
Pitești
Pitești este municipiul de reședință al județului Argeș, România.
Kamu yönetimi · Romanya · 0 takipçi
Genel Bakış
Pitești este municipiul de reședință al județului Argeș, România. Se află în regiunea istorică Muntenia; în Podișul Getic; pe malul râului Argeș; și la o altitudine de 289 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 40,94 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 141.275 de locuitori.
İleride bizimle çalışmak ister misiniz?
Kurumu takip edin; yeni ilanlar ve gönderiler akışınızda görünsün.
Henüz haber yok.
Hakkında
Pitești este municipiul de reședință al județului Argeș, România. Se află în regiunea istorică Muntenia; în Podișul Getic; pe malul râului Argeș; și la o altitudine de 289 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 40,94 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ și chestionar, este de 141.275 de locuitori.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Etimologie
Nicolae Iorga consideră că numele Pitești provine de la antroponimul „Pitul”, „Ca să se ajungă la Câmpulung, cine vrea să se coboare la satul Pitului, de unde Piteștii (cf. Pitulescu, Titu, Titești), care, fiind la răscruce, a devenit mai târziu târg și la urmă oraș, trebuie să încalece spinările de dealuri …” Iorgu Iordan arăta că numele propriu „Pitea” vine la rândul său de la „pită”, „pâine”, cu sufixul „–ea” .
Aurelian Sacerdoteanu arăta că „în nume trebuie admis ca sigur radicalul Pit. Radicalul Pit intrat în toponimie trebuie să fie foarte vechi, de vreme ce i s-a pierdut sensul. Adăugarea sufixului -ești arată de asemenea o perioadă străveche. Raritatea toponimului Pitești impune concluzia că nu provine prin fenomenul de roire a satelor”.
Istorie

Timpuri străvechi
Urme ale existenței omului în această arie datează din paleolitic, aici găsindu-se urme ale culturii de prund, distinctivă pentru activitatea umană din paleoliticul inferior în Europa. Mai târziu, unele descoperiri arheologice au confirmat ipoteza conform căreia, în Antichitate, tribul condus de Dromihaetes (sec. IV-III î.Hr.) și-a avut rădăcinile în această zonă, tribul fiind identificat cu ordessenii sau argessenii (o populație de pe malurile Argeșului). În perioada daco-romană, teritoriul orașului actual a făcut parte din regiunea Moesia Inferior, iar mai târziu din Dacia Malvensis. Din acea perioadă datează și numeroasele fragmente de zidărie, ceramică și monede. În apropierea orașului, la Albota, a existat un castru roman (tabără militară fortificată), construit pe granița estică a Daciei romane.
Istorie medievală și modernă
Piteștiul a fost reședința temporară a voievozilor Basarab Țepeluș cel Tânăr, Mihnea cel Rău și Vlad cel Tânăr. Orașul s-a dezvoltat în mod gradat, de la sat și târg ajungând la titlul de oraș, dobândit la începutul secolului al XIV-lea. Prima atestare documentară datează din 20 mai 1388 când domnul Mircea cel Bătrân întărește Mănăstirea Cozia cu „o moară în hotarul Piteștilor". Atestarea documentară de la 1388 a făcut din Pitești, alături de Câmpulung, Curtea de Argeș, Brăila, Roșiori de Vede și Slatina, unul dintre cele mai vechi târguri din Țara Românească. Prima menționare a Piteștiului ca oraș apare la 1 aprilie 1510, într-o carte a lui Vlăduț. Cancelaria Domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521) a emis la 22 noiembrie 1517 un hrisov în care este semnalată existența curților domnești la Pitești. Hrisovul se încheia astfel: Și eu Moisi scriitor, care am scris în noile curți din orașul Pitești…
Ea mai este confirmată, la 27 august 1582, atunci când se face referire la organizarea orășenească a comunității, condusă de un județ și de 12 pârgari. În oraș au avut proprietăți numeroși boieri și dregători, dintre aceștia cei mai de seamă au fost Goleștii, Izvoranii, Cantacuzinii, Craioveștii, dar și doi domnitori, Mihai Viteazul (1593-1601) și Neagoe Basarab, acesta din urmă construind între 1512 și 1521 la Pitești curtea voievodală. Pe baza unei mărturii scrise, datând din anul 1640, se vorbea despre numeroasele biserici, dar și de cele 200 de case care adăposteau circa 1.000 de suflete. În anul 1656, sub domnia lui Constantin Șerban și a doamnei Bălașa, se construiește pe fundațiile unui vechi lăcaș, Biserica Domnească Sfântul Gheorghe. Aflată în inima orașului, biserica a fost prima compoziție supraetajată pe coloane de cărămidă din Țara Românească.
Geografie
Municipiul Pitești este situat în partea central-sudică a României, între Carpații Meridionali și Dunăre, în nord-vestul regiunii istorice Muntenia. Orașul se află la confluența râului Argeș cu Râul Doamnei, în punctul de intersecție al paralelei de 44°51'30" latitudine nordică cu meridianul de 24°52' longitudine estică.
Municipiul Pitești se află la o altitudine de 250 m, la nivelul albiei minore a râului Argeș (sud), care urcă până la 356 m, în cartierul Trivale (vest). La nord-vest de terasa Trivale-Papucești se află cota de 373 m, iar la est de Valea Mare-Podgoria, cota de 406 m. În sectorul de vest-sud-vest al satului Mica, în comuna Bascov, se găsește cota de 439 m (Pădurea Bogdăneasa). Suprafața municipiului Pitești este de 11117,13 ha, 111,17km², inclusiv parcul Trivale de 7000 ha (calculată în anul 2014).
Este un important nod rutier, orașul fiind legat de București prin autostrada A1 (la o distanță de 108 km), dar și prin șoseaua națională DN7. De la o primă intersecție a lor, în nodul Pitești Est, pornesc DN73 către Brașov (139 km) și DN65 către Slatina (61 km), iar din acesta din urmă, în centrul Piteștiului pornește DN67B către Drăgășani; DN7 și A1 se mai intersectează și în nodul Pitești Nord, de unde DN7 continuă spre Râmnicu Vâlcea. Din DN67B, în vestul Piteștiului pornește șoseaua județeană DJ703E, care duce spre vest la Moșoaia, Băbana, Cocu și Uda.
Orașul propriu-zis, așezat între dealuri înalte, pe terasele râului Argeș, are un topoclimat de vale, calm și moderat. Temperatura medie anuală variază între 9° și 10°C, media lunii ianuarie fiind de -2,4°C, iar cea a lunii iulie de +20,8°C. Precipitațiile atmosferice depășesc media pe țară, oscilând între 680 și 700 mm anual.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Pitești se ridică la 141.275 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 155.383 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,17%), iar pentru 12,3% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,19%), iar pentru 13,73% nu se cunoaște apartenența confesională.
Economie
Pitești este unul dintre cele mai industrializate orașe ale României, fiind centrul industriei de autoturisme din țară. Uzinele Automobile Dacia S.A. se află în orașul Mioveni, situat la doar 15 km de Pitești. Câteva întreprinderi de piese auto funcționează în aria urbană a Piteștiului: Dräxlmaier Group, Lear Corporation și Valeo. De asemenea, orașul reprezintă locul unde își desfășoară activitatea rafinăria de petrol Arpechim, parte a grupului Petrom. Rafinăria a fost înființată în perioada regimului comunist, având statutul de companie de stat, și a reprezentat de-a lungul timpului centrul mai multor controverse în ceea ce privește poluarea pe care o generează asupra aerului. În anul 2007, Ministerul Mediului și schimbărilor climatice a retras certificatul de funcționare a Arpechim-ului, însă Petrom a contestat decizia în instanță. Este planificat ca rafinăria să își reducă gradual activitatea pe o perioadă de câțiva ani, iar în final să existe posibilitatea încheierii totale a activității acesteia.
Municipiul Pitești este înconjurat de dealuri, unde se găsesc suprafețe întinse pe care se cultivă viță de vie și pruni. „Țuica de Pitești” este produsă din culturile de prun din zonă. De asemenea, vinurile de Ștefănești (oraș situat în imediata vecinătate a Piteștiului) sunt printre cele mai cunoscute din România.
Malluri
Pitești are două mall-uri (Argeș Mall și Vivo! Mall) și 5 centre comerciale (Pitești Shopping Park, Aushopping Gavana, Trivale Shopping Center, Supernova Shopping Center și Pitești Retail Park)
Argeș Mall
Deschis pe 25 aprilie 2024, este cel mai mare centru comercial din județul Argeș și din Sudul României, are peste 2.000 de locuri de parcare.Pentru a ajunge la mall puteți lua linia 1B.Aici se țin tot felul de evenimente:de la concerte cu artiști cunoscuți la expoziții de fluturi.
Magazine
Articole unuicopii&jucării:Coccodrillo,Miniso,Noriel,Pepco,Smyk.Casă&Decorațiuni:English Home,Tedi.Farmacii&Cosmetice:Dm,Douglas,Dr Max,Gerovital,Help Net,Infinite Love,Sephora.Hypermarket: Îmbrăcăminte:Bershka,C&A,Colin's,Croopa,Hermosa,Hervis Sports,LC Waikiko,Mango,New Yorker,Nissa,Peek&Cloppenburg,Pull&Bear,Reserved,Sinsay, Terranova,Tom Tailor,Zara.Încălțăminte: Adidas,Ccc,Deichman.Electronice:Altex,Flanco.Magazine Specializate:Bookcity,Cărturești,fressnapf,Inmedio,Lensa,Maxipet,Teilor,Xpress.Sport:Intersport,Sportvision,Sportisimo.Servicii telefon:Vodafone,Orange.Exchange:Banca Transilvania,Money Gold.Cafenele&Cofetării:Betty Ice,Marco cremeria,Fornetti,Starbucks,Tucano Coffe.Fast Food:Burger King,Cartofiserie,Fry Day,Jerry's Pizza,KFC,MC Donald's,Mesopotamia,Pizza Bonita House,Pizzeria Sapori Italia,Popeyes,Puii Mei,Spartan.
Pitești Shopping Park
S-a deschis pe 2 octombrie 2024.Aria comercială și terenul sunt în total de 83.500 mp.Pentru a ajunge aici oprești la Peco OMV cu autobuzele: 2,5,7,13 și M11.
Magazine
Hipermarket:Kaufland.Restaurante:Burger King.Farmacii:Dr. Max.Takko Fashion,Ccc,Pepco,Sinsay, Casă&Decorațiuni:Leroy Merlin,Tedi.Cosmetice:Dm.Cărți:Xpress.Animale: Fressnapf.
Aushopping Găvana
S-a deschis în luna Octombrie a anului 2007.Pentru a ajunge aici poți lua linile 2,M11 și M14,la stația Auchan.
Magazine
Electrice:Altex,Flanco.Farmacii:Bebe Tei,Sensiblu,Farmacia Tei.Hipermarket:Auchan. Îmbrăcăminte:Inextenso,Pepco.Cărți:Inmedio.Casă&decorațiuni:Jysk.Telefon:Vodafone.Animale:Zoo Center
Administrație

Consiliul local
Municipiul Pitești este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Cristian Gentea, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 19 noiembrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Transport și telecomunicații

Transportul feroviar
Piteștiul este conectat la calea ferată 901 București-Pitești-Craiova, având o stație de triaj la Golești în orașul vecin Ștefănești, gară de unde se ramifică o linie spre Câmpulung.
Orașul dispune de două gări, cea de Sud (principală) și încă o gară de Nord. Cea principală este însă referită simplu ca Gara Pitești, unde se ramifică liniile spre București și Craiova la sud, iar o altă linie la nord spre Curtea de Argeș. Gara de Nord a municipiului este conexă liniei spre Curtea de Argeș.
Zilnic în Gara Sud staționează până la 60 de trenuri de călători și lunar numărul de călători ajunge la cel puțin 17.000.
Există un tren sezonier pe timp de vară pentru a face legătura directă cu litoralul, dar și cu municipiile Râmnicu Vâlcea și Sibiu via Piatra Olt.
Cea mai mare parte dintre trenurile care tranzitează gara Sud circulă în regim cadențat (interval de 1 oră sau 2 ore, de la ora 04:00 până la 20:00 în direcțiile București și Craiova). Cele mai multe garnituri de tren sunt automotoare Săgeata Albastră.
Transportul municipal
Transportul public de persoane este bine dezvoltat în municipiul Pitești, diferitele cartiere și zone de interes ale orașului fiind legate între ele prin intermediul a 15 linii de autobuz:
Linia 16: Teatrul AI. Davila - Supernova
Linia 0 : Centru - Cimitirul Sf Gheorghe
Traseul liniei 2 de autobuz este cel mai lung din oraș, oprind în 25 de stații și având o durată medie de 40 de minute, însă la orele de vârf o călătorie pe această linie depășește 50 de minute.
Transport metropolitan
Abia în 2022, în Pitești compania de transport în comun a început să furnizeze servicii de transport metropolitan. Primele trasee introduse au fost cele între Pitești și Bascov, Bradu, respectiv Ștefănești. Ulterior au fost introduse și alte localități din periferia municipiului reședință de județ. Traseele sunt operaționalizate tot de Publitrans, transportul de călători fiind realizat cu autobuze. Tarifele biletelor și abonamentelor sunt identice cu cele pe liniile de transport municipal.
Cultură și educație

Personalități ale Piteștiului în perioada interbelică
În perioada dintre cele două războaie mondiale s-au distins o serie de personalități în domeniul tehnicii, științei sau literaturii.
Una dintre acestea a fost profesorul Remus Macarie, care între 1910-1925 a predat științele naturii la liceul de fete din oraș. Totodată, a realizat viori de construcție românească, inițiindu-se în construcția viorii în Italia, într-un orășel de lângă Cremona și apoi la München și perfecționându-se în mansarda liceului din Pitești. Remus Macarie a fost profesorul altor 2 lutieri români - Dimitrie Știrbulescu și Mihail Rădulescu. A construit 76 de viori, 4 viole și și 4 violencele.
După încetarea sa din viață în anul 1925, o serie de consemnări tehnice, rețete de lacuri și o parte din scule au ajuns, prin intermediul farmacistului piteștean N.N. Bobancu, la lutierul argeșean din zona Brădet, Ion Sava Ivașcu, care a construit la rândul o serie de viori utilizate în diferite instituții muzicală din zona Argeșului. Tehnica construcției viorii „Macarie” a fost preluată de lutierul Valeriu Ivașca, fiul lui Ion Sava Ivașcu.
Printre profesorii de fizică de la liceul din Pitești, după primul război mondial, a fost și Haralambie Ciocan, absolvent al Universității din București, care începând cu anul 1930 a publicat o serie de lucrări, ca de exemplu: „Ipoteza cosmogonică” (1933) și „Études électrique cosmogonique” (1934). Dintr-o însemnare a autorului făcută pe un exemplar ce se află în colecțiile Bibliotecii Județene Argeș, se află faptul că această ultimă lucrare, tipărită în limba franceză în numai 300 de exemplare, a fost evaluată în mod pozitiv de câțiva savanți de renume mondial, cum au fost Victor Grignard (Premiul Nobel - chimie 1912), Charles Guillaume (Premiul Nobel - fizică, 1920), Georges Claude (membru al Institutului Franței) etc. Acumulatorul cu gaz de care se ocupă profesorul H.Ciocan în lucrarea sa a cunoscut întrebuințare în diferite sectoare ale tehnicii.
Sport
FC Argeș este cel mai important club de fotbal din oraș. Clubul are un excelent centru pentru copii și juniori, care a dat României mulți jucători importanți, cum ar fi Adrian Mutu, Nicolae Dică, Adrian Neaga, Dănuț Coman, aceștia numai în ultimii ani. Cel mai important jucător al argeșenilor a fost Nicolae Dobrin. În semn de admirație față de acesta stadionul echipei îi poartă numele.
De asemenea, orașul mai are o echipă de baschet, numită BCM U Pitești, dar și o echipă de volei feminin, SCM Pitești. CSM Pitești dispune de o piscină de înot olimpică, iar în Cartierul Tudor Vladimirescu se mai găsește o piscină de înot în aer liber. Pe terenul de tenis din Cartierul Bascov se desfășoară anual Turneul challenger feminin Pitești.
Turism

Lăcașe de cult
Biserica Domnească „Sfântul Gheorghe” (Centru)
Biserica „Sfânta Vineri” („Cuvioasa Paraschiva”)
Biserica „Sfântul Haralambie (Mavrodolu)”
Biserica „Sf. Voievozi” a fostului schit Meculești
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Trivale)
Biserica „Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir” (Găvana III)
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” - biserica Garnizoanei Pitești (Trivale)
Biserica „Sfântul Ierarh Spiridon” (Prundu)
Biserica „Sfântul Pantelimon” (Spitalul Județean Argeș)
Biserica „Sfânta Mare Muceniță Filofteia” (Războieni)
Biserica romano-catolică „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (Centru)
Biserica „Sfântul Apostol Andrei” (Trivale)
Lângă Pitești se găsește unul dintre cele mai mari muzee ale satului românesc, precum și domeniul medieval al Goleștilor (conacul și biserica din secolul al XVI-lea și foișorul unde a fost arestat Tudor Vladimirescu; tot aici este amenajată o expoziție de etnografie și o galerie reprezentând istoria locului)
Clădirea penitenciarului în care s-a efectuat experimentul Pitești
Tot lângă Pitești se găsește proprietatea Brătienilor de la Florica (casa memorială, castelul și biserica)
Schitul Buliga, instituție religioasă din secolul al XVII-lea.
Monumente și clădiri
Galeria de Artă - este situată în fosta Primărie a orașului, construita în anul 1886. Dispune de numeroase colecții valoroase de arheologie (tezaure din epoca romană de la Rociu și Bălănești), artă modernă și contemporană (picturi din secolele XIX și XX și grafică locală), dar și de o colecție de cărți formată din 18.000 de volume.
Grădina Zoologică - este situată în Pădurea Trivale și este întinsă pe o suprafață de 12 ha. Grădina Zoologică a fost inclusă într-un program de modernizare fără de care ar fi trebuit să fie închisă, deoarece țarcurile animalelor nu îndeplinesc standardele europene. Acum ea deține foarte multe specii și {{|peste 1898 de animale, păsări, reptile și pești.}}citat articol ziarul Argesul
Personalități

Printre cele mai cunoscute personalități născute în oraș se pot enumera:
Ion Antonescu (1882 - 1946), militar, mareșal al Armatei, prim-ministru și lider al României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial;
Ion C. Brătianu (1821 - 1891), om politic, membru de onoare al Academiei Române;
Armand Călinescu (1893 - 1939), om politic, prim-ministru, ministru și economist;
Nicolae Dobrin (1947 - 2007), fotbalist, decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios”;
Cristi Minculescu (n. 1959), cântăreț de muzică rock, solist al trupei Iris;
Sebastian Papaiani (1936 - 2016), actor, decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios”;
Teo Trandafir (n. 1968), prezentatoare de televiziune, fostă producătoare, actriță, prezentatoare radio și deputată;
Robert Turcescu (n. 1975), jurnalist, om politic, realizator de televiziune;
Omu Negru (Ionescu Laurențiu; n. 1982), actor,dansator;
Smiley (Andrei Tiberiu Maria; n. 1983), cântăreț, actor, compozitor, producător și prezentator;
Zavaidoc (1896 - 1945), cântăreț de muzică populară și romanțe.
Vasile Tudor, istoric de aviație, pilot și parașutist sportiv.
Orașe înfrățite
Municipiul Pitești este înfrățit cu următoarele localități:
Springfield, Ohio, Statele Unite din 2000
Tynaarlo, Țările de Jos din 19 aprilie 2008
Chongqing, Republica Populară Chineză din 3 iulie 2013
Bibliografie
Athanasiu, Ioan Gh., Vasilescu, Ioan A., Anuarul orașului Pitești, Curtea de Argeș și al județului Argeș, Tipografia Liga Poporului, Pitești, 1925.
Cristescu, Mihail, Nichitovici, George, Pitești. Mic îndreptar turistic, Editura Sport – Turism, București, 1969.
Dicu, Paul I., Vechimea Piteștilor, în: Argeș, Anul XIII, Nr. 2, Suplimentul „Pitești 590”, Pitești, 1979.
Dumitrașcu, Gheorghe, Nica, Alexandru, Constantinescu, Romulus, Onofreiciuc, Traian, Pitești. 1966-1970, Întreprinderea Poligrafică Brașov, 1971.
Dumitru-Maican, Gheorghe, Plaiuri argeșene (Album de fotografi), 1982.
Furtună, Vlad, Anuarul general al orașului Pitești și județului Argeș, Editura ziarului Presa, Pitești, 1936.
Mavrodin, Teodor, Istoria Primăriei Pitești, Editura Pământul, Smeura, 1996.
Mavrodin, Teodor, Pitești. Mărturii documentare, 1388-1944, Direcția Generală a Arhivelor Statului din România, vol. I, București, 1998, 468 pag.
Popa, Petre, Anghel, Florin, Deaconu, Gheorghe, Vasile, Gheorghe, Municipiul Pitești, pe noi coordonate, Pitești, 1969
Popa, Petre, Pitești – 600. Istorie, economie, cultură, urbanism. Memento, Ediția I, Pitești, 1983, 193 pag.
Popa, Petre (coord), Pitești 600. Memento, Pitești, 1983.
Popa, Petre (coord), Argeș - cartea eroilor, Pitești, 1984.
Popa, Petre, Voinescu, Silvestru, Dicu, Paul, Ghid de oraș, Editura Sport-Turism, București, 1985, 143 pag., schițe, hărți, 22 f.pl. în parte color.
Popa, Petre, Dicu, Paul, Voinescu, Silvestru, Pitești - Pagini de istorie, Tipografia „Argeș”, Pitești, 1986, 33 p. il. (Muzeul Județean Argeș. Studii și comunicări).
Popa, Petre, Dicu, Paul, Voinescu, Silvestru, Pitești – 600, în Studii și comunicări, pagini de istorie, 1986, XV, 392 f., multigr., mss.,
Popa, Petre, Dicu, Paul, Voinescu, Silvestru, Istoria Municipiului Pitești, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1998, 360 pag., il., port., fac., h.,
Vezi și
Lacurile de acumulare de pe Argeș (arie de protecție specială avifaunistică)
Legături externe

Publitrans2000 - Operatorul de transport local
Pitești, de la crearea „omului nou” la „Olanda României”, 14 iunie 2010, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
Kaynak: Wikipedia – Pitești · CC BY-SA 4.0
History
Early history
The earliest traces of human settlements in this area relate to the Paleolithic. Coins minted by the Dacians during the 3rd century BC, copying the design of Thracian tetradrachmon issued by Lysimachus, have been discovered here. A small Roman castrum was built sometime in the 3rd century AD in the vicinity of present-day Pitești (part of a protection system for Roman Dacia and Moesia). During the Age of Migrations, the Pitești area was, according to historian Constantin C. Giurescu, the site of trading between Vlachs and Slavs, which, in his opinion, was the origin of Târgul din Deal ("The Market on the Hill"), a separate locality.
The first recorded mention of Pitești itself was on May 20, 1386, when Wallachian Prince Mircea I granted a gristmill in the area to Cozia Monastery. Pitești was subsequently one of the temporary residences of Wallachian princes. Due to its positioning on the junction of major European routes (and its proximity to the Saxon markets in Hermannstadt, Transylvania), the city originally developed as an important commercial center. By the late 14th century, it became home to a sizable Armenian community.
At the time, the locality only extended on the left bank of the Argeș, and gradually expanded over the river, reaching the hill slopes to the west (in the 19th century, it completely absorbed Târgul din Deal). While Pitești was commonly designated as a high-ranking town, a village of Pitești was still mentioned as late as 1528, which led some historians to conclude that the village and urban area coexisted within the same boundaries.
Early Modern period
Although princely quarters have not been uncovered, among the rulers to issue documents from Pitești were Basarab Țepeluș cel Tânăr (1477–1481), Neagoe Basarab (1512–1521), Vlad Înecatul (1530–1532), Vlad Vintilă de la Slatina (1532–1535), Michael the Brave (1593–1601), Simion Movilă (1601–1602), Matei Basarab (1632–1654) and Constantin Șerban (1654–1658). In addition, Constantin Brâncoveanu (1688–1714), who owned large sections of vineyard in the area, is reported to have spent several seasons in the town.
Geography
The city is part of the historical region of Wallachia, situated in its north and in the westernmost part of its Muntenian subregion. It lies on the right bank of the Argeș, where the river meets its tributary, Râul Doamnei.
Pitești is situated 280 metres (918.64 feet) above sea level, on terraces formed by the Argeș, and belongs to the southernmost section of the Getic Plateau (an area of foothills leading up to the Southern Carpathians). The Plateau is at its narrowest in the Pitești area, where it only reaches 30 km (19 miles) in width, as opposed to the 70–80 km (43–50 miles) average. The city has access to a piedmont plain, known as Câmpia Piteștilor ("Pitești Plain") and characterized by water-meadows. To the west, it abuts the Trivale Forest, which has been partly set up as a leisure park.
Pitești is adjacent to two reservoirs on the Argeș, in its Prundu area and in nearby Bascov (the Budeasa Dam). It is situated downstream from Lake Vidraru and upstream from the reservoir in Bălilești.
Climate
According to the Köppen climate classification, the city lies within the humid subtropical climate (Cfa) category. The average annual temperature is 12.6 °C. The average January temperature is 1.6 °C, while the average July temperature is 23.6 °C.
Demographics
As of 2021 census data, 141,275 inhabitants live within the city limits, a decrease from the figure recorded at the 2011 census.
Romania's 2011 census recorded a population of 155,383 for the city. Of the individuals for whom data were available, 99.1% were ethnic Romanians and 0.6% Roma. In terms of religion, 98.4% were Romanian Orthodox; 0.3% Roman Catholic; and 0.2% each Pentecostal, Christian Evangelical, Baptist and Evangelical. A further 0.2% were atheist or non-religious. A 2016 estimate placed the population at 177,485. The 1930 census found that 88.0% of residents were Romanians, 3.0% Jews, 2.5% Hungarians, 2.2% Roma, 1.4% Germans, 0.6% Greeks and 0.3% each Russians, Bulgarians, Armenians and, grouped together, Serbs, Croats and Slovenes.
The population of Pitești grew between the 1830s and the 1990s, with the most sustained period of growth occurring after the 1950s, when industrial development created jobs and attracted residents from nearby settlements. The population peaked at an estimated 187,000 in 1997, then stagnated until 2001, and has gradually decreased since that time. The drop is particularly noticeable among the male population: this segment not only has a higher mortality and lower life expectancy, but also, due to de-industrialization, emigrated in search of work in significant numbers.
Economy
Pitești is one of the most industrialized cities in Romania. It is the center of the automotive industry in the country: the Automobile Dacia automaker is situated in the nearby town of Mioveni, and several other automobile parts manufacturers are located within its urban area (Dräxlmaier Group, Lear Corporation and Valeo). The city also houses the Arpechim oil refinery, part of the Petrom group. The plant, established as a state-owned company during communism, has traditionally been the center of controversy over its air pollution records. In 2007, the Ministry of the Environment withdrew Arpechim's permit, but Petrom contested the decision in court. The plant is scheduled to gradually reduce its activity over a period of several years, pending eventual closure.
The city is surrounded by hills rich in wineries and plum orchards. The latter give one of the finest Romanian țuicas: țuica de Pitești. The Ștefănești winery, situated on the opposite bank of the Argeș River, is one of the best known in Romania.
Culture

Theatre
Pitești is home to a County Theater; established in 1948, it was named in honor of playwright Alexandru Davila a decade later. Its branches include a puppet theater (created in 1949), the Estrada section for open-air performances (1958), and a folklore section (1970). The Theater's Studio 125 was established in May 1975 by director Liviu Ciulei.
The first written record of a theatrical performance in the city dates to 1848, when Constantin Halepliu set up a troupe. Following that year's revolution, several actors, Halepliu included, were arrested, and the theatre closed until 1856. A Communal Theatre was built in 1914–1916. Since 1948, the local acting ensemble has performed both in other Romanian cities and abroad, including in Poland, Serbia, Bulgaria, Italy and Spain.
Education
The city houses two universities: the state-run University of Pitești and the private Constantin Brâncoveanu University (founded 1991, with branches in Brăila and Râmnicu Vâlcea). There are 17 secondary education institutions, including two main high schools—the Ion Brătianu National College (founded 1866) and the Zinca Golescu National College. There are also 20 primary schools, 23 kindergartens and 10 nursery schools.
A public library, named after intellectual figure Dinicu Golescu, was planned in 1869 by Paraschiva Stephu, a female member of the upper class, who drew up a will leaving 200 Austrian ducats for the purpose of creating a library. The institution became operational in 1880, and a large part of the volumes were bequeathed by historian George Ionescu-Gion immediately following his death in 1904. His donation included over a thousand books in Romanian, French and Italian. The library moved into its current headquarters in the city center in 2003.
Festivals
Each year during springtime, Pitești is host to a festival and fair known as Simfonia lalelelor (the "Tulip Symphony"). Tulips were introduced locally in 1972–1973, when around 3,000 bulbs brought from Arad and Oradea were planted in its central area, along with other flowers. Pitești consequently acquired a reputation as a tulip-growing area, and the flower-themed festival was first organized by the local authorities in 1978. Typically held in the cultural centre building (Casa Cărții), the festival also includes folk music performances, international scientific conferences, an art exhibit and youth sport competitions.
Sport
The major football club in the city is FC Argeș Pitești, which has generally played in Liga I, and has the Nicolae Dobrin Stadium as its home ground. In addition, the city was home to a Liga II football club, Internațional Pitești (located on Stadionul Ștrand), and has a school which doubles as a junior team, Sporting Pitești. Pitești hosts basketball team BCM U Pitești, as well as a women's volleyball team, Argeș Volei Pitești.
Pitești is home to an Olympic size swimming pool, the home ground for CSM Pitești, and a public outdoor swimming pool in the Tudor Vladimirescu area. Nearby Bascov also has a public swimming place, on grounds adjacent to the Budeasa Dam. The national canoe racing also trains at the Budeasa Dam sports base, and the location is also used for recreational fishing. A tennis challenger tournament (Turneul challenger feminin Pitești) takes place each year, on grounds in Bascov.
Kaynak: Wikipedia – Pitești · CC BY-SA 4.0
