Sibiu
Sibiu este municipiul de reședință al județului cu același nume din România, format din localitățile componente Păltiniș și Sibiu (reședința).
Kamu yönetimi · Romanya · 0 takipçi
Genel Bakış
Sibiu este municipiul de reședință al județului cu același nume din România, format din localitățile componente Păltiniș și Sibiu (reședința). e., „Orașul lui Hermann”, în dialectul săsesc Härmeschtat, Härmestådt sau Hermestatt, în maghiară Nagyszeben, i. e. Se află în regiunea istorică Transilvania; în Podișul Hârtibaciului; și la o altitudine de 434 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 121 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar și Recesământul Populației și Locuințelor 2021, este de 134.308 locuitori. Stațiunea de montană Păltiniș se află la 32 km de centrul municipiului, în timp ce lacul glaciar Bâlea este situat la aproximativ 75 km distanță. O denumire alternativă mai veche în limba germană a Sibiului este Zibinsburg.
İleride bizimle çalışmak ister misiniz?
Kurumu takip edin; yeni ilanlar ve gönderiler akışınızda görünsün.
Henüz haber yok.
Hakkında
Sibiu este municipiul de reședință al județului cu același nume din România, format din localitățile componente Păltiniș și Sibiu (reședința). e., „Orașul lui Hermann”, în dialectul săsesc Härmeschtat, Härmestådt sau Hermestatt, în maghiară Nagyszeben, i. e. Se află în regiunea istorică Transilvania; în Podișul Hârtibaciului; și la o altitudine de 434 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 121 km². Populația, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar și Recesământul Populației și Locuințelor 2021, este de 134.308 locuitori. Stațiunea de montană Păltiniș se află la 32 km de centrul municipiului, în timp ce lacul glaciar Bâlea este situat la aproximativ 75 km distanță. O denumire alternativă mai veche în limba germană a Sibiului este Zibinsburg.
Kaynak: Wikipedia · CC BY-SA 4.0
Geografie

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută de Râul Cibin.
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil potențial de dezvoltare economică, avantajat și de poziționarea sa pe Coridorul IV Paneuropean și beneficiind de un modern Aeroport Internațional.
Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică și 24°05' longitudine estică. Altitudinea față de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus.
Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest.
Climă
Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 °C.
Precipitații
Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief, cât și de zona construită. Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic zona municipiului sunt următoarele:
• Cantitatea medie anuală a precipitațiilor: 662 mm cu valori minime în februarie și maxime în iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an
• Umiditatea relativă a aerului atmosferic – valoarea medie multianuală este de 75%.
Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase și toamnele târzii. Recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6 °C (la Boița în 1949) și -34,4 °C (la Sibiu în 1888).
Istorie

Preistorie și perioada romană
În zona actualului cartier Gușterița se presupune că ar fi existat castrul roman Cedonia.
În cartierul Gușterița în situl arheologic numit Fântâna Rece s-a descoperit o așezare geto-dacică din secolul 2 a. Chr. aparținând culturii La Tène. În același loc s-au descoperit ateliere meșteșugărești din epoca romană aparținând secolelor 2-3 și o locuire din Neolitic.
În situl arheologic numit Gușterița s-a descoperit o așezare din epoca romană aparținând secolelor 2-3 și vestigii din epoca migrațiilor. În același loc s-a descoperit și un depozit din epoca bronzului aparținând secolului 9 a. Chr.
În situl arheologic Piața Huet s-a descoperit o locuire din epoca bronzului timpuriu aparținând culturii Coțofeni.
Perioada Medievală
Primele așezări în zona Sibiului ar fi fost castrul roman din zona Gușterița și o așezare de origine slavă. Orașul a fost înființat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății a fost făcută în data de 20 decembrie 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic emis de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut la rugămintea regelui Béla al III-lea existența Prepoziturii Sibiului (praepositura Cibiniensis), scoasă de sub jurisdicția Episcopiei Transilvaniei. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1366, dar există și o mențiune mai veche a numelui Villa Hermanni (1223), denumire care făcea referire fie la arhiepiscopul Hermann al II-lea de Köln, fie la un locator cu numele Hermann. În anul 1241 așezarea a fost atacată, cucerită și parțial distrusă în marea invazie mongolă.
În secolul al XIV-lea Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle.
Demografie
Cu cei 147.245 de locuitori permanenți (2011) și 30.000 de locuitori temporari, în special studenți, Sibiul este cel mai mare oraș din județ. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de români (94%) care conviețuiesc cu germanii, descendenți ai coloniștilor care au emigrat în secolul al XII-lea din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alătură maghiari, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului. Aceeași diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber credința reformați, romano-catolici, greco-catolici și evanghelici-luterani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținând diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.
De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:
1956: ||||||||||||||||||| 90.475 locuitori
1966: |||||||||||||||||||||| 109.515 locuitori
1977: |||||||||||||||||||||||||||||| 151.005 locuitori
1992: |||||||||||||||||||||||||||||||||| 169.610 locuitori
2002: ||||||||||||||||||||||||||||||| 155.045 locuitori
2011: ||||||||||||||||||||||||||||| 147.245 locuitori
2021: |||||||||||||||||||||||||| 134.309 locuitori
Populația istorică
Ca limbă maternă, în Sibiu domina până în anii '30 limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8.824) și maghiară (7.252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Limba idiș era vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.
Cartiere
Centrul Istoric - împărțit în Orașul de Sus și Orașul de Jos
Tropinii Noi ( cartier aflat la ieșirea spre Rășinari)
Zona Industrială Est, de-a lungul căii ferate dinspre Brașov și Râmnicu Vâlcea, la ieșirea spre Agnita
Zona Industrială Vest, la ieșirea spre Sebeș, în apropierea Aeroportului și a Autostrăzii A1.
Partea din Pădurea Dumbrava ocupată de Muzeul Tehnicii Populare, situată în sudul orașului, la ieșirea spre Rășinari aparține tot de Municipiul Sibiu.
Administrație și politică

Municipiul Sibiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Astrid Fodor, de la Forumul Democrat al Germanilor din România, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Din 2000 până în 2014 primar al Sibiului a fost Klaus Iohannis (FDGR/DFDR), ales președinte al României la alegerile din 2014.
Relații externe

Consulatul Onorific al Marelui Ducat de Luxemburg
Orașe înfrățite
Municipiul Sibiu este înfrățit cu următoarele localități:
Columbia, Missouri, Statele Unite din 1994
Economie

Sibiul este unul din cele mai prospere orașe din România și primește una din cele mai mari rate de investiții străine.
Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini (Bilstein Compa), industria confecțiilor (Mondex, Mondostar, Andu), industria produselor alimentare (Scandia) și industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți (SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie, echipamente electrotehnice și electronice (investiție a companiei germane Siemens).
În Sibiu își are sediul central Banca Comercială Carpatica. Tot în Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție emblematică pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraș.
Principalele zone industriale ale orașului sunt:
Zona industrială de est (Centrul comercial estic), lângă calea ferată cu Râmnicu Vâlcea și Brașov.
Zona industrială de vest (Centrul economic vestic), lângă ieșirea spre Sebeș și aeroport.
Transport

Transporturi externe
Sibiu are un aeroport internațional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria, Spania, Marea Britanie și Italia, o parte cu escală la Timișoara. Aeroportul a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari.
Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există cinci stații în raza sa: Gara Mare, Gara Mică (Halta Sibiu), Sibiu Triaj, Turnișor, Halta Ateliere Zonă, precum și un important depou pentru locomotive diesel.
Căile feroviare care trec prin municipiu sunt:
Tronsonul Sibiu - Râmnicu-Vâlcea - Piatra Olt - Craiova
Tronsonul Sibiu - Vințu de Jos - Deva - Arad
Tronsonul Sibiu - Agnita (linie închisă din 2001)
Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare „Siemens Desiro”, fiind asigurate legături cu București, Râmnicu Vâlcea, Mediaș, Sighișoara, Brașov, Alba Iulia, Târgu Mureș, Timișoara, iar în sezonul estival și cu Constanța.
Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:
E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Brașov
E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj – Turda – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Pitești – București – Constanța
DN 1 București – Ploiești – Brașov – Făgăraș – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj – Oradea – Borș –> Ungaria
DN 7 București – Găești – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac –> Ungaria
DN 14 Sighișoara – Dumbrăveni – Mediaș – Copșa Mică – Sibiu
Centura rutieră a orașului la standard de autostradă a fost inaugurată în data de 1 decembrie 2010, iar prelungirea autostrăzii A1, care trece pe lângă Sibiu, este deschisă până la Holdea (județul Hunedoara). Aceasta a preluat mare parte din traficul auto desfășurat în centrul României. În preajma municipiului, autostrada urmărește traseul Tălmaciu - Șelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Sud de Șura Mică - Apoldu de Jos - Miercurea Sibiului.
Turism
În anul 2007 Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii împreună cu orașul Luxemburg.
Sibiul și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locații istorice din țară. Multe din zidurile și sistemele de fortificații sunt menținute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a fi înscris în lista patrimoniului UNESCO. În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecții de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei și științe naturale.
Orașul se află aproape de Munții Făgărașului – o destinație importantă pentru drumeții – și de stațiunea Păltiniș – o destinație pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloniștii sași.
Hoteluri
Sunt peste 35 de hoteluri și pensiuni în Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada și Împăratul Romanilor, aflate în centrul orașului. Lanțul Continental deține 2 hoteluri în municipiu, unul dintre ele având brand-ul Continental Forum.
Lăcașuri de cult
În centrul orașului se găsesc o serie de lăcașuri istorice de cult:
Biserica Evanghelică Parohială (luterană), sec. XIV - XVI
Biserica și Complexul Ursulinelor (romano-catolică, în utilizarea parțială a greco-catolicilor), sec. al XV-lea
Biserica Romano-Catolică din Piața Mare, 1726-1733
Biserica Franciscanilor de pe Strada Șelarilor (romano-catolică)
Biserica evanghelică „Johanniskirche”, 1883, 1912
Biserica din Groapă (ortodoxă), 1788-1789
Biserica dintre Brazi (folosită de o parohie ortodoxă, revendicată de greco-catolici) de la 1788, prima biserică greco-catolică din Sibiu
Capela „Sf. Cruce” din Piața Gării (romano-catolică), 1755
În cele două sate de la porțile vechiului oraș, azi cartierele Turnișor și Gușterița, se află două biserici fortificate:
Biserica evanghelică din Turnișor, sfârșitul sec. al XII-lea - secolul al XIII-lea
Cultură

În Sibiu își au sediul: Teatrul Național „Radu Stanca”, Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul pentru copii și tineret „Gong” și Teatrul de Balet Sibiu.
În fiecare primăvară, în localitate are loc Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (F.I.T.S.), considerat cel mai mare festival de teatru din sud-estul Europei. De asemenea, anual sunt organizate Festivalul Astra Film, Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvențională „La Strada”, Festivalul Internațional de Muzică Electronică și Artă Contemporană Transylvania Calling și Festivalul Internațional de Jazz Sibiu, Târgul de Paști din Sibiu, festivalul de bere CibinFEST, Târgul de Crăciun din Sibiu.
În afară de aceste festivaluri, au loc și alte evenimente culturale, precum diferite concerte de jazz, folk sau rock. Formația de (hard) rock Riff, înființată în anul 1970 de muzicianul Florin Grigoraș, este originară din Sibiu și, prin urmare, o parte dintre spectacolele trupei se desfășoară pe scenele din acest oraș. Cu o activitate de peste 40 de ani, Riff este a doua formație rock ca longevitate din România, după Phoenix din Timișoara.
În Sibiu există opt centre culturale: Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Județean, Centrul Cultural Studențesc, Centrul Cultural „Friederich Teutsch”, Centrul Cultural al Academiei Trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille-et-Vilaine, Centrul European de Poezie și Dialog Est-Vest), Asociația Scriitorilor și Asociația Artiștilor.
Educație

În Sibiu se găsesc o serie de universități, instituții de nivel superior, având un număr de 28.000 studenți, cele mai importante fiind:
La nivel mediu, colegii, licee și grupuri școlare, cele mai prestigioase instituții din oraș sunt:
Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” (liceu cu predare în limba germană)
Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna”
Colegiul tehnic de industrie alimentară „Terezianum”
Colegiul Tehnic „Independența” [1] Arhivat în 1 mai 2010, la Wayback Machine.
Grupul Școlar de Construcții și Arhitectură „Carol I”
Grupul Școlar Industrial de Transport CFR
Grupul Școlar de prelucrarea lemnului „Avram Iancu”
Viața religioasă

Viața religioasă cunoaște o mare diversitate în municipiul Sibiu. Aici își au sediul următoarele instituții ecleziastice:
Mitropolia Ortodoxă a Ardealului și Arhiepiscopia Sibiului.
Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România (Biserica Luterană).
Lăcașuri de cult
În Sibiu se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, majoritatea fiind și obiective turistice:
Mass-media
Ziare
Parte esențială a democrației, presa este reprezentată în toate componentele sale.
Cel mai important cotidian local și unul din cele mai venerabile la nivel național este Tribuna Sibiului, cotidian înființat și condus de Ioan Slavici. Telegraful Român este ziarul cu cea mai îndelungată apariție (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene și săptămânale. Printre ele se pot menționa Sibiu Standard, Rondul de Sibiu, Monitorul de Sibiu sau Ziarul de Sibiu , care și-au incetat apariția, Ora de Sibiu și Turnul Sfatului, principale surse de informare lansate în 2009, dar și Hermannstädter Zeitung și Allgemeine Deutsche Zeitung în limba germană sau săptămânalul Szebeni Ujsag în limba maghiară. Publicații de cultură sunt Euphorion și Revista Transilvania a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Viața economică a județului este reflectată în prima revistă bilingvă (română-engleză) dedicată afaceriștilor, Sibiu Business. Primăria Sibiu își face cunoscute știrile, dar și hotărârile Consiliului Local prin ziarul cu acelasi nume... Primăria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta săptămânalul De toate pentru toți și Oferta de la A la Z.
Posturi TV
Posturile TV cu sediul central în Sibiu sunt Radio TV Sibiu și TV Eveniment. Alături de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale Pro TV, Alpha TV. Acestea difuzează atât programe de știri și divertisment local, cât și preluări ale posturilor centrale.
Posturi de radio
Diversitatea și numărul posturilor locale de radio reflectă atât multiculturalitatea locală cât și faptul că Sibiul trăiește prin tinerii săi. Unele posturi de radio au sediu central în Sibiu cum ar fi Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele sunt reprezentante locale ale posturilor centrale.
În benzile de frecventă recepționate în Sibiu se regăsesc:
Sănătate

Pe strada Azilului nr. 4 din Sibiu se găsește Spitalul Vechi, primul spital din România de azi, atestat documentar din anul 1292.
Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al județului și un important centru regional, aici găsindu-se:
Sport

Sibiul s-a remarcat mai ales prin calitatea echipei de baschet municipale, CSU Atlassib Sibiu, una dintre echipele de top ale Campionatului de baschet al României.
Fotbalul a avut de suferit în ultimii ani din cauza lipsei fondurilor și a interesului.
Partidele de acasă se desfășoară din 21 august 2009 pe Stadionul Municipal, unde juca pe vremuri (1986-1996) Inter Sibiu în divizia A.
Orientarea sportivă are vechi tradiții în Sibiu. Sibianul care a promovat în România acest sport, Heintz Dezideriu, a adus orașului faima de a deține, chiar și în prezent, recordul mondial de participare la un concurs de orientare: 38.000 de participanți, în anul 1980.
Monumente
Ansamblul orfelinatului Terezian din Sibiu
Personalități

Nicolaus Olahus (1493–1568), gânditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de Esztergom, primat și regent al Ungariei
Samuel von Brukenthal (1721–1803), guvernator al Transilvaniei
Martin von Hochmeister (1767–1837), primar al Sibiului și promotor cultural
Zenovie Hagi Constantin Pop (1785–1866), bancher român din Imperiul Austriac, director al Băncii Naționale a Imperiului Austriac, membru al Senatului imperial
David Urs de Margina (1814–1897), colonel al Regimentului I de Graniță de la Orlat, decorat cu Ordinul „Maria Terezia”
Ion Codru-Drăgușanu (1818–1884), scriitor, călător și memorialist român
Friedrich Schuler von Libloy (1827–1900), jurist, deputat, rector al Universității din Cernăuți
Emil Sigerus (1854–1947), etnograf, colecționar, istoric și scriitor
Arthur Arz von Straussenburg (1857–1935), general, ultimul șef al Marelui Stat Major al Armatei austro-ungare
Pauline Schullerus (1858–1929), etnologă, botanistă și scriitoare română, aparținând minorității sașilor transilvăneni
Octavian Smigelschi (1866–1912), pictor și grafician
Onoriu Sasu (1879–1959), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, 1918
Octavian G. Simion (1881–1929), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, 1918
Győző Simon Macalik (1890–1953), episcop romano-catolic, deținut politic
Hermann Oberth (1894–1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic
Norbert von Hannenheim (1898–1945), compozitor
Pompeiu Onofreiu (1909–1998), preot greco-catolic în clandestinitate; după 1989, protopop greco-catolic de Sibiu
Emil Cioran (1911–1995), scriitor și filozof
Vasile Dobrian (1912–1999), pictor, desenator, grafician și poet român de avangardă
Cornel Irimie (1919–1983), creatorul Muzeului Tehnicii Populare din Pădurea Dumbrava
Nicolae Lupu (1921–2001), istoric și arheolog român, director al Muzeului „Brukenthal”
Bibliografie selectivă pentru transporturi
Băldescu, I, Transilvania medievală. Topografie și norme juridice ale cetăților Sibiu, Bistrița, Brașov, Cluj. București, editura Simetria, 2012;
Stancu, Marcel. Omnibuz, Tramvai, Troleibuz, transportul public electric in Sibiu si Romania [Omnibus, Tram, Trolleybus, Electric Public Transport in Sibiu and Romania]. Sibiu, Editura Honterus 2019.
Stancu, Marcel. Sibiul și electrificarea României. Cronică Ilustrată 1891-2014 [Sibiu and the electrification of Romania: Ilustrated Book 1891-2014]. Sibiu: Honterus, 2014.
Ittu, Gudrun-Liane, Constantin Ittu, and Liliana Oprescu. Mijloace tradiționale de comunicație și transport – de la prezervarea patrimoniului la promovarea acestuia: digitalizarea între necesitate și provocare [Traditional Means of Communication and Transport – From Heritage Preservation to Promotion: Digitization Between Need and Challenge]. Sibiu: Universitatea Lucian Blaga, 2016. http://digital-library.ulbsibiu.ro/jspui/handle/123456789/1690 Arhivat în 2 februarie 2023, la Wayback Machine.
Wollmann, Volker. Patrimoniu preindustrial și industrial în România [Pre-industrial and Industrial Heritage in Romania], vol. IV. Sibiu: Honterus, 2014.
Vezi și
Fostul Han La Mielul Alb, monument istoric.
Frumoasa (arie de protecție specială avifaunistică)
Legături externe

Materiale media legate de Sibiu la Wikimedia Commons
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Sibiu
Călăuza orașului Sibiu și a împrejurimilor cu noul plan al orașului de Brat Grama, 1921
Sibiu : Catedrala gr. Or. = Hermannstadt : Gr. Or. Kathedrale = Nagyszeben : Gör. Kel. Templom. – Sibiu - Hermannstadt : Krafft & Drotleff A.-G., [1926]
Hermannstadt = Nagyszeben = Sibiiu: Saggasse (Strada Turnului) - Hermannstadt : Verlag von Georg Meyer Buchhandlung, [1919]. - 1 carte poștală : color
Sibiiu : Teatru orășenesc = Hermannstadt = Nagyszeben : Stadtteater ehemals Vertheidigungsturm. - Hermannstadt : Varlag Emil Fischer Hofphotograph, [1926]. - 1 carte poștală : color
Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007 Arhivat în 30 august 2004, la Wayback Machine.
Sibiu - Prezentare generala, Ion Girnod, Sibiul.ro
theFest.ro - Ghid de localuri si evenimente din Romania, Sibiu Arhivat în 23 februarie 2015, la Wayback Machine.
Sibiul, un nume vechi de 1.000 de ani, 11 ianuarie 2013, Ramona Găină, Adevărul
Capitala-minune a Europei, 3 august 2007, Evenimentul zilei
Sibiu - orașul superlativelor Arhivat în 4 decembrie 2013, la Wayback Machine., 6 februarie 2013, Claudiu Padurean, România liberă
turistică din centrul țării, 18 august 2010, Bogdan Brylynski, România liberă
REPORTAJUL LUNII / Străinii la Sibiu, 17 martie 2009, Anca Nastasi, Ziarul de Duminică
Festivalul de bere CibinFEST Arhivat în 21 noiembrie 2015, la Wayback Machine.
Târgul de Paști din Sibiu Arhivat în 16 noiembrie 2015, la Wayback Machine.
Atracții și Locuri de Văzut în Sibiu Arhivat în 29 martie 2023, la Wayback Machine.
Reportaje despre cartiere
Hipodromul fără hipodrom, 11 octombrie 2006, Evenimentul zilei
cetatea cu aer medieval, 4 iulie 2011, Luminița Ciobanu, Jurnalul Național
Poveștile cartierelor Sibiului – Terezianul, botezat după împărăteasa Maria Theresia, și Hipodromul de unde și-a luat zborul Aurel Vlaicu, 23 mai 2013, Ramona Găină, Adevărul
Kaynak: Wikipedia – Sibiu · CC BY-SA 4.0
Tarih
Almanca Hermannstadt adıyla bilinen Sibiu, her zaman Erdel'deki Alman azınlığın en önemli merkezi olmuştur.
İlk yerleşim, Erdel'de kaleler ve korunaklı köyler kuran göçmen Saksonlar tarafından 12. yüzyılda kuruldu. Şehirden tarihte ilk defa 1191 yılındaki belgelerde “Cibinium” adıyla bahsedilmiştir. 1241 ve 1242 yıllarında Avrupa'nın Moğollar tarafından istilası sonrasında yerleşimdeki savunma sistemi güçlendirilmeye başlamış olup, 15. yüzyılda Erdel'deki en iyi savunma kalelerinden birine sahip olan yerleşim oldu. 1292 yılında bugünkü Romanya topraklarında yer alan ilk hastane Sibiu'da günümüzde de ayakta duran Asylum Kilisesi'nde kuruldu. 1366 yılında şehir statüsünü alan yerleşimden ilk defa Hermannstadt adıyla bahsedildi. Osmanlı'nın Avrupa'daki ilerleyişiyle şehrin savunması daha da güçlendirildi ve Papa tarafından Sibiu şehrine, "tüm Hristiyanlığın savunucusu" adı verildi. Osmanlı akınlarına karşı şehirde başarılı bir savunma yapıldı. Sibiu yakınlarında 1442 yılında yapılan savaşta Macaristan Krallığı ordusu Osmanlı kuvvetlerini Hermannstadt Muharebesi'nde yenilgiye uğrattı. Şehir 1526 yılında tüm Erdel Prensliği'nin Osmanlı vasalı haline girmesiyle Osmanlı tahakkümüne girdi. Sıklıkla Osmanlı ordusunun harekât alanı olan şehir, 1660 yılındaki Sibin Muharebesi'ne de adını verdi. Osmanlı; Sibin'deki çıkarlarını 1692 yılında fiilen, 1699 yılındaki Karlofça Antlaşması'yla da hukuken terk etti.
Osmanlı 17. yüzyılın sonunda Avusturyalılar tarafından yenilgiye uğratıldıktan sonra Erdel, 1692-1791 yılları arasında Avusturya İmparatorluğu'nun büyük bir prensliği haline geldi.
Sanayide gelişim gösteren Sibiu'da 1840-1918 yılları arasında 33 adet sanayi işletmesi vardı. 1896 yılında şehirde elektrik santrali kuruldu. 1906 yılında ilk defa elektrikli tramvay kullanılmaya başlandı. I. Dünya Savaşı sonrasında Avusturya-Macaristan İmparatorluğu'nun dağılmasıyla yerleşim Romanya topraklarına katıldı. Şehir, 1919 yılında Sibiu adını aldı. II. Dünya Savaşı sonrasında Alman kökenli etnik nüfus sınır dışı edilmelerle azaldı. Sonraki yıllarda komünist rejimin baskısı ve ekonomik nedenler sonucu Alman etnik nüfusu Almanya ve Avusturya'ya göç etti.
Nüfus
2011 yılı nüfus verilerine göre Sibiu'nun nüfusu 147.245'tir. Sibiu'nun etnik nüfusu:
Kaynak: Wikipedia – Sibin · CC BY-SA 4.0
Name
The name of the city derives from the Bulgar-Turkic name Sibin<Sebin<Säbin, perhaps meaning "rejoice". An archaic version of the Romanian name Sibiu is Sibiiu, while an obsolete folk name is Sâghii, formerly spelled Sîghii. Its Hungarian name is Nagyszeben ("Big/Greater Sibiu"), or colloquially, Szeben.
In German, it is called Hermannstadt ("Hermann's town"), while in the local Transylvanian Saxon dialect, it is known as Härmeschtat. In Yiddish, it is called סעבען Seben or הערמאנשטאט Hermanshtat.
A number of other languages also have their own variants of the city's name, like Czech Sibiň, Polish Sybin, Serbo-Croatian Sibinj / Сибињ, archaic Bulgarian Сибин (Sibin), archaic French Sébeste or Ceben and the proposed Esperanto name Sibio.
History

The Roman fort of Cedonia was perhaps in the same location as Sibiu. The town was founded by Saxon (German) settlers brought there by King of Hungary and King of Croatia Géza II during the mid-late 12th century, as part of the Ostsiedlung. They came from territories of the Holy Roman Empire and Kingdom of France (nowadays parts of Germany, France and the Benelux countries) and arrived at around 1147. The first references to the area were Cibinium and Cipin from 1191 when Pope Celestine III confirmed the existence of the free prepositure of the Saxons in Transylvania, having its headquarters in Sibiu. The city also used the names Prepositus Cibiniensis (1192–1196) and Prepositus Scibiniensis (1211). In 1223, it was renamed to Villa Hermanni, either in honor of archbishop Hermann II of Cologne or after a man who is believed to have founded the city, Hermann of Nuremberg. The actual German name of Hermannstadt ("Hermann's city") dates from 1366, while an earlier form, Hermannsdorf ("Hermann's village") was recorded in 1321. An alternative urban legend has it that the town was named after a certain shoemaker by the name Hermann.
In the 14th century, it was already an important trade centre. In 1376, the craftsmen were divided in 19 guilds. Hermannstadt became the most important ethnic German city among the seven cities that gave Transylvania its German name Siebenbürgen (literally seven citadels). It was home to the Transylvanian Saxon University (Latin: Universitas Saxonum; i.e. Community of the Saxons), a network of pedagogues, ministers, intellectuals, city officials, and councilmen of the German community forging an ordered legal corpus and political system in Transylvania since the 1400s. In 1699, after the Ottomans withdrew to their base of power in Hungary and Transylvania, the town became capital of Principality of Transylvania (since 1570 the principality was mostly under suzerainty of the Ottoman Empire, however often had a dual vassalage).
Geography

Sibiu is situated near the geographical center of Romania at 45.792784°N 24.152069°E / 45.792784; 24.152069. Set in the Cibin Depression, the city is about 20 km (12 mi) from the Făgăraș Mountains, 12 km (7.5 mi) from the Cibin Mountains, and about 15 km (9.3 mi) from the Lotru Mountains, which border the depression in its southwestern section. The northern and eastern limits of Sibiu are formed by the Târnavelor Plateau, which descends to the Cibin Valley through Gușteriței Hill.
The Cibin River and some smaller streams run through Sibiu. The geographical position of Sibiu makes it one of the most important transportation hubs in Romania, with important roads and railway lines passing through it, including the A1 motorway, which also serves as a heavy traffic bypass for the city.
Climate
Sibiu's climate is humid continental (Köppen: Dfb), with average temperatures of 8 to 9 °C (46 to 48 °F). The average precipitation is 643.7 millimetres (25.34 in), and there are about 120 days of hard frost annually. Sibiu experiences 56 days per year with fog and 1.5 days with hail.
Tourism
In 2007, Sibiu was the European Capital of Culture (alongside Luxembourg City). This was the most important cultural event that has ever happened in the town, and a great number of tourists came, both domestic and foreign.
The city of Sibiu and its surroundings are one of the most visited areas in Romania, as it holds one of the best preserved historical sites in the country, many of its medieval fortifications having been kept in excellent state. Its old center has begun the process for becoming a UNESCO World Heritage Site in 2004. Sibiu and its surrounding area have many significant museums, with 12+ institutions housing art collections, paintings, and exhibits in decorative arts, archeology, anthropology, history, industrial archeology and history of technology and natural sciences.
The city also lies close to the Făgăraș Mountains – a popular trekking destination, close to the city of Păltiniș and Arena Platoș ski resorts – both winter holiday destinations, and it is at the heart of the former Saxon communities in Transylvania renowned for its fortified churches.
Since 2007, a Christmas market has been held in Sibiu. The first of its kind in Romania, it is inspired by Viennese Christmas markets, being a project developed by the Social Attaché of the Austrian Embassy in Romania, dr.h.c. Barbara Schöfnagel. It was held in the "Lesser Square" (Piața Mică) with 38 small stalls, a small stage and an area dedicated to children, having several mechanical attractions installed there. Since 2008, the market has been held in the "Grand Square" (Piaţa Mare) grew to a number of about 70 stalls, a bigger stage was set up, where Christmas carols concerts are held. An ice skating rink and a children's workshop are also attractions which have been added in the following years. It was the first Christmas Market in Romania, but soon other Christmas markets emerged across the country. In 2013, the Sibiu Christmas market was included in the "15 Of the Most Beautiful Christmas Markets in Europe".
Culture

Sibiu has two theatres and a philharmonic orchestra along with other smaller private theatrical venues and a theatre studio housed by the Performing Arts and Acting section of Lucian Blaga University, where students hold monthly representations.
The Radu Stanca National Theatre is one of the leading Romanian theatres. With origins dating back to 1787, it attracts some of the best-known Romanian directors, such as Gábor Tompa and Silviu Purcărete. It has both a Romanian-language and a German-language section, and presents an average of five shows a week.
The Gong Theatre is specialised in puppetry, mime and non-conventional shows for children and teenagers. It also presents shows in both Romanian and German.
The State Philharmonic of Sibiu presents weekly classical music concerts, and educational concerts for children and teenagers. The concerts take place in the newly restored Thalia Hall, a concert and theatre hall dating from 1787, situated along the old city fortifications. Weekly organ concerts are organised at the Evangelical Cathedral during summers, and thematic concerts are presented by the Faculty of Theology choir at the Orthodox Cathedral.
The Sibiu International Theatre Festival is an annual festival of performing arts. Since 2016, it is the largest performance arts festival in the world.
Museums and parks
Sibiu's museums are organised around two entities: the Brukenthal National Museum and the ASTRA National Museum Complex. The Brukenthal Museum consists of an Art Gallery and an Old Books Library located inside the Brukenthal Palace, a History Museum located in the old town hall building, a Pharmacy Museum located in one of the first apothecary shops in Europe, dating from the 16th century, a Natural History Museum and a Museum of Arms and Hunting Trophies.
The ASTRA National Museum Complex focuses on ethnography, and consists of a Traditional Folk Civilisation Museum, a 96-hectare open-air museum located in Dumbrava Forest south of Sibiu, a Universal Ethnography Museum, a Museum of Transylvanian Civilisation and a Museum of Saxon Ethnography and Folk Art. Also planned is a Museum of the Culture and Civilisation of the Romany People.
Administration

The town government is headed by a mayor. Since 2014, the office is held by Astrid Fodor from the Democratic Forum of Germans in Romania (FDGR/DFDR), who replaced Klaus Iohannis, the latter having become the 5th president of Romania. Iohannis, a Transylvanian Saxon, was mayor from 2000 to 2014, despite ethnic Germans nowadays making up less than 2% of Sibiu's population. Decisions are approved and discussed by the local government (Romanian: Consiliu local) made up of 23 elected councillors. Sibiu is the capital of the Sibiu County.
City districts
Sibiu is divided into the following districts:
Some of them were villages annexed by the city as it grew, others were built as the city developed and increased its surface.
The ASTRA National Museum Complex and the Zoo, located in the south, also fall within city limits. The Păltiniș ski resort, located 35 kilometres to the south, is also administered by Sibiu.
While Șelimbăr and the Arhitecților district of Cisnădie are not part of Sibiu proper, they are adjacent to the city limits and often considered part of it.
Demographics
At the 2011 census, Sibiu had a population of 147,245, a 5% decrease from the figure recorded at the 2002 census. The ethnic breakdown was as follows: Romanians 95.9%, Hungarians 1.6%, Germans (Transylvanian Saxons) 1.1%, and Roma 0.4%.
A 2017 estimate placed the population at 169,316, a 14.98% increase since 2011. This increase made Sibiu's population surpass the numbers observed in 1992 when the previously highest population was recorded.
As of the 2021 census data, 134,309 inhabitants live within the city limits, an 8.8% decrease from the figure recorded at the 2011 census.
Population by religious denomination
Today, most of the population is Romanian Orthodox. Protestants and Roman Catholics represent about 5% of the population.
Economy
Sibiu is an important economic hub for Romania, with a high rate of foreign investments. It is also an important hub for the manufacturing of automotive components and houses factories belonging to ThyssenKrupp Bilstein-Compa, Takata Corporation, Continental Automotive Systems, Marquardt Group and NTN-SNR ball bearings. Other local industries are machine components, textiles, agro-industry, and electrical components (Siemens).
The city also contained Romania's second-largest stock exchange, the Sibiu Stock Exchange, which merged with the Bucharest Stock Exchange in 2018.
The main industrial activities of Sibiu take place in two industrial zones located on the outskirts of the city:
East industrial zone (East Economic Center), alongside the railway to Brașov and Râmnicu Vâlcea
West industrial zone (West Economic Center), near the exit to Sebeș, close to the Airport
A commercial zone located in the Șelimbăr commune plays an important role in the economy of Sibiu. It houses a mall and other large retailers.
Another factor that plays an important role in the economy of the city is tourism, which has been increasing at a steady rate since 2007.
Transport

Sibiu is well served in terms of transport and infrastructure. In 2010 a city bypass was opened, significantly reducing the road traffic inside the city.
Tursib is the city's internal transportation system operator.
Air
Sibiu International Airport is one of the most modern international airports in Romania, with direct connections to Germany, Austria, United Kingdom, Ireland and Spain.
Road
Sibiu is an important node in the European road network, being on two different European routes (E68 and E81). At a national level, Sibiu is located on three different main national roads, DN1, DN7 and DN14.
The Romanian Motorway A1 will link the city with Pitești and the Romanian western border, near Arad. From the remaining 332 km (206 mi) of motorway towards the border with Hungary Nadlac, a total of 276 km (171 mi) is completed and the last 56 km (35 mi) are currently under construction, while the timeline for the segment towards Pitești is targeted for completion for the year 2025 (construction will start no sooner than 2019). Sibiu' s ring road as part of A1 motorway was completed on 1 December 2010.
Sibiu is also an important hub for the international bus links with the biggest passenger transporter in Romania, Atlassib, based here. Transport companies are also providing coach connections from Sibiu to a large number of locations in Romania.
Rail
Sibiu is situated on the CFR-Romanian Railways Main Line 200 (Brasov – Făgăraș – Sibiu – Simeria – Arad – Romanian Western Border) and on Line 206 (Sibiu – Mediaș).
The city is served by five rail stations: the Main Station (Gara Mare), the Little Station (Gara Mică), Turnișor, Sibiu Triaj, and Halta Ateliere Zonă. It has an important diesel-powered locomotive depot and a freight terminal.
Numerous interregional trains (nicknamed Blue Arrows) connect Sibiu to other major cities in Romania: Cluj-Napoca, Brașov, Craiova, Timișoara, and Bucharest.
Health

Sibiu is one of the important medical centers of Romania, housing many important medical facilities:
CFR Hospital (Romanian Railways Hospital);
"Dr. Gheorghe Preda" Psychiatry Hospital
The city also houses one of the largest private hospitals in the country, Polisano.
Education

Sibiu is an important centre of higher education, with over 23,000 students in four public and private higher institutions.
The Lucian Blaga University of Sibiu was founded in 1990, with five faculties: Engineering and Sciences; Language Sciences; History and Law; Medicine; Food and Textile Processing Technology. Nowadays, there are 10 faculties and departments.
Sibiu also houses the Nicolae Bălcescu Land Forces Academy and the Military Foreign Language Center as well as two private universities, Romanian-German University and Alma Mater University.
In Sibiu there are 20 educational institutions on the secondary level, the most important of which are:
Gheorghe Lazăr National College – sciences and informatics, first opened in 1692 as a Jesuit College
Samuel von Brukenthal National College – linguistics, sciences and informatics, German language high school
Octavian Goga National College – social sciences, sciences, informatics and linguistics
Onisifor Ghibu High School – informatics, sciences, sports, theater and linguistics
Andrei Șaguna National College – training for school teachers and linguistics
Constantin Noica High School – sciences and linguistics
Daniel Popovici Barcianu High School – agricultural sciences
George Baritiu National College – economic sciences
Sports

The city houses a football stadium, a multi-functional arena building (Sala Transilvania), a rugby court, a municipal pool and several private tennis courts.
Also, several sports international competitions are taking place every year: Sibiu Cycling Tour (in July), Red Bull Romaniacs Hard Enduro Rallye (around July), Sibiu Open (formerly held in September), Sibiu Rally (currently held in October).
Sibiu has had a long football tradition, starting in 1913 with the founding of Șoimii Sibiu, which was the launchpad of Ilie Oană's career, who later became a star of FC Petrolul Ploiești. Later came Societatea Gimnastică Sibiu, a sport club of Sibiu's Transylvanian Saxon community, which's best performance was reaching the Divizia A final in the 1930–31 season. The best ever football team from Sibiu, based on performances, was Inter Sibiu, which had finished 4th after the 1990–91 season and had won the Balkans Cup during the same season. During the 21st century, the city has been represented by FC Sibiu and Voința Sibiu (of which only the latter has reached Liga I). Currently, FC Hermannstadt is the only major football team representing Sibiu, playing in the top level of the Romanian football pyramid, the Superliga, season 2022–2023. Starting with the 10th of December 2022, the team's home ground is the rebuilt 13000 seats Sibiu main stadium in the Sub Arini Park, the Stadionul Municipal Sibiu, the inaugural match ending with a 4–0 victory over first placed Farul Constanța.
CSU Sibiu, one of the best Romanian basketball teams at the moment, represents Sibiu in the top tier of Romanian basketball, Liga Națională.
The city's handball team is called CSM Sibiu. Additionally, the nearby town of Cisnădie has a women's team in the first league, CS Măgura.
International relations
Consulates
The following countries have consulates in Sibiu:
Kaynak: Wikipedia – Sibiu · CC BY-SA 4.0
