Overview
Vaslui este municipiul de reședință al județului cu același nume din România, format din localitățile componente Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Vaslui (reședința) și Viișoara. Se află în estul României, aproape de frontiera cu Republica Moldova. Este atestat documentar în anul 1375. Se află în regiunea istorică Moldova Occidentală; în Podișul Central Moldovenesc; și la o altitudine de 170 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 68 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 63.035 de locuitori.
Interested in working with us in the future?
Follow to see new jobs and posts in your feed.
No news yet.
About
Vaslui este municipiul de reședință al județului cu același nume din România, format din localitățile componente Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Vaslui (reședința) și Viișoara. Se află în estul României, aproape de frontiera cu Republica Moldova. Este atestat documentar în anul 1375. Se află în regiunea istorică Moldova Occidentală; în Podișul Central Moldovenesc; și la o altitudine de 170 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 68 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 63.035 de locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Istorie
Se pretinde că orașul Vaslui ar fi fost înființat de bizantini, în memoria trecerii lor în Dacia Orientală și îi dădură numele de Basilica, după numele împăratului Basile Bulgaroctonul (descrierea lui Macarie, în călătoria sa de la Alep la Moscova).
Academicianul Victor Spinei a arătat că numele orașului ar proveni de la migratorii pecenegi sau cumani (secolele X-XII) La Vaslui s-a constituit în secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost realizată în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic și cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă.
Un hrisov de la 1491 ilustrează prețuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit de el „târgul nostru”, când domnitorul dăruiește Vasluiului 17 sate. În pământ au fost sădiți atunci zece stejari și un frasin, în trunchiurile cărora, mai târziu, meșteri pricepuți au încrustat însemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstrează continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30.000-8.000 î.e.n).
Faptul că vatra târgului era amplasată pe terasele Dealului Morii constituia o adevărată barieră naturală în fața atacurilor din afară și, tocmai de aceea, Vasluiul capătă și conotația de reședință domnească - mai ales în timpul de după moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, poziția favorabilă a orașului - situat fiind la confluența râurilor Bârlad, Vasluieț și Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbană a acestui târg. În atare condiții, în 1435, în timpul lui Ștefan al II-lea Vaslui devine reședință domnească și centru administrativ al Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construiește aici o curte domnească. Loc de popas și adăpost pe drumul comercial dintre Halici și Dunăre, care făcea legătura dintre cetățile de pe țărmul Mării Negre și cele de la Marea Baltică, unul dintre cele mai vechi târguri din Moldova, dar și una din așezările medievale de seamă ale Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret.
Geografia

Așezarea
Este așezat în partea de est a României, făcând parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orașului sunt: 46°38′18″ latitudine nordică și 27°43′45″ longitudine estică. Municipiul Vaslui se limitează cu comunele:
Relieful
Vaslui este situat pe valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc. Este reprezentat prin terase de 10 – 20 m propice pentru construcții, mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad, Vaslui și Racova care au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri din afară.
Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt deopotrivă cei naturali și social-istorici.
Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 – 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc, Brodoc și Bahnari, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 – 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 – 20 m).
Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara.
Hidrografia
Rețeaua hidrografică a municipiului Vaslui este drenat de râul Vaslui, Bârlad si Delea, cărora li se adaugă o rețea hidrografică autohtonă (afluenții acestora).
Acumularea Solești - dispusă în lunca râului Vasluieț, în amonte de municipiul Vaslui, cu o suprafață de 414 ha și un volum total de 46,89 milioane mc
Acumularea Pușcași - dispusă în lunca râului Racova, în partea de vest a municipiului Vaslui, S - 296 ha și un V. total de 17,49 milioane mc;
Acumularea Delea - amplasată pe râul Delea, la 2 km nord de municipiul Vaslui, ocupă o suprafață de 13 ha și are un volum total de 2,42 milioane mc;
Demografia
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Vaslui se ridică la 63.035 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 55.407 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,51%), iar pentru 29,97% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,57%), iar pentru 30,78% nu se cunoaște apartenența confesională.
Istoric
Cercetările arheologice au demonstrat că teritoriul orașului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, încă din comuna primitivă. Materialele descoperite atestă prezența unei populații stabile începând din neolitic până în epoca migrațiilor. Popularea zonei în feudalism s-a făcut în funcție de condițiile istorice, precum și de terenurile agricole, sursele de apă și căile de comunicație.
În secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a Iașului. Odată cu mutarea capitalei de la Suceava la Iași, precum și cu apariția vorniciei Țării de Jos la Bârlad, Vasluiul a început să decadă, menținându-se timp de trei secole în categoria târgurilor mici și mijlocii. Documentele istorice, mărturiile unor călători străini, catagrafiile evidențiază mai multe perioade demografice.
Evoluția
Prima perioadă de înviorare demografică începe din secolul al XV-lea și se încheie în secolul al XIX-lea, odată cu venirea din Galiția a unui număr mare de evrei. În această perioadă orașul Vaslui, fiind așezat la răscrucea unor importante drumuri comerciale și într-o regiune cu puține așezări urbane, a ajuns în scurt timp să joace un rol important în viața socială și politică a Moldovei. Pe lângă moldoveni se stabilesc în Vaslui un număr însemnat de evrei, armeni și greci.
În perioada 1830 – 1899 sunt înregistrați în catagrafii 3142 locuitori. Prima perioada se încheie în jurul anului 1899, odată cu venirea unui număr mare de evrei, ajungând la 37% din populația târgului.
Politică și administrație

Municipiul Vaslui este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Lucian Braniște, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Evoluția prezenței la Alegerile locale în turul I:
2012: |||||||||||||||||| 39.78% din 64.856 (Ti), 25.797 (Tp)
2008: |||||||| 35.21% din 64.449 (Ti), 22.693 (Tp)
2004: |||||||||||| 47.01% din 62.402 (Ti), 29.334 (Tp)
2000: |||||||||| 45.71% din 61.848 (Ti), 28.271 (Tp)
1996: |||||||||||||||| 51.39% din 55.944 (Ti), 28.747 (Tp)
Tî - Total aleg. înscriși în liste, Tp - Total aleg. prezenți la urne
Piețe
Piața Agroalimentară din cartierul 13 Decembrie.
Cartiere
Municipiul Vaslui împreună cu cele 5 localități componente are 248 de artere conform nomenclatorului stradal de pe harta municipiului Vaslui.
Relații externe
Orașe înfrățite
Comuna Purcari din 2017 si Anenii Noi din 2021
* Conform Primăriei Vaslui_orașe înfrățire
Activitatea economică
Industria
Industria textilă (ind. bunurilor de larg consum)
Industria confecțiilor și tricotajelor (Confecții s.a., Vastex s.a.).
Industria uleiurilor vegetale și biodiesel (Ulerom s.a.);
Industria cărnii și a preparatelor din carne (Vascar s.a.);
Industria laptelui și a produselor lactate (Ilvas s.a.)
Mass-Media
Municipiul Vaslui este deservit de o varietate de posturi de radio publice și comerciale, cu acoperire națională, regională și județeană (cu precizarea că în banda FM, unele posturi private naționale au inserții locale).
AM - în benzile de unde lungi și de unde medii:
Indică foste frecvențe din banda est (FM-OIRT), în prezent desființată.
Transmisiile regulate de radiodifuziune digitală terestră, în standard T-DAB+, se vor putea efectua în baza licențelor de utilizare a frecvențelor acordate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), după adoptarea strategiei de implementare a serviciilor de radiodifuziune digitală în România și sunt planificate în banda III VHF, pe frecvențe folosite pentru canalele 11 și 12 TV.
Telespectatorii din municipiul Vaslui au acces la serviciul de televiziune digitală terestră în standard DVB-T2 și pot recepționa gratuit, cu antenă TV în banda de frecvență UHF, posturi de televiziune.
Dintre cele 5 multiplexuri naționale, doar unul (MUX1) este operațional pe teritoriul României. Județul Vaslui este inclus în zona de alocare teritorială ROU029.
În cadrul etapei de tranziție la televiziune digitală terestră în standard DVB-T2, Radiocom a pus în funcțiune pe data de 13 august 2016, în amplasamentul SNR Vaslui, emițătorul de televiziune în canal 39 (618 MHz), aferent multiplexului național MUX1, care deservește municipiul Vaslui și zona limitrofă. Pachetul de programe de televiziune transmis, în acest moment (29 august 2021), în standard DVB-T2, cuprinde posturile TV ale Societății Române de Televiziune - TVR1, TVR2, TVR3 și TVR1 HD și 5 posturi TVR regionale (TVR Craiova, TVR Cluj, TVR Iași, TVR Târgu Mureș și TVR Timișoara), conform legislației în vigoare: H.G. nr. 733 / 5 octombrie 2017.
În privința multiplexurilor regionale și locale, altele decât cele 5 MUX-uri naționale, nu au fost solicitate nici până în prezent (29 august 2021), din partea niciunui operator de broadcasting, licențe de emisie în județul Vaslui pentru difuzarea în eter în standard DVB-T2 a posturilor de televiziune private regionale și locale, din acest motiv astfel de posturi TV sunt disponibile doar în rețelele operatorilor privați de cablu TV.
Educația
Unități de învățământ ale municipiului Vaslui.
Învățământ preșcolar
Grădinița cu program normal Nr. 1 „Luceafărul Copiilor”;
Grădinița cu program prelungit Nr. 3 „Țara Piticilor”;
Grădinița cu program prelungit Nr. 5 „Căsuța Fermecată”;
Grădinița cu program prelungit Nr. 6 „Elena Farago”;
Grădinița cu program prelungit Nr. 8 „Licurici”;
Grădinița cu program prelungit Nr. 9 „Veselia”;
Grădinița cu program prelungit Nr. 15 „Dumbrava Minunată”;
Grădinița cu program prelungit Nr. 17 „Voinicelul”;
Grădinița cu program prelungit Nr. 19 „Micuța Picasso”;
Grădinița cu program prelungit Nr. 21 „Lumea Copilăriei”;
Grădinița particulara cu program prelungit: „Castelul copiilor”, Gura Bustei
Învățământ gimnazial
Școala cu clasele I - VIII Nr. 1 „Al. Ioan Cuza”;
Școala cu clasele I - VIII Nr. 2 „Dimitrie Cantemir”;
Școala cu clasele I - VIII Nr. 3 „Constantin Parfene”;
Școala cu clasele I - VIII Nr. 4 „Elena Cuza”;
Școala cu clasele I - VIII Nr. 5 „Ștefan cel Mare”;
Școala cu clasele I - VIII Nr. 6 „Mihai Eminescu”;
Școala cu clasele I - VIII Nr. 7 „Constantin Motaș”;
Școala cu clasele I - VIII Nr. 8 „Alexandra Nechita”;
Școala cu clasele I - VIII Nr. 9 „Vasile Alecsandri”;
Școala cu clasele I - VIII Nr. 10 „Mihail Sadoveanu”;
Școala cu clasele I - IV suburbia Bahnari;
Școala cu clasele I - VIII suburbia Brodoc;
Școala cu clasele I - VIII suburbia Gura Bustei;
Școala cu clasele I - VIII „Ion Creangă” suburbia Moara Grecilor;
Centrul școlar pentru educație incluzivă „Constantin Pufan”;
Centrul școlar pentru educație incluzivă „Aurora” (cart. 13 decembrie);
Sport

Handbal Club Vaslui (evoluează în Divizia A masculin, Seria A).
Transportul

Infrastructura de transport
Accesibilitatea în orașul Vaslui se face:
Public: se face prin autobuze și troleibuze furnizat de societatea Transurb Vaslui, și de taxiuri ;
Feroviar: prin Gara Vaslui care este traversată de magistrala CFR 600 Făurei - Ungheni (punct de trecere a frontierei cu Republica Moldova, făcând legătura cu București și Constanța.
Rutier: drumurile naționale care trec prin Vaslui sunt:
DN24 Vaslui - Iași (N) și Vaslui - Bârlad (S);
De asemenea la 17 km Sud-Est de oraș trece Drumul European E581.
Aerian: Municipiul nu are un aeroport, cele mai apropiate aeroporturi fiind la Iași (76 km) și Bacău (89 km).
Distanțe rutiere față de principalele orașe din țară și din Europa *.
* Conform datelor furnizate de Google maps
Turismul

Dezvoltarea turismului este o alternativă de viitor pentru punerea în valoare a patrimoniului turistic al Municipiului Vaslui.
Potențialul turistic natural
Rezervația paleontologică Nisipăria Hulubăț - situat în partea de est a orașului;
Recreere, agrement
Parcul Copou - situat în partea nordică a orașului. Aici se evidențiază și „Aleea scriitorilor” unde au fost ridicate câteva busturi. Parcul are cu o suprafață de 11 ha;
Parcul „Teatrul de vară” - situat în Parcul Tineretului;
Parcul din Piața Independenței - de lângă Inspectoratul Jud. de Poliție;
Parcul Movas - situat în sud-vestul orașului cu o suprafață de 3 ha;
Parcul Tineretului (Centru-Est) - situat în zona centrală, lângă ștrand și stadion, cu o suprafață de 3 ha.
Piața Civică - Piața centrală a orașului;
Pârtia de săniuș de la Bahnari - aflată la 5 km în partea de est a orașului, pârtia are o lungime de 300 m. Servicii: parcare, cabană și echipamente de iarnă.
Pădurea și lacul Delea - situate în partea de nord;
Pădurea Paiu - situată în partea de sud-vest a orașului, lângă cartierul rezidențial Green Park.
Zone special amenajate pentru activitățile de picnic conform Legii 54/2012 sunt la ștrandul municipal și zona de agrement de la baza pârtiei Bahnari, propusă de Administrația locală. În municipiul Vaslui, unui locuitor îi revine 22 mp de spațiu verde.
Monumente și locuri istorice
Biserica domnească „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” - situată lângă Școala generală nr. 6 „Mihai Eminescu”, este ctitorită de Ștefan cel Mare;
Biserica Ortodoxă „Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfântul Mina”;
Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” - situată lângă Hotel Europa, ctitorită de Ștefan cel Mare în 1490. În 1859 lăcașul de cult este ars. În același an Neculai Hagi Chiriac a început să ridice actuala biserică și a fost terminată de nepotul său Dimitrie Castroian devenind Catedrala orașului. Este construită în stil neoclasic, cu influență rusească;
Evenimente în Vaslui
Festivalul Internațional de Folclor „Hora din Străbuni” are loc între 31 iulie și 04 august, face parte din Consiliul Internațional de Organizare a Festivalurilor de Folclor și Artă Tradițională (CIOFF) unde România este membru;
Open Camp Vaslui - este un festival anual de muzică în aer liber apărut în 2010 la Vaslui și se desfășoară la începutul lunii august în poligonul de tir din Pădurea Paiu;
Zilele Culturale ale Municipiului Vaslui - se desfășoară anual în al doilea sfârșit de săptămână din luna august în Piața Civică;
Bâlciul anual - se desfășoară între 1-8 septembrie;
Expo-Zoo Agroind - este o expoziție cu vânzare, ajunsă la ediția XV-a (2017), se desfășoară la începutul săptămânii din luna septembrie și găzduiește cele mai renumite rase de animale din Moldova;
Târgul Meșterilor Populari - are loc în fiecare an la începutul lunii septembrie;
Festivalul Internațional de Umor „Constantin Tănase” Vaslui - se desfășoară o dată la doi ani între 8-14 octombrie;
Festivalul-concurs național ,,Fețele Rockului", organizat in perioada lunii iulie
Personalități
Nicolae Milescu (1636-1708), cărturar, traducător, geograf și diplomat moldovean
Constantin Țurcanu (1854 - 1932), sergentul-erou al Războiului de Independență al României (cunoscut ca Peneș Curcanul);
Ștefan Holban (1869 - 1939), general și om politic;
Gheorghe Mironescu (1874-1949), politician român, fost prim-ministru al României, ministru de externe, deputat, academician
Stan Golestan (1875-1956), compozitor român
Constantin Tănase (1880 - 1945), actor, creatorul teatrului românesc de revistă
Constantin Motaș (1891 - 1980), biolog, ecolog și hidrobiolog român. A creat o nouă știință numită freatobiologia;
Marcus Eli Ravage (1884 - 1965), scritor american
Iosif Leveanu (1909 - 1976), actor basarabean;
Eliza Petrăchescu (1911 - 1977), actriță;
Yaakov Avitzuk (1924 - 1993), scriitor israelian;
Elvira Sorohan (1934 - 2023), filolog, istoric și critic literar;
Alexandru-Vladimir Ciurea (n. 1940), neurochirurg;
Felix Aftene (n. 1972), artist vizual postmodernist;
Corneliu Porumboiu (n. 1975), regizor și scenarist român;
Lora (cântăreață) (n. 1982), cântăreață;
Bibliografie
Chiriță; Popovici, Petru C. (1893), Dicționarul geografic al județului Fălciu ;
Chiriță, C.; Socecu; Teclu (1889), Dicționarul geografic al județului Vaslui ;
Condrea, Petru; Socecu; Teclu (1887), Dicționarul geografic al județului Tutova ;
Gugiuman, Ion; Cârcotă, V.; Băican, Vasile (1988), Dicționarul geografic al județului Vaslui, Ed. Univ. "Al. I. Cuza" ;
Vaslui – Capitala „Țării de jos” în presa vremii – 1875-2005, Ion Oprea, Editura TipoMoldova, Iași, 2005
http://www.aquavaslui.ro/index.php/cine-suntem/prezentarea-societatii Arhivat în 26 ianuarie 2016, la Wayback Machine.
Vezi și

Patrimoniul religios al municipiului Vaslui
Kaynak: Wikipedia – Vaslui · CC BY-SA 4.0
History

Archaeological surveys indicate that the territory of Vaslui was inhabited since the Neolithic. From the 14th century onwards, it developed as the provincial town of Vaslui, with a population that fluctuated considerably in the following centuries. The name of Vaslui appears first in a Polish document from 1375, referring to Koriat's son Yuri Koriatovich. The name Vaslui was also mentioned in 1435, in connection with the accession of Prince Iliaș to the Moldavian throne. The town was burned to the ground in 1439 and 1440 when Tatars invaded Moldavia.
The peak of Vaslui's importance was in the 15th century, when it was a second-rank capital of Moldavia, during the reign of Stephen the Great (r. 1457–1504) and its population approached that of the neighbouring Iași. In 1475, Prince Stephen won his greatest battle against the Ottoman Empire in the Vaslui area. Once the Moldavian capital was moved from Suceava to Iași and the southern town of Bârlad became an administrative center of southern Moldavia, Vaslui declined for the next three centuries to eventually become a local borough (târg).
There once was a fairly large Jewish community in the city of Vaslui. Its arrival from Galicia during the second half of the 19th century gave a new impetus to local economic development. In 1899, Jews formed 37% of the population, and Vaslui was home to the Vasloi Hasidic dynasty. However, waves of pogroms, associated with the Holocaust (see Romania during World War II and Holocaust in Romania) as well as emigration to Israel during Romania's communist period decimated this population.
During World War II, the Stephen the Great Monument was relocated from Chișinău to Vaslui. On 22 August 1944, Vaslui was captured by Soviet troops of the 2nd Ukrainian Front in the course of the Jassy–Kishinev Offensive.
Demographics
According to the 2021 census, there were 63,035 people living within the city of Vaslui, making it the 40th largest city in Romania. The ethnic makeup was as follows: 98.63% Romanians, 1.19% Romani people, 0.06% Lipovans, and 0.12% other. The majority of the population is of Romanian ethnicity. Members of the Roma minority live compactly in the southwestern suburbs of Rediu and Brodoc, in the southwestern part of the main town (in the neighbourhoods around Traian Street) and also scattered in the rest of the locality. In the 1960s and '70s nomadic Roma belonging to the Kalderash caste were forcibly settled by the Communists in the northern part of the town, scattered among ethnic Romanians. The third ethnic group is that of the Lipovans, who have in the center of the town a church of their Old Believers Christian branch.
According to data provided by Romanian officials in 2017, the population of Vaslui was 100,170. The substantial increase compared to the 2011 census figures is because tens of thousands of dual citizens from neighboring Moldova come to Vaslui for their identity documents, where a Vaslui address is listed.
Districts
Vaslui has several neighborhoods: 13 Decembrie, Ana Ipătescu, Castanilor, Copou, Delea, Alecu Donici, Gheorghe Racoviță, Green Park, Gura Bustei and Traian.
Education
The city has ten schools, classes I – VIII, named after Ioan Cuza, Dimitrie Cantemir, Constantin Parfene, Elena Cuza, Ștefan cel Mare, Mihai Eminescu, Constantin Motaș, Alexandra Nechita, Vasile Alecsandri, Mihail Sadoveanu.
The city also has six high schools, named after Mihail Kogălniceanu, Emil Racoviță, Anghel Rugină, Ștefan Procopiu and Ion Mincu, as well as a Sports High School.
Economy
The main industries are textiles (clothing and knitted wear) and food (baked goods, vegetable oil, meat, dairy). There are also a number of shopping centers and supermarkets.
Transport

The Vaslui railway station is located in the south of the city. Originally designed by Anghel Saligny, it opened in 1886. The station was renovated in 2013.
In the city, public transport is provided by buses and taxis. In July 1994, a trolleybus line opened. It closed in July 2009, reopening in August 2016.
The DN24 national road passes through the city in a north-south direction (Iași-Bârlad). The DN2F road heads west to Bacău, and the DN15D road goes north-west to Piatra Neamț. European route E581 lies to the south-east.
Sport

Vaslui is home to FC Vaslui football club which played in Liga I until 2014, and HC Vaslui handball club which are playing in Liga Națională.
Natives
Alexandra Cosma (EU Labor Law Researcher)
Kaynak: Wikipedia – Vaslui · CC BY-SA 4.0

