovezi instalați la Cetatea Albă, care aveau legături comerciale cu populația băștinașă. La 8 octombrie 1408, când este pentru prima dată atestată documentar, localitatea este înscrisă Teghenaccio, iar la 18 martie 1434 Ștefan al II-lea întărește din nou privilegiul comercial al negustorilor din Liov, dar cu denumirea - Teghenechiciu. O altă gramotă din 24 februarie 1452, denumirea localității este redată într-o formă mai apropiată de cea actuală - Teghinea . Deci, din a doua jumătate a secolului XV, așezarea e menționată cu denumirea de Tighina. În 1538 cetatea Tighina este cucerită de turci, care o redenumesc Bender - cuvânt de origine persană ce semnifică: „port”, „oraș portuar”, „oraș fluvial”, „loc de acostare a navelor”. Totuși, în conștiința neamului românesc străvechea localitate a rămas memorabilă peste veacuri cu denumire Tighina. Acest nume și-a găsit confirmarea documentară și a circulat în graiul populației locale timp de secole .
Geografie
Suprafața municipiului Tighina este de 3867 ha, inclusiv: 1313 ha - terenuri cu destinație agricolă, 532 - terenuri destinate construcțiilor și infrastructurii, 387 ha - terenuri ale fondului silvic, 1361 ha - terenuri ale localităților.
Hidrografie
Tighina este amplasată pe malul drept a fluviului Nistru. Până la oraș, Nistrul coboară pe o pantă ceva mai repede; de aici la mare, panta este foarte slabă: 5 m la 114 km în linie dreaptă sau 43 mm la 1 km. O ușoară înălțare a nivelului Mării Negre (de 5 m) ar duce apele acesteia până la Tighina, ceea ce ar fi realizabil la o mare cu un flux mai puternic . În anii ’70 ai secolului al XX-lea, au fost înălțate digurile de mal, reducând până la minim inundațiile, dar nu le-au exclus pe deplin. Lunca Nistrului se găsește astăzi într-o fază de acumulare, cu excepția pragurilor văii. De la Tighina la vale, terasa nu se mai poate urmări morfologic, ea coboară mereu în urma scufundării regiunii dinspre Marea Neagră .
Istorie

Arheologie
Cercetările arheologice ne permit să afirmăm că cei dintâi locuitori ai orașului au fost triburile geto-dacice, urmele cărora au fost descoperite în regiunea cetății Tighina, precum și în satele din apropiere – Chițcani și Varnița . Pe teritoriul orașului au fost descoperite diferite materiale arheologice din epoca timpurie a fierului, secolele IV-III î.e.n. După cucerirea geto-dacilor de către romani și formarea provinciei Dacia, pe vatra actuală a Tighinei au apărut 3 așezări umane: unul pe locul palatului de cultură, altul în suburbia Hamutovca, iar al treilea pe locul cetății de piatră . Pe vatra din Hamutovca, la suprafața solului au fost găsite bucăți de lut ars, care provin de la casele făcute din nuiele și unse cu lut, resturi de vase din lut și alte obiecte ale perioadei menționate . Pe celelalte vetre au fost colectate diferite obiecte, în special vase de argilă, din perioada romană. Localitățile s-au menținut până la invazia hunilor în 376 e.n.
În componența Moldovei
Unii cercetători presupun că istoria Tighinei începe încă din timpurile străvechi și că prin secolul al XII-lea negustori genovezi ar fi întemeiat aici o factorie, un punct comercial de schimb cu țările străin. Conform istoricului Vasile Spinei din Iași, vadul de la Tighina era protejat de o fortăreață autohtonă românească încă din secolele IX-XI. Împăratul bizantin Constantin Porfirogenetul menționează, în secolul X, un oraș pe locul actualei urbe. Conform istoricului Ion Chirtoagă, în timpul dominației cumane, secolele XI-XIII, orașul se numea deja Tighina, iar „Tighina” însemna în limba cumană „trecătoare” . Totuși, prima atestare documentară a orașului datează din 1408, din vremea lui Alexandru cel Bun. Într-un document, scris în limba slavonă, ce oferea diverse privilegii comercianților din Liov, orașul este menționat ca punct vamal cu denumirea Teghenecheciu [ТѦГѦНѦКѦЧЮ]:
Populație
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Structura etnică
La recensământul românesc din 1930 au fost numărați 31.384 locuitori, din care: 15.116 ruși, 8.279 evrei, 5.464 moldoveni/ români, 1.349 ucraineni, 309 polonezi, 243 germani, 170 bulgari, 46 armeni, 40 găgăuzi, 37 greci etc.
Economie
Tighina este un important centru industrial. Aici sunt amplasate mai multe fabrici, precum Floare Tighina (producție de încălțăminte) sau Moldavkabel (producție de cabluri electrice).
Transport
Este un important nod feroviar și un port pe Nistru.
Personalități
Paltiel Zamoșcin (1851–1908), scriitor de limba idiș;
Ignatie Manus (1860–1918), om de afaceri;
Loebel Taubes (1863–1933), scriitor de limba idiș;
Lev Berg (1876–1950), zoolog și geograf;
Jerzy Neyman (1894–1981), matematician și statistician polonezo-american;
Liuba Chișinevschi (1911–1981), om politic
Iacov Iardor (1912–1997), avocat româno-israelian și activist sionist
Mark Kișinevski (1917–1993), chimist sovietic;
părinții lui Aharon Davidi (1927–2012), general israelian de parașutiști;
Iuliu Edlis (1929–2009), scriitor, dramaturg și disident;
Tamara Buciuceanu (1929–2019), actriță română;
Ilarion Ciobanu (1931–2008), actor român;
Iulia Buciuceanu (1931–2022), mezzosoprană română;
Emil Constantinescu (n. 1939), președinte al României în perioada 1996-2000;
Nicolai Lilin (n. 1980), scriitor și artist tatuator italiano-moldovean.
Bibliografie
Stafi, Ion. Spovedaniile Basarabiei Arhivat în 5 ianuarie 2012, la Wayback Machine.. Ed. a 3-a, revăzută și adăugită. Chișinău: Bons Offices, 2007. – 364 p. ISBN 978-9975-928-92-2
Poștarencu, Dinu. Din istoria Tighinei. Ch.: Universitas, 1992. - 152 p., il. ISBN 5-362-00876-5
Nicu, Vladimir; Trofimov, Rodica. (1999). „Bender”. Localitățile Republicii Moldova. Itinerar documentar-publicistic ilustrat. Vol. 1. Ch.: Agenția Națională de Presă „Moldpres”. pp. 400–407.
Legături externe

Materiale media legate de Tighina la Wikimedia Commons
Istoria cetății Tighina Arhivat în 12 martie 2010, la Wayback Machine.
Tighina noastră întunecată Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback Machine., 4 decembrie 2008, Adrian Bucurescu, România liberă
Calvarul unui roman din Basarabia Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback Machine., 4 decembrie 2008, România liberă
Ofensiva pentru eliberarea centrului și sudului Basarabiei
Turism istoric: Tighina sub epoleți - Mica enciclopedie AS, Lucian Renita, Formula AS - anul 2010, numărul 919
Kaynak: Wikipedia – Tighina · CC BY-SA 4.0
Adı
Orta Çağ'da Rumence/Moldova kaynaklarında "Tighina", Osmanlı kaynaklarında Bender olarak geçmektedir. İlk olarak 1408 tarihli eski slav dilinde yazılmış bir kaynakta "Тягянакача" (Tyagyanakacha) ismi ile zikredilmiştir.
1538'de Kanuni Sultan Süleyman döneminde Osmanlı topraklarına katılmadan önce Boğdan Prensliği altında "Tighina" olarak, 1538-1812 Osmanlı döneminde "kapı" manasında "Bender" olarak adlandırılmış ve 1812-1917 Rus İmparatorluğu döneminde de bu isimle anılmış, daha sonra 1918-1940 Romanya döneminde tekrar "Tighina" olarak adlandırılmıştır.
II. Dünya Savaşı sonrasında Sovyetler Birliği kontrolüne geçerek Moldova Sovyet Sosyalist Cumhuriyeti bölgesinde kalmış ve kiril alfabesiyle yazılıdığı gibi "Бендер" olarak tekrar "Bender" ismine dönmüştür. 1991'de Sovyetler Birliğinin dağılmasından sonra da Moldova Cumhuriyetinde bu isimle kullanılmaktadır. Aynı zamanda "Tighina" adı da kullanılmaktadır.
İdare
Vyacheslav Kogut, şehrin güncel belediye başkanıdır.
Tarih
13. yüzyılda Tatarlar buraya hakim olmuşlar, fakat Alexandru cel Bun ve Ştefan cel Mare Tatarlar'ı ırmağın karşı kıyısına sürdükten sonra burada sınırı korumak üzere küçük bir kale yaptırmışlardır. Petru Rareș' in 1538'de Kanuni Sultan Süleyman’a yenilmesi üzerine kale Osmanlı idaresine geçmiş ve çok kuvvetli bir biçimde yeniden inşa edilmiştir.
Bender, Osmanlı topraklarına katıldıktan sonra askeri açıdan önemli bir lojistik üs görevi görmüştür. Bender, Osmanlının Avusturya ve Rusya üzerine düzenlediği seferlerde kullanılan güzergâhlardan Rumeli Sağ Kolu üzerinde bulunması ve ordunun önemli toplanma merkezlerinden biri ve özellikle Kırım Tatarlarının Osmanlı ordusuna katılım noktası olması bakımından önem arz eder. Belki de bu sebeple Dar-ül Harb'e açılan noktalardan biri olması sebebi ile kapı manasında Bender olarak adlandırılmıştır. Osmanlı tarihinde Bender'de geçen önemli olaylardan biri de İsveç kralı XII. Karl ya da Demirbaş Şarl'ın Poltava Savaşı'nda (1709) Rus çarı I. Petro'ya yenildikten sonra ordusundan artakalan 1500 kadar Karoliner ve Kazak'tan oluşan kuvvetle güneye çekilerek Osmanlı sınırını geçip iltica ederek Bender'de sürgünde yaşamış olmasıdır.
Demirbaş Şarl, Bender'de dört sene (1709-1713)oturmuş, bu süre içerisinde, Osmanlı Devletini Ruslara karşı sürekli kışkırtmıştır. Diğer bir deyişle Sultan III. Ahmed devrinde Baltacı Mehmed Paşa'nın Rus Çarı I.Petro'yu yenmesiyle sonuçlanan Prut savaşı, onun teşvikiyle çıkmıştı. Prut Savaşı (1711), Bender'in lojistik üs olarak kullanıldığı son büyük Osmanlı seferi olmuştur. Prut Savaşı sonunda Ruslarla barış antlaşması yapıldığı halde Osmanlı devletini savaşması için kışkırtmaya devam eden Demirbaş Şarl, Bender'den çıkarılmak istenmiş, direnen Şarl ve ordusu 1 şubat 1713'te sonunda ele geçirilerek Dimetoka'da hapsedilmiştir. Demirbaş Şarl'ın yeniçerilerce ele geçirilme olayı İsveççe "Kalabaliken i Bender" olarak bilinir (kalabalık sözcüğünden, karmaşa anlamında kullanılarak İsveççeye geçmiştir).
Kaynak: Wikipedia – Bender · CC BY-SA 4.0
Name
First mentioned in 1408 as Tyagyanyakyacha (Old East Slavic: Тягянякяча) in a document in Old Slavonic (the term has Cuman origins), the town was known in the Middle Ages as Tighina in Romanian from Moldavian sources and later as Bender in Ottoman sources. The fortress and the city were called Bender (ultimately from Persian bandar 'port') for most of the time they were ruled by the Ottomans (1538–1812), and during most of the time they belonged to the Russian Empire (1828–1917). They were known as Tighina ([tiˈɡina]) in the Principality of Moldavia, in the early part of the Russian Empire period (1812–1828), and during the time the city belonged to Romania (1918–1940; 1941–1944).
The city is part of the historical region of Bessarabia. During the Soviet period the city was known in the Moldavian SSR as Bender in Romanian, written Бендер with the Moldovan Cyrillic alphabet, as Bendery (Бендéры) in Russian and Bendery (Бенде́ри) in Ukrainian. Today the city is officially named Bender, but both Bender and Tighina are in use.
History

The town was first mentioned as an important customs post in a commerce grant issued by the Moldavian voivode Alexander the Good to the merchants of Lviv on 8 October 1408. The name "Tighina" is found in documents from the second half of the 15th century. Genoese merchants used to call the town Teghenaccio. The town was the main Moldavian customs point on the commercial road linking the country to the Crimean Khanate. During his reign of Moldavia, Stephen III had a small wooden fort built in the town to defend the settlement from Tatar raids.
In 1538, the Ottoman sultan Suleiman the Magnificent conquered the town from Moldavia, and renamed it Bender. Its fortifications were developed into a full fortress under the same name under the supervision of the Turkish architect Koji Mimar Sinan. The Ottomans used it to keep the pressure on Moldavia. At the end of the 16th century several unsuccessful attempts to retake the fortress were made: in the summer of 1574 Prince John III the Terrible led a siege on the fortress, as did Michael the Brave in 1595 and 1600. About the same time the fortress was attacked by Zaporozhian Cossacks.
In the 18th century, the fort's area was expanded and modernized by the prince of Moldavia Antioh Cantemir, who carried out these works under Ottoman supervision.
On 5 April 1710 the Bender Constitution (more commonly known as the Constitution of Pylyp Orlyk) was accepted in Bender. It established the principle of the separation of powers in government between the legislative, executive, and judiciary branches almost 40 years before the publication of Montesquieu's Spirit of the Laws.
In 1713, the fortress, the town, and the neighboring village of Varnița were the site of skirmishes between Charles XII of Sweden, who had taken refuge there with the Cossack Hetman Ivan Mazepa after his defeat in the Battle of Poltava in 1709, and the Turks who wished to enforce the departure of the Swedish king.
Administration
Nikolai Gliga is the head of the state administration of Bender as of 2015.
List of Heads of the state administration of Bender
Aleksandr Posudnevsky (30 October 2001 ~ 11 January 2007)
Vyacheslav Kogut (11 January 2007 ~ 5 January 2012)
Aleksandr Moskalyov, acting Head of Administration (5 January 2012 ~ 9 February 2012)
Valery Kernichuk (9 February 2012 ~ 15 November 2012)
Yuriy Gervazyuk (24 January 2013 ~ 18 March 2015)
Lada Delibalt (20 March 2015 ~ 7 April 2015)
People and culture
Demographics
In 1920, the population of Bender was approximately 26,000. At that time, one third of the population was Jewish. One third of the population was Romanian. Germans, Russians, and Bulgarians were also mixed into the population during that time.
At the 2004 Census, the city had a population of 100,169, of which the city itself 97,027, and the commune of Proteagailovca, 3,142.
Note: 1 Since the independence of Moldova, there has been ongoing controversy over whether Romanians and Moldovans should be counted officially as the same ethnic group or not. At the census, every citizen could only declare one nationality. Consequently, one could not declare oneself both Moldovan and Romanian.
Note: 2 The Ukrainian population of Bessarabia was counted in the past as "Ruthenians"
Sport
FC Tighina is the city's professional football club, formerly playing in the top Moldovan football league, the Divizia Națională, before being relegated.
Kaynak: Wikipedia – Bender, Moldova · CC BY-SA 4.0
